KorAP: Find »[drukola/base=gropar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...43 >

1,072 matches

Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

simplul motiv că nu știu ce-i aia morală... Adică sînt amorali... și deci n-au nici o vină... Octav: Hai, las-o, Socrate...! Sofisme...! Dialectică trasă de păr! Filosofie de tribunal! Groparul: Fugarule, tu știi ce-i aia morală? Octav: Hai, lasă... Groparul: Bine, văd că știi... Bravo! Atunci spune-mi și mie ce fel de morală e aia care dă voie turcului să aibă o turmă de neveste... iar pe mine, dacă mă pune dracu' să am numai două măcar, mă bagă

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Atunci spune-mi și mie ce fel de morală e aia care dă voie turcului să aibă o turmă de neveste... iar pe mine, dacă mă pune dracu' să am numai două măcar, mă bagă la pîrnaie... Octav: Stai puțin... Groparul: Ce să stau! Morala trebuie să fie una pentru toți oamenii. Adică turcul e mai om ca mine?! Nu! Și dacă nu, atunci îmi iau și eu o duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu voia Domnului... Octav: Asta aștept și eu, părinte... să mă găsească... să mă declare oaia cea mai valoroasă... și să mă cumințesc. Preotul: Mda...! (către gropar) Și tu? Ți-ai găsit locul unde să-ți faci veacul...! Octav: El ce mă mai păstorește, părinte... și uneori chiar mă găsește... și iar mă pierde... Preotul:...În loc să fii prezent la dezhumări... Octav: Dar este, părinte, este prezent... dezhumează

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Azi l-a dezhumat pe Platon... pe Aristotel... pe Socrate... dezhumează mereu... Preotul: Da mai taci din gură... eu vorbesc cu el... Octav: (prinzînd pauza creată) Așa e... cum spune părintele... Preotul: Să știi că te scot și de la dezhumări...! Groparul: Chiar vă rog, părinte,... dați-mă înapoi la înmormîntări... e mai vesel... Preotul: Ție ți-a cam intrat democrația asta nouă în cap...! Groparul: Nu, părinte..., mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
pauza creată) Așa e... cum spune părintele... Preotul: Să știi că te scot și de la dezhumări...! Groparul: Chiar vă rog, părinte,... dați-mă înapoi la înmormîntări... e mai vesel... Preotul: Ție ți-a cam intrat democrația asta nouă în cap...! Groparul: Nu, părinte..., mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să surprindă orice ironie) Da! Și de ce, mă rog?! Groparul: Păi, în primul rînd pentru că nu există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
înmormîntări... e mai vesel... Preotul: Ție ți-a cam intrat democrația asta nouă în cap...! Groparul: Nu, părinte..., mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să surprindă orice ironie) Da! Și de ce, mă rog?! Groparul: Păi, în primul rînd pentru că nu există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu pe toate! Groparul: Și-n al doilea rînd pentru că mie nu-mi place democrația... "...democrația începe acolo unde dispare meritul personal..." Aristotel. Octav: Vedeți, v-

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să surprindă orice ironie) Da! Și de ce, mă rog?! Groparul: Păi, în primul rînd pentru că nu există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu pe toate! Groparul: Și-n al doilea rînd pentru că mie nu-mi place democrația... "...democrația începe acolo unde dispare meritul personal..." Aristotel. Octav: Vedeți, v-am spus eu că mereu dezgroapă?! Preotul: Tinere dragă, matale... nu știu cum să-ți spun... ai, așa, un fel

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
nici religioasă... de nici un fel...) Măi dragă tinere... Ia vino puțin... Mă, tui ești un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori acest vers... îmbunătățit...; din ce în ce mai atenți...; Octav pune casetofonul în funcție și pe muzica asurzitoare cîntă

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Octav: Ei, o fi vorba de contul meu... al lui Socrate... Ca să nu mai vorbim de tributul pe care și-l iau țiganii... Matei: Atunci să-ți punem un body... Octav: Nu-i nevoie... am body guardul meu (arată spre gropar) Da degeaba! Costache: Eu am spus că noaptea trebuie strînsă marfa. Octav: Da?! Și cine s-o strîngă în fiecare seară și s-o pună în fiecare dimineață?! Matei: Tu. Cine vrei?! Octav: Auzi, unchiulețule, eu aici sînt patron, nu

