874 matches
-
În astfel de cazuri a fost recomandat medicamentul alternativ febuxostat. Fără tratament, crizele acute de gută se ameliorează, în general, după cinci-șapte zile. Totuși, în cazul a 60% dintre pacienți criza se repetă în decurs de un an. Persoanele cu gută prezintă un risc crescut de hipertensiune, diabet zaharat, sindrom metabolic și boli cardiovasculare și renale, și, implicit, un risc crescut de deces. Aceasta se datorează în parte asocierii bolii cu rezistența la insulină și cu obezitatea, însă se pare că
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
renale, și, implicit, un risc crescut de deces. Aceasta se datorează în parte asocierii bolii cu rezistența la insulină și cu obezitatea, însă se pare că o parte din risc nu depinde de acești factori. Fără tratament, episoadele acute de gută pot evolua în gută cronică, cu distrugerea suprafețelor articulațiilor, deformarea articulațiilor și formarea de tofusuri nedureroase. Tofusurile se formează în cazul a 30% dintre persoanele netratate în decurs de cinci ani, adesea pe cartilajul urechii, la nivelul olecranului sau al
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
risc crescut de deces. Aceasta se datorează în parte asocierii bolii cu rezistența la insulină și cu obezitatea, însă se pare că o parte din risc nu depinde de acești factori. Fără tratament, episoadele acute de gută pot evolua în gută cronică, cu distrugerea suprafețelor articulațiilor, deformarea articulațiilor și formarea de tofusuri nedureroase. Tofusurile se formează în cazul a 30% dintre persoanele netratate în decurs de cinci ani, adesea pe cartilajul urechii, la nivelul olecranului sau al tendonului lui Ahile. Cu
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
tofusuri nedureroase. Tofusurile se formează în cazul a 30% dintre persoanele netratate în decurs de cinci ani, adesea pe cartilajul urechii, la nivelul olecranului sau al tendonului lui Ahile. Cu tratamente agresive, acestea se pot dizolva. Calculii renali complică deseori guta, afectând între 10 și 40% dintre persoane, și se produc datorită pH-ului scăzut al urinei, care determină depunerea acidului uric. Se pot produce și alte forme de disfuncție renală cronică. Guta afectează aproximativ 1-2% din populația occidentală la un
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
acestea se pot dizolva. Calculii renali complică deseori guta, afectând între 10 și 40% dintre persoane, și se produc datorită pH-ului scăzut al urinei, care determină depunerea acidului uric. Se pot produce și alte forme de disfuncție renală cronică. Guta afectează aproximativ 1-2% din populația occidentală la un moment dat în decursul vieții, înregistrând o frecvență din ce în ce mai crescută. Ratele de incidență ale bolii s-au dublat între 1990 și 2010. Se presupune că această creștere se datorează creșterii speranței de
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
dat în decursul vieții, înregistrând o frecvență din ce în ce mai crescută. Ratele de incidență ale bolii s-au dublat între 1990 și 2010. Se presupune că această creștere se datorează creșterii speranței de viață, modificărilor alimentare și creșterii frecvenței bolilor asociate cu guta, cum sunt sindromul metabolic și hipertensiunea arterială. S-a demonstrat că rata de incidență a gutei este influențată de o serie de factori, cum sunt vârsta, rasa și anotimpurile anuale. În cazul bărbaților cu vârsta peste 30 de ani și
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
dublat între 1990 și 2010. Se presupune că această creștere se datorează creșterii speranței de viață, modificărilor alimentare și creșterii frecvenței bolilor asociate cu guta, cum sunt sindromul metabolic și hipertensiunea arterială. S-a demonstrat că rata de incidență a gutei este influențată de o serie de factori, cum sunt vârsta, rasa și anotimpurile anuale. În cazul bărbaților cu vârsta peste 30 de ani și al femeilor peste 50 de ani, frecvența bolii este de 2%. În Statele Unite, frecvența gutei în
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
a gutei este influențată de o serie de factori, cum sunt vârsta, rasa și anotimpurile anuale. În cazul bărbaților cu vârsta peste 30 de ani și al femeilor peste 50 de ani, frecvența bolii este de 2%. În Statele Unite, frecvența gutei în rândul bărbaților de origine afro-americană este identică cu cea a bărbaților de rasă caucaziană. Ratele de incidență sunt ridicate în rândul populațiilor din Insulele din Pacific și Măori din Noua Zeelandă, dar scăzute în rândul aborigenilor australieni, în ciuda prezenței unei
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
aborigenilor australieni, în ciuda prezenței unei concentrații medii mai ridicate de acid uric