6,001 matches
-
strălucesc ochii căpitanului sau maiurului, dacă n-o fi oale și ulcele, fiindcă era cam bătrâior... Ea a fi o babă în toată regula acuma. Atunci însă...” Cu aceste vorbe, Pâcu s-a oprit să și tragă sufletul și să guste din ulcica cu vin. Când a simțit că a scăpat de nodul din gât, a pornit să meremetisească luleaua și nu s-a oprit decât în clipa când scotea fum ca hornoaica de la cuptorul Crâșmei din drum. A pufăit până ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zică întâi Vasile cel cu căpitanul și apoi de-a dreptul Vasile Căpitanu. Da’ nici cu tine, Ion Oaie, nu-i limpede de ce îți zice acum Ion Prispă> <Treaba îi simplă. Vinovată-i prispa asta pe care stau mușteriii și gustă din cele țoiuri... La început spuneau: <Hai la Ion, pe prispă, să bem un rachiu>. După o vreme însă au scurtat-o: <Hai la Ion Prispă, să bem un țoi>. Și uite așa am ajuns Ion Prispă și pace.> <Lasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sat toți au numele schimonosit? Spuneam. Și de ce îl cheamă pe Gavrilă aista al tău Sloi și nu Toaibă? Și a fi om la locul lui? Ca să lungească treaba, Pâcu a prins a trage abitir din lulea și apoi să guste din vin, cumva a lehamite... Mai întâi și mai întâi, îi om de treabă. Întrebarea-i dacă vrea să intre în cărăușie. Da’ mai mult ca sigur că vrea. Și... ca să mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sprijin parcă. Rătăceau din loc în loc, fără astâmpăr. Când Măriuța a terminat de pus cârnații în blidul fiecărui cărăuș, i s-a auzit glasul: Poftă bună, gospodarilor! Mulțămim de urare! - a răspuns Cotman cel tăcut. Cu mare încetineală, cărăușii au gustat în tăcere din rachiu. Apoi au început să mănânce. Mâncau într-o tăcere de biserică. Fiecare privea doar în strachina lui. Hliboceanu, uitându-se la ei pe sub sprâncene, se întreba: „Unde-i Pâcu să spună o vorbă de duh? Eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
până mai scăpăra să și-o aprindă - și nu știu cum, dar iasca ceea numai nu lua foc - mai trecea o jumătate de ceas. Și nu se mulțumea cu atâta. Mai cerea să i se umple și ulcica cu vin. Apoi până gusta el din ulcică puteai să ajungi la târg, iar cât timp mai trăgea din lulea, ca să se sature, puteai să te întorci și nimereai taman când el reîncepea povestitul. Așa că nu pierdeai nimicuța... Pe măsură ce Cotman povestea despre năravurile lui Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vin și s-a așezat mai aproape de cărăuși, să-l poată auzi și vedea mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din muștiuc, a gustat din ulcica cu vin și - ca niciodată - a început să vorbească fără alte năzdrăvănii: Întâi și întâi, vreau să vă spun că tot ce am să vă povestesc în astă seară mi s-o întâmplat mie, pe când eram copchil de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de umbra ungherului ascultau uitați de sine spusele Pâcului. O scurtă pauză bine potrivită de povestitor - cum îi era obiceiul - a scos un oftat adânc din piepturile ascultătorilor. Pâcu, cu mutra lui poznașă, a ridicat ulcica cu vin și a gustat din ea pe îndelete. Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut, a reluat firul poveștii: Măi, și a cincea zi, minune mare! Mă trezesc cu geamurile luminate ca de o pălălaie... „Doamne!” - mi-am zis în gând. „Să știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
răzbel!... Cărăușii și moș Dumitru au tăcut cu vădită părere de rău că au răscolit sufletul lui Pâcu...Acesta însă, pentru a masca durerea pricinuită de întebare, s-a apucat să meremetisească luleaua. După ce a făcut-o să fumege, a gustat din ulcica cu vin și a continuat povestea: Când am terminat treaba și m-am încălzit la gura sobei, mama m-a întrebat așa într-o doară: „Vrei să te duci cu calul la adăpat? I-o fi sete, săracul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu întrebarea. În ogradă se afla sania așezată cu oiștea spre poartă. Și cum bine știți, în capul oiștei se găsește un cârlig... În acest cârlig și-a agățat pieptul calul în alergarea lui nebună... După această lămurire, Pâcu a gustat pe îndelete din vinul din