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
ție... Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și dacă nu te superi, îi dau și lui maică-ta și lui taică-tu... Octav: Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Matei, bravo...! Matei: Și dacă nu te superi, îi dau și lui maică-ta și lui taică-tu... Octav: Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
nimic... știu... (îi ia de braț și îi conduce spre ieșire) Mergeți la casa voastră... și împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul:...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul:...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în imediata

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
să bați atîta drum... atîta timp... să-mi aduci jumătatea aia... Nu era nevoie... Vin eu după ea, Ovidiu... (Ovidiu pleacă spre fundul scenei; Octav se ridică, își pune, ca pe o mantie, bucata de pînză albă; se oprește în fața groparului care fumează...; pleacă spre aceeași direcție ca Ovidiu...) Groparul:..Adevărul e că e greu să trăiești numai pe jumătate... Dar și mai greu e să mori pe jumătate... (se ridică, privește lucrurile împrăștiate, se îndreaptă spre cavou...; se cațără spre

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
jumătatea aia... Nu era nevoie... Vin eu după ea, Ovidiu... (Ovidiu pleacă spre fundul scenei; Octav se ridică, își pune, ca pe o mantie, bucata de pînză albă; se oprește în fața groparului care fumează...; pleacă spre aceeași direcție ca Ovidiu...) Groparul:..Adevărul e că e greu să trăiești numai pe jumătate... Dar și mai greu e să mori pe jumătate... (se ridică, privește lucrurile împrăștiate, se îndreaptă spre cavou...; se cațără spre crucea centrală să ia sticla de Coca-Cola, dar nu

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693

credință și de disciplina spirituală impuse de normele sectei. Legea, cu alte cuvinte, nu se mai opune individului, ca În religia tradițională și iudaică În primul rînd, atîta vreme cît individualismul nu atinge gradul de exacerbare care-l transformă În groparul individului, cum se Întîmpla În societatea occidentală. Esențial este faptul că morala elohimită, la fel ca cea greacă, nu se sprijină nici pe sacriciu, nici pe vină. Pe de lată parte, e drept că așa-numitele minuni săvîrșite de mai

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
Boborikine de către personajul narator În romanul Préhistoire. Les Champs d’honneur este un roman ilustrativ pentru toate aceste dominante amintite. Aproape la fiecare sfârșit de capitol cineva moare. Un Întreg capitol este dedicat morții: moartea tatălui naratorului, moartea lui Julien, groparul, și, apoi, cea lui Yvon, fiul său și, iar, evocarea primei morți, a tatălui naratorului, de la care ceea ce a mai rămas valoros este doar o coroană dentară utilizată, În cele din urmă, ca presse-papier: asistăm la reciclarea morților. Les Champs

[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

Sfințit cu lacrimi și zvântat de soare/ Un clopot stins ne cheamă luminat/ în zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn groparul îl îngroapă!..." Apoi sunt nunțile: "din când în când/ Vin chemători frumoși cu clopote pe sate/ și cu năfrămi pe bote de stejar/ Încinși cruciș cu prime colorate..." Apoi botezul. Se naște câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759

zămislesc". Și Lupasco înfige un cui, un cui ce i-a fost, poate, fatal: Pe undeva, regretăm că îl vedem aici pe dl. Bachelard poate puțin prea dispus să asculte sirenele hegeliene. Orice s-a spus și respus, Hegel rămîne groparul oricărei intuiții cu adevărat dialectice. Dacă dl. Bachelard știe să se oprească așa cum încercăm s-o facem și noi la dualitatea dialectică, el va evita acest al treilea și funebru termen al hegelianismului care, oricît de asimptotic am dori să

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573

cuvintele, ceea ce-i conferă o anumită putere; nu le-ar putea întoarce împotriva enoriașilor săi? Cunoscător al cărții și al lucrurilor de taină, preotul ar putea folosi toate acestea și în favoarea binelui și în favoarea răului"206. Asemenea vraciului, medicului sau groparului, preotul trăiește în vecinătatea evenimentelor capitale din viața fiecăruia: nașterea, nunta, moartea. Misterul acestora nu este cunoscut mai bine decât de cel care vine în contact cu ele. Finalmente, aceste persoane vor poseda o cunoaștere ascunsă, diferită de a oamenilor

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]