999 matches
-
(n. 1 iunie 1923, Poieni, Cluj - d. 2 septembrie 1958, Gherla) a fost, alături de Iosif Capotă, liderul unui grup de rezistență anticomunistă care a acționat în zona Huedin, județul Cluj. s-a născut într-o familie de români greco-catolici care avea șase copii. Unul din frații săi a fost Gavril Dejeu. În 1940 armata maghiară a ocupat localitatea Poieni, iar tatăl său, Gheorghe Dejeu, a fost grav rănit de către trupele maghiare și a decedat câteva zile mai târziu la
Alexandru Dejeu () [Corola-website/Science/319545_a_320874]
-
și grafician român. A aparținut celei de a doua generații a Școlii de pictură din Baia Mare. 1879 La 30 august, în comuna Căuaș (în Comitatul Sălaj, actualmente în jud. Satu Mare) se naște , într-o veche familie de preoți români uniți (greco-catolici). 1882 Rămâne orfan de tată (preotul greco-catolic Samuil Popp) și duce o copilărie plină de griji împreună cu frații săi (Ioan, Mihai și Octavian), de la această dată cei patru băieți fiind crescuți în exclusivitate de mamă (Maria Popp, n. Șoproni). 1886-1892
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
clar și au fost limitate, ei putându-se adresa în chestiunile legale direct curților de justiție austriece de orice nivel. Biserica „Unită” de Rit Răsăritean a fost redenumită „Greco-Catolică”, punând-o astfel pe picior de egalitate cu Biserica Romano Catolică. Greco-catolicii au reușit în aceste condiții să creeze, și cu ajutorul autorităților austriece, mai multe seminare și să-și aleagă un mitropolit. Toate reformele au fost acceptate cu greu de către aristocrația locală, dar au fost primite foarte bine de majoritatea populației, atât
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
1222 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (95,83%), cu o minoritate de evrei (1,31%), una de ruteni (2,12%) și una de români (0,74%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,95%), dar existau și greco-catolici (0,41%), mozaici (1,31%) și baptiști (0,33%). Coniatin era în perioada interbelică o stațiune climaterică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremușului-Alb, la 48 km de stația CFR Seletin. Aici se află o biserică de
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
1%) și una de români (5,7%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (3 persoane) și ruși (25 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,55%), dar existau și mozaici (17,73%), romano-catolici (7,63%), greco-catolici (3,22%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (8 persoane), adventiști (21 de persoane) și fără religie (7 persoane).
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
de ruteni (33,75%) și una de români (3,1%). Alte persoane s-au declarat: germani (3 persoane) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,74%), dar existau și mozaici (3,2%) și greco-catolici (0,06%).
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
905 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (89,15%), cu o minoritate de evrei (1,22%), una de ruteni (8,51%) și una de români (1,12%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,23%), dar existau și greco-catolici (0,55%), mozaici (1,22%) și persoane care nu au declarat religia (1,0%).
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
54%). Alte persoane s-au declarat: cehi/slovaci (1 persoană), germani (8 persoane), ruși (6 persoane) și turci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,39%), dar existau și mozaici (21,1%), romano-catolici (2,54%), greco-catolici (5,64%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (4 persoane) și musulmani (1 persoană) și armeano-catolici (1 persoană). În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a fost construită la începutul secolului al
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (22 de persoane), armeni (4 persoane) și ruși (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,37%), dar existau și mozaici (3,12%), romano-catolici (3,58%), greco-catolici (1,23%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (16 persoane) și armeano-catolici (4 persoane).
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Alte persoane s-au declarat: români (6 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,38%), dar existau și mozaici (5,57%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (2 persoane), greco-catolici (5 persoane) și fără religie (4 persoane).
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
de români (12,07%). Alte persoane s-au declarat: germani (4 persoane), ruși (4 persoane), turci (2 persoane) și polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,75%), dar existau și mozaici (12,62%) și greco-catolici (2,75%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (6 persoane) și musulmani (2 persoane).
