1,394 matches
-
urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora), Ultimul învins (1965) -, grupajul de nuvele La capătul drumului, în volumul colectiv Povești fără țară (1957, împreună cu Faust Brădescu și N.S. Govora) și volumul de proză scurtă Cetăți sfărâmate (1973). În 1982 i-a apărut o culegere de nuvele în limba germană: Sturm und
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
și ca referent extern al Editurii Cartea Românească. Debutează cu versuri în „Luceafărul” și colaborează fie cu poezie, fie cu cronici literare, cronici teatrale sau reportaje și interviuri la „România literară”, „Vatra”, „Alma Mater” ș.a. După 1990 înființează Editura Miron. Un grupaj de poezii, oferit spre lectură lui Al. Piru la începutul anilor ‘70, va fi recomandat de critic și publicat în 1972 cu titlul, dat de editori, Cuvintele, frumoase flori. Alte culegeri de lirică, mult analizate de critică, îi apar ritmic
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
cărți, indicând tranziția spre etapa fabulatorie, pe deplin ilustrată de prozele cu aspect de SF și mai ales de compunerea la șase mâini din „romanul retro(versiune)” Femeia în roșu. Chiar în Și ieri va fi o zi există un grupaj de scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
în roșu. Chiar în Și ieri va fi o zi există un grupaj de scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade - a evadării din timp și a circulației pe niveluri temporale eterogene. Modelul pare să se afle însă mai curând în prozele SF ale lui Ovid S. Crohmălniceanu, care
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sînt scrise... cuprinde, în ediția completă, patruzeci și patru de relatări ale unor întâmplări petrecute înaintea perioadei la care
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Nu mai puțin semnificativ este interesul, accentuat În campanii electorale, pentru sondajele de opinie, identificate abuziv cu sociologia, iar sociologii acceptă cu resemnare această denaturare. Aș vrea să semnalez și slabul ecou avut În media românești a cărții de sociologie. Grupaj realizat de Maria Larionescu Primit la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului, sprijinirea revistelor etc.” P.b. are o orientare regionalistă pronunțată, ca și alte publicații conduse sau redactate de Iorgu Tudor. În primul număr se include grupajul Amintiri despre Leon Donici, alături de nuvela Admiratorul lui Leon Donici. Tot aici este publicată traducerea în limba rusă a poeziei lui St. O. Iosif Unei domnișoare. Theodor Inculeț îl prezintă pe poetul Fotie N. Langada. Revista mai conține versuri de
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
Salcia, Octav Sargețiu, Teodor Scarlat, Iacob Slavov, Al. T. Stamatiad, Cezar T. Stoika, C.I. Șiclovanu, Viorel Șuluțiu, Nuși Tulliu, Iulian Vesper, Al. Voitin, E. Ar. Zaharia. Revista acordă o pagină debutanților: George Meniuc, Eugen Secrieru, Narcise Negrescu, Leon Șeptițchi. Două grupaje rețin atenția: Scriitori români pentru durerea Basarabiei (în numărul 2), alcătuit din articole semnate de Tudor Arghezi, Emanoil Bucuța, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
Bulgakov (Jurnal, în versiunea Anei-Maria Brezuleanu) sau Al. Zinoviev (Comunismul ca realitate). Cu poezii sunt prezenți Ion Mustață, Victoria Ana Tăușan, Monica Pillat, Lia Miclescu și, sub titlul Recuperări, Pan M. Vizirescu și Dimitrie Cuclin. În numărul 4 un interesant grupaj, O dinastie de scriitori, îi prezintă pe Ion, Dinu și Monica Pillat, precum și patru scrisori inedite ale lui Dinu Pillat către soția sa. Revista mai cuprinde rubrici dedicate teatrului, muzicii, filmului, recenzii de cărți, evocări ale unor scriitori, dintre care
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
iar din 1997 redactor-șef la „Discobolul”. Concomitent, în 1994 devine cadru didactic la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Debutează cu poezie în 1969, la revista studențească „Gaudeamus” de la Oradea, autorul considerând însă adevăratul său debut publicarea unui grupaj de poezii la „Echinox”, în 1971. Prima carte, Casa cu retori, îi apare în 1980. Colaborează cu poezii, cronici literare, eseuri la „Echinox”, „Vatra”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Apostrof”, „Poesis” ș.a. Casa cu retori aparține optzecismului prin discursivitatea pusă sub semnul
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
universitățile „Spiru Haret” și Pro Humanitas. Debutează în revista Liceului „Matei Basarab” (1945), îndrumată de Perpessicius, iar editorial în 1969, cu Euphorion. Colaborează cu versuri la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Argeș”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Citindu-i în manuscris un grupaj de versuri trimis în 1949, Lucian Blaga aprecia caracterul lor „incoruptibil”, releva „câteva bucăți deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări semnate de Nicolae Novac, V. Posteucă, Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda, Ion Brătianu. Interesante sunt îndeosebi grupajele realizate de Nicolae Novac în câteva numere. Revista editează un almanah pe 1989 și o publicație congeneră, „Ecoul României”. Alte colaborări: Ion Almăjan, Constantin Ioța, Ionel Ciobanu, Ioana Dinu, Traian Andreescu, Ion Mănescu, Alex. Pop, Veturia Manuilă, C. Aronescu, Aurel
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole postdecembriste pe teme civice și culturale, scrise cu o vervă specifică, dar și eseuri literare. Pe lângă cel despre Caragiale, volumul cuprinde un grupaj despre generația ’27, cu o atenție particulară asupra lui Emil Cioran, despre care M. scrie și cu alte ocazii. Generația în ansamblu mai fusese investigată de istoricul literar, și anume în volumul colectiv Atitudini și polemici în presa literară interbelică
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
1983 și 1993 a fost redactor al revistei „Jazz Forum” a Federației Internaționale de Jazz, editată la Varșovia. Debutează cu un poem închinat lui Lucian Blaga în „Preludiu” (1969), suplimentul literar al „Scânteii tineretului”, în anul următor apărându-i un grupaj în „Steaua” (1970). Prima carte de poezie, Legea conservării adolescenței, îi este publicată în 1977. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, cronici muzicale, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, italiană, suedeză, rusă) la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „Transilvania”, „Amfiteatru
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
B mai există A- și B+), iar evaluarea succintă sună astfel: „Destul de bine scrisă, dar deconcertantă și confuză carte de memorii și omagiu, precum și meditație despre prietenie, dragoste și moarte”. În Franța, revista Lire (februarie 2001) a dedicat un interesant grupaj cărții lui Bellow, sub genericul „Saul Bellow a-t-il trahi son ami?”. 16. Ioana Copil-Popovici („Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade”, România literară, nr. 37, 20-26 septembrie 2000, p. 22) a caracterizat succint și judicios romanul, rezumându-i intriga, vorbind
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
N. S. Mocanu, Cezar Cristea, Al. Bilciurescu; proza memorialistica - N. Deculescu; publicistica - L. S. Belciu, Pompiliu Pasăre, Stelian Tudorică. Într-o suită de articole, N. S. Mocanu se oprește asupra operei lui I. Budai-Deleanu, iar R. I. Opran își intitulează grupajul de articole, Un uitat - Alexandru Macedonski. Paul Theodorescu, Gr. Dobrinescu și N. S. Mocanu susțin cronică literară, preferințele acestora oscilând între recent apărutul român al lui E.-M. Remarque, Pe frontul de vest, nimic nou, si Cântecele lui St. O.
ACŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285166_a_286495]
-
Cifra nu se așază pe același rând cu textul notei (cum propune Doina Bogdan-Dascălu, 1978, p. 19), ci la „umărul” ultimei litere a cuvântului. Notele pot fi grupate și la sfârșitul capitolului sau al lucrării respective (În acest ultim caz, grupajele de note vor corespunde capitolelor). O trimitere se poate face și la informații obținute prin viu grai, deși acestea sunt mai puțin credibile, tocmai pentru că nu pot fi verificate. Voi da un exemplu concret. Un prieten de-al meu din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
studii de istorie literară, cel mai adesea în marginea operei eminesciene, precum: Ion Filip, Eminescu și țărănimea (1/1970); S. St. Marin, Eminescu și critica italiană. Note și impresii (3/1970); V. Paolini, Umanismul lui Eminescu (2/1978), dar și grupaje de versuri, comentarii critice, pagini de jurnal, eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică, „Publicații sosite la redacție”, de comentarii asupra revistelor românești din țară și din exil și de consemnări ale evenimentelor și știrilor culturale. Cei mai
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
ca oriunde în opera sa lirică apărută postum; se apropie aici de o limpezime și o seninătate clasică (chiar și sub raportul formei, împinsă către o simplificare rafinată), dar nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și didactice, puse sub un generic evocativ, celebrau fruntariile reîntregite, într-o a doua culegere, imprimată la distanță în timp: Cântări de luptă și de biruință (1919). Din anunțatele Cântece de odinioară și din Psalmi noi, izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna veacurilor, B. compensează, în timp, prin „pasionate, rodnice îndeletniciri” de traducător (Geo Dumitrescu). Primele tălmăciri
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G. Bacovia, tălmăciri în românește din lirica universală (Lucian Blaga din Hölderlin) și grupaje de „poezii populare”, într-o rubrică intitulată astfel. Integral, numărul 10 din noiembrie 1956 „este consacrat mesajului de poezie și onoare românească pe care ni-l trimite un poet din țara ferecată”. Autorul, care semnează doar Haiduc, este o voce
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
clipei germinale, când „Firea iese din sine”. Pentru un moment, lirismul sumbru oracular cedează locul unor laude ale luminii, euritmiei și exploziei vitale, când „dragostea/ e dreptul de veto al viului” (ciclurile Sărbătoarea solstițiului din volumul Efectul de seră). Cu grupajul Denii... din volumul Kilometrul unu în cer revine lumea fabuloasă a ritualurilor folclorice și religioase, cu semnificații potențate de trecerea timpului. În 1991, A. și-a publicat poemele de sertar (volumul Anno Domini). Temele anterioare apar aici cu un plus
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
în considerare timpul cel mai bun. Coeficientul de inteligență l-am determinat prin aplicarea matricilor progresive standard -testul Raven M.P-.Testul M.P. cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item constă dintr-un desen abstract, adesea dintr un grupaj de figuri -matrice-, din care lipsește o parte -un element-.În urma examinării matricii subiectul trebuie să decidă care este figura unică din cele șase sau opt oferite pe aceeași planșă pentru completarea corectă a matricii. Probele sunt grupate în cinci
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
din simbolurile de credință). Cititorul interesat găsește aici o mină exhaustivă de informații. Același savant publicase cu trei ani mai devreme traducerea comentată a unui text capital pentru subiectul nostru, Evanghelia lui Nicodim. Evanghelia lui Nicodim face parte dintr-un grupaj mai amplu, cunoscut Îndeobște sub numele de Acta Pilati, menit să dovedească rolul covârșitor jucat de evrei În condamnarea și uciderea lui Isus, deculpabilizându-l În același timp pe guvernatorul roman. Versiunea greacă cea mai veche este o remaniere din secolul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]