1,509 matches
-
rușinos de pe câmpul de luptă; iar Heracle ucide un adversar prin viclenie și, atins de o boală, trebuie să devină sclavul reginei Omphala pentru a se vindeca. La fel, În baladele românești, Copilul de Turc Îl omoară prin vicleșug pe Gruia, iar Manea se preface că vrea să Închine cu vin și Îl lovește pe Toma atunci când acesta se pregătea să bea. În sfârșit, eroii Încalcă normele maritale, seduc sau răpesc femei interzise lor: Heracle, deși căsătorit, o răpește pe Deianira
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici Iovan. Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
și în puritatea vieții la țară, sunt icoanele bunicilor (Un crâmpei, Bunicii), datinile sfinte (Interior), tabloul câmpului, cu poezia văzduhului limpede și a muncii. Tonalități sămănătoriste transpar și în conturarea unor caractere puternice aparținând trecutului eroic. Întâmplările vitejești cu haiduci (Gruia, La un han, odată..., Maica Melania, Taina), când senzaționale, când cu ecouri de baladă și basm, nu ajung la acea forță a vieții pe care M. Sadoveanu știa a o transmite prin astfel de figuri. Curgerea melancolică a frazei este
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
București, 1987, 187-206; Florin Manolescu, Despre Eminescu, LCF, 1992, 6; Dan Mănucă, Constantin Ciopraga - 80. Sensul vieții, CL, 1996, 5; Mihai Cimpoi, Un adevărat Ulysse intelectual, CL, 1999, 4; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 2000, 251-259; Dicț. esențial, 177-179; Gruia Novac, Cumințenia lui Procurante, Târgu Mureș, 2001, 40-42; Petraș, Panorama, 192-196; Popa, Ist. lit., II, 1097-1098; Constantin Ciopraga. Bibliografie, pref. Liviu Leonte, Iași, 2001; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, îngr. Mircea A. Diaconu, Suceava, 2001. D.M.
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
copilului lor. El s-a născut. Simbad zodierul e chemat, care le prezice lucruri cumplite. Ei se decid să-l espună. Scena despărțirei mamei de copilul său. El e pus pe râul Bistrița și scapă la Voievodul Galu. ACTUL III Gruie crește mare la Galu și are o iubire nemărginită pentru gingașul Floribel și una sălbatecă pentru Angelica. Scena între el și Angela. El ucide în joc pe Floribel și ia lumea în cap. SC[ENA] Dragoș a fost în Marmația
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în palatul ei din peșteră, care e o adevărată feerie. Traiul împreună. Descoperirea ei că-i mumă. Dizgustul, ura, desperarea. Oglinda și sipetul. ACTUL AL V -LEA Nunta la craiul Galu. Rătăcirea sălbatecă ca a lui Orest (shakespiric) a lui Gruie. El spune unui preot la ureche vina sa - acesta fuge, el îl împușcă. Unul tânăr - item. El vine la mănăstirea de piatră * și cere ș-acolo dezlegare. Preoții îi spun s-aștepte și pîn-atuncea să ude bățul cel uscat. Trec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh, mă duc să scap Hotinul, șaptezeci de mii de draci! " O săgeata drept în coastă, ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cum te duc atunci de-a dura șaptezeci de mii de draci. Ridică un pumn de oameni înarmați până în dinți Și se duse drept la turcul..." Cine te-a trimis aice, Turcule? Zâmbește turcul... "Domnul vostru, măi voinice! " Domnul? " zice Gruie rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus Și un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dacă am pus N-are drept să dea din țară loc măcar [de] două palme... Și astfel, din vorbă-n vorbă, au ajuns pîn' la sudalme Și la ceartă, la bătaie, începură să se bată, Nu rămase l-ai lui Gruie nici o singură săgeată. Apoi se luptar[ă]-n săbii, toți căzură pîn' la unul... Prins a fost la urma urmei numai Gruiștea, nebunul... - Ce-au făcut turcii cu dînsul?... Știu eu vere?... Se socoate {EminescuOpVIII 200} Că de viața-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce dară? Ne dădea mereu de furcă Cu împărăția... Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Vodă-l măgulea odată... - Da, dar nu-i dădea avere, Se temea că daca Gruie o să prinză la putere O să-ntoarcă lumea asta într-o zi cu susu-n jos, Nu degeaba își zisese: pârcălab al lui Hristos... - Nu mai râdeți... multă apă va mai trece peste Prut Pîn-om mai avea pe unul cum pe dânsul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ajuns și la sudalme, Și la harță sângeroasă... Începură să se bată Până n-au rămas ai noștri nici c-o singură săgeată. Apoi se luptară-n săbii, toți căzură pîn' la unul, Prins a fost la urma urmei numai Gruie, el, nebunul. VEVERIȚĂ Ce-a făcut turcii cu dînsul? {EminescuOpVIII 203} MOVILĂ Știu eu, vere? Se socoate Că de viața-i să s-atingă după lege nu se poate, Numai Vodă e stăpânul pe viață și pe moarte. S-auzea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o parte daca strigă nătărăul... Dar ca din senin, deodată, de-o muiere să prind frică, Să mă-nsor pe nealese, cu te miri ce, mai nimică, O! aceasta nu se-ntîmplă... [VODĂ] Foarte bine, înțelept! Dar, vistere, ce-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fi ucisă jos pe uliță cu pietre, Sunt de rând, ca o femeie ridicată din noroi, Cine vrea ca să mă aibă - vie care va din voi! Nimeni dintre voi [ - ^ - ] nu-ndrăznească-a zice-acum Că am fost soția dreaptă a lui Gruie, că-l zugrum. Nu l-am înșelat cu altul, nu eu mi-am făcut de cap? Ce-mi ajută dar acuma c-am făcut-o ca să-l scap? Cunoșteam pe fiara asta ce nu știe ce-i iertare, M-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să răspunzi, căci toate, toate Sunt din fir în păr aievea, pe deplin adevărate... Dar ce ai de gând a face?... Căci eu judec după lege, Ceea ce se zice-ntr-însa fac și eu, se înțelege... Eu i-am fost dușman lui Gruie... un prieten face treabă Și mă scapă chiar de dânsul, deși nu mă prea întreabă, Dar, dorindu-mi bine mie și făcând ce se cuvine, Se-ncurcă într-a legii ițe... ceea ce [deloc] nu-i bine... Ei, vlădică de Suceava
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și totuși, atât motivul epic, cât și submotivele care-l compun se regăsesc aidoma, chiar dacă în locul zeului suprem apare împăratul sau „vătaful ăl bătrân”, în locul zeilor apar eroii etc. Iată cum apar submotivele în discuție într-o variantă a baladei Gruia lui Novac și șerpele : a) Apariția ființei demonice : „Șerpe mare s-a ivit/ Și-n drum stă încolăcit”. b) Apelul împăratului (el însuși în panică) : „Strigă, Doamne, cine-mi strigă ?/ Și-mi strigă cu mare frică./ împărat/ Din Țarigrad/ Peste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Peste țară, peste lume/ Cătră toți vitejii-anume :/ - Cari din voi se va găsi/ Drumul a mi-l slobozi”. c) Tăcerea și teama vitejilor : „Nime-n lume se afla,/ Toți se tem ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de năvodari, în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tânărul poseda virtuțile sălbăticiunii, transferul magic al puterilor s-a operat” (64, pp. 144 și urm.). Tot despre o „legare” a fiarei prin încercuire (de foc, de data aceasta) este vorba în unele variante ale baladei tip Iovan Iorgovan (sau Gruia lui Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și a devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Similar se întâmplă lucrurile în balade : Capul șarpelui tăia, Cu o sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent cu uciderea vechiului suveran, vezi și baladele românești pe care le-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
publicat în deosebite foi periodice din Germania. Astfel ne aducem aminte de o traducere a Răsunetului lui A. Mureșianu, publicată în Magasin fuer die Literatur des Auslandes și de câteva poezii ale lui Alexandri publicate în Dioskuren, în Oester Gartenlaube. Gruie Sânger nu este dar prima încercare a traducătorului și asta se vede aproape la fieștecare vers. Metrul e cel original și în foarte multe versuri traducătorul a izbutit să reproducă farmecul deosebit pe care-l are limba marelui nostru poet
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
secret al României din 4 august 1914. Periodic sunt reproduse versuri din creația lui M. Eminescu, G. Coșbuc și O. Goga. Prezent în coloanele ziarului peste un deceniu, A. Cotruș publică sau i se reproduc poezii. Mai colaborează și Bazil Gruia. La început „organ al proclamării unității naționale”, între 1926 și 1945 A.-I. devine ziar politic, organ oficial al Partidului Național Țărănesc din județul Albă. Sporadic se tipărește aici literatura populară din zona Albei. În 1934 redacția salută apariția volumului
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]