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
(n. 29 iunie 1934, Supuru de Sus, județul Satu Mare) în familia unui țăran înstărit, fost primar liberal înainte de război, arestat și internat politic în regimul comunist; greco-catolic. Licențiat al Facultății de Drept din Cluj-Napoca; studii de specializare în Franța (bursa ASTEF) în domeniile comerțului pe mari supreafețe și sociologiei consumului (1967-1968); curs de management la CEPECA. Economist în comerțul de stat; director al direcțiilor comerciale regionale și
Cornel Ceuca () [Corola-website/Science/316563_a_317892]
-
42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea acestei hotărâri, dar aceasta a fost respinsă ca urmare a pledoariei prof. dr. Gheorghe Alexianu, consilier juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Astfel
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii orașului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici (2,27%), 310 evanghelici (luterani) (1,82%), 130 baptiști, 92 armeno-gregorieni, 5 armeno-catolici, 3 reformați (calvini), 2 unitarieni, 2 adventiști, 28 fără religie (liber-cugetători), 19 de alte religii și secte și 29 de religie nedeclarată. În anul 1940, Parohia Suceava
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
de piatră. Se păstrează câteva fragmente murale din secolul 18, iconostasul, precum și icoane din același secol. Două din turnuri au fost avariate în timpul primului război mondial, fiind reconstruite în 1920. Între 1968 și 1990 biserica a fost folosită atât de greco-catolici cât și de comunitatea ortodoxă. În prezent aparține comunității greco-catolice. Biserica Sfântul Nicolae din Ruská Bystrá construită la începutul secolului 18 are două turle și o structură asemăntoare locuinței țărănești tradiționale. În patrimoniul bisericii se păstrează obiecte liturgice originale. Biserica
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
vară a episcopului ortodox de Volina. La finele secolului 19, Poceaevul devenise o adevarată Mecca pentru ortodocșii din imperiul Rus precum și pentru zona balcanică. Imperiul Țarist a susținut această tendință, fiind un avanpost al panslavismului într-o regiune în care greco-catolicii deveniseră majoritari, și fiind la doar câțiva kilometri de Galitia habsburgica. După revoluția din 1917, conform tratatului de la Riga, regiunea Volinia a revenit Poloniei. Datorită acestui fapt, precum și persecuțiilor ce au început în Biserică Ortodoxă Rusă, Lavra a devenit parte
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
prin numeroase inspectări și monitorizare constantă , culminând în 1959 cu confiscarea clădirilor bisericilor și reconvertirea lor în "Muzee ale Ateismului". În 1980 muzeele s-au transformat în școala teologica și în 1991 în seminar. După desfintarea URSS, încercările repetate de greco-catolicilor că și ale ortodocșilor apartiand de patriarhia de Kiev de a ocupa ansamblul s-au soldat cu eșecuri, Lavra dispunând de voluntari cazaci și de pază militarizata. Fostul ministru ucrainean Viktor Ianukovici este unul dintre cei mai fervenți susținători ai
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
dar fără o organizație sau secție aparte. Aceasta corespundea cu politica regimului comunist de a unifica din punct de vedere religios și comunitar Vechiul Regat cu Transilvania, Banatul si Bucovina de sud, având o logică oarecum asemănătoare cu interzicerea cultului greco-catolic român care fusese influent în teritoriile unite la România in 1918. Modul centralist al conducerii șef rabinului Moses Rosen, deosebirile linguistice și de ritual între neologi și ortodocși, au dat uneori sentimentul unei anumite defavorizări a evreilor din comunitățile neologe
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
, reprezintă un caz aparte în lunga listă a disputelor între ortodocși și greco-catolici privind proprietatea lăcașelor de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
1,8%), una de români (21,04%), una de polonezi (9,96%), una de evrei (1,93%) și una de ruși (0,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,44%), dar existau și romano-catolici (11,69%), greco-catolici (0,3%), mozaici (1,22%) și baptiști (3,35%).
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
1,05%), una de ruteni (19,7%), una de polonezi (5,23%) și una de evrei (0,52%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,86%), dar existau și romano-catolici (6,27%). Alte persoane s-au declarat: greco-catolici (2 persoane) și mozaici (3 persoane).
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
persoane s-au declarat: evrei (15 persoane), [ruși]] (11 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (88,0%), dar existau și baptiști (1,83%) și romano-catolici (8,78%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (10 persoane) și mozaici (15 persoane). Conferința științifică Nicolae Bilețchi - 75 ani
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]