ulcică, ca și cum ar fi vrut să-și adune gândurile. A rămas câteva clipe tăcut și apoi a reluat firul povestirii: După ce l-a cusut, cum spuneam, mama mergea des în grajd, să vadă ce face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăuși au muncit din greu pentru a așeza totul după cuviință. Când treaba a fost gata, au intrat în crâșmă. Până și-au scos cojoacele, Costache le-a așezat dinainte câte o ulcică din care adia miroaznă de rachiu fiert. Gustați acum cât îi fierbinte, ca să vă încălziți oleacă. Îndată sosește și mâncărica și... Vinul fiert, Costache - l-a completat Alecu Slobodă. Au început să mănânce, dar fără prea mult chef. Toți erau marcați de oboseală, de frig și de nenorocirea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe când înserarea se pegătea să cadă, au ajuns la crâșma din drum. Gata sunteți, oameni buni? - i-a întrebat Hliboceanu pe cărăușii rămași să-i aștepte. Ni s-o lungit urechile de când vă așteptăm - a răspuns Amnar. Eu zic să gustați întâi ceva și apoi să porniți la drum - a venit cu propunerea Costache. Au mâncat pe fugă și au ieșit din crâșmă gata să înjuge... Mă tem că ne-am grăbit fără folos, Vasile - s-a bătut cu palma peste
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
foc să-mi dai o țigară, că mi-i o foame de nu știu unde să mă culc la noapte?” - a apreciat Pâcu vorba lui Puicuță stârnind râsul general. În acest timp, Pâcu a pus mâna pe ulcica cu vin. Înainte de a gusta din el,s-a rugat cu glas popesc: Primește-l, Doamne, și pe aista și nu mă osândi pe mine păcătosul, că ți-oi aduce ofrandă încă multe ca aiestea... Râsul cărăușilor nu mai contenea, când Pâcu a vorbit din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sculele lui ducă-se pe pustii!... Pâcu s-a prefăcut că nici nu aude spusele prietenului său și și-a văzut de lulea... Când fumul plutea în jurul capului lui ca un nimb, a pus mâna pe ulcica cu vin, a gustat din ea cu măsură și, dregându-și mustața cu dosul palmei, cum îi era obiceiul, a pornit să vorbească, cu glas de taină: Pe când satul nostru se găsea într-o poiană a pădurii nesfârșite ce cuprindea locurile... Pe atunci erau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbele, dar au răspuns în limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum îi era feleșagul, a tras adânc și din lulea... Și cum spuneam, s-a nimerit să fie printre săteni și unul care să le tălmăcească vorbele fugarilor. „Auziți, oameni buni, ei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am forțat porțile maternităților/ca să plastifiem capetele noilor născuți/după forma sfântă a patriei./ Cântecele s-au ritmat până s-au aliniat metalele sub pământ/și morții au plâns de canibalism./ Noile forme de cruce au fost votate unanim și gustate cu mult apetit într-un mic restaurant lângă gară/al cărui patron e înscris în partid."(1942 +22 = 1966). Pornind - sau nu, după situație - de la câte un vers al Renatei Pescante Botti, Codrescu își acordează poezia după partiturile proprii. De
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
un cor de 800-900 persoane! Toți am jurat și am cântat din străfundul sufletelor noastre. Înălțător moment! Dar armata nu are numai momente înălțătoare. Are și momente grele, dure, chiar de umilință, iar eu nefiind un tânăr prea cuminte am gustat din toate. Bietul meu comandant de pluton! Când mă vedea, înnebunea! „Te tund chel, te tund chel!”, țipa ca nebunul. M-am tuns eu, să nu-l mai aud țipând. „Nu mai pupi învoire în oraș”. Și s-a ținut
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
mă laud, cinismul poate fi uneori o formă de naivitate. Încerc să văd lucrurile așa cum sunt în toată răceală lor crudă. Respingerea familială a fost foarte tandra, dar s-a tradus, si mărturisesc că puțin îmi pasă, nu scriu pentru ca să gust deliciile gloriei publice, scriu ca să fac ceva care îmi place mie, printr-o tăcere surprinzătoare. Singură scrisoare de felicitare din familie mi-a fost scrisă de Dominique. D-na du B: Cartea a apărut o dată cu la rentrée littéraire, de ziua
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
posibilitatea unui număr incalculabil de fecioare să zămislească, fără sămînță bărbătească, un număr incalculabil de cristoși, abolind astfel blestemul păcatului originar; Învierea prin clonare dăruia viața veșnică În trup, era poate chiar Pomul vieții, din care Adam nu apucase să guste În grădina Edenului. Căci perfecționarea procedeelor făcea posibilă nu doar crearea În laborator a vieții, ci, prin intermediul telepatiei totale, copierea și transmiterea către noua clonă a memoriei și personalității - iar În final, făurirea Meta-omului. CÎnd aflase de la Nut și Feder
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cea de față, i-ar fi rîs în nas, i-ar fi spus să-și ia picioarele la spinare, să lase glumele proaste, că așa ceva nu este posibil. Un an, cinci, zece, mai mult? Cît din viață își irosiseră? Angelina gustă prima o felie de portocală cu frișcă pe care o purtă puțin prin gură înainte s-o înghită. — Ce nu mi-a plăcut de la bun început legat de ele, zie Roja, a fost că s-au acrit imediat ce le-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cuvântările vor ține loc de grădini paradisiace, cu ochii holbați, civilizația se va da Înapoi, de spaimă, mușcătura sărăciei va fi condimentată cu boli, patriarhii chibzuinței vor fugi spre alte meleaguri, dar exodul va avea și o parte bună: să guste cât mai mulți din spiritul lălâu, balcanic, să-i trezească la viață pe amorțiții bunăstării. Se va construi mult, fără gust și haotic, copiii se vor naște cu spaima În priviri.,, O voce ,,Antoniu, nu-i privi cu dispreț, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe un fundal de verde Bellini. Sorbeam din paharul aburit plin cu Martini aromat, pe care tocmai îl pregătisem pentru noi amândoi și cred că mă consideram cel mai norocos om din lume. În clipa aceea eram într-adevăr fericit, gustam o fericire leneșă și iresponsabilă, care nu avea să mai apară niciodată în viața mea cu aceeași încărcătură cu totul specială de inocență pervertită. Tocmai mă uitam la ceas și mă întrebam dacă Antonia o să întârzie, când ea tocmai apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
se pare mult prea departe. — Bine, o să trec pe-aici, am răspuns. Am să vă aduc niște vin, dacă vrei. Château Lauriol de Barny din '57, e un vin bun și cred că nici tu nici Palmer nu l-ați gustat. — Sigur că da, chiar te rog! spuse Antonia. De fapt, va trebui să mă educi în continuare. Nu-i așa, iubitule, că ai să vii și de-acum încolo să mă vezi când o să fiu singură? I-am promis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
chinezească brodată și, era clar, nimic pe dedesubt. Antonia stătea lângă el, bine înfășurată în halatul ei vișiniu. Am închis ușa. Ce drăguț din partea ta să ne aduci vinul! spuse Antonia. Cum te simți? — Bine, am răspuns. — Hai să-l gustăm chiar acum, zise Palmer. Ador petrecerile de alcov. Mă bucur tare mult că ai venit. Toată seara m-am gândit la tine. Of, Doamne, n-avem tirbușon! Pot să te rog să aduci unul, Martin? — Totdeauna am unul la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
-mii. Asta nu înseamnă că nu-mi era superioară la capitolul gambe și coapse -, dar în materie de umeri și pectorali eu eram fruntea, și am prins-o sub mine - și mi-am vârât limba în urechea ei și am gustat praful depus după călătoria noastră de peste zi, jegul ăla sfânt. — Ah, chiar am de gând să te fut, evreico, i-am șoptit eu malefic. Ești nebun! strigă ea împingându-mă cu toată forța ei, deloc neglijabilă. Ești un dement scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
plânse Lauren, În timp ce studia cu atenție meniul. Gerski, Încerci să ne otrăvești? Meniul era mortal. Oferta includea și un meriton din creastă de cocoș, și o plăcintă umplută cu măruntaie de pui și ficat. Totul foarte sănătos. Trebuie musai să gustați. Măruntaiele de pui mențin pielea catifelată. Să știi că prietenul tău, domnul Monterey, se va afla cu siguranță la meciul de polo pe zăpadă de mâine după-amiază, spuse Gerski mai târziu În acea seară. — Nu este prietenul meu, Gerski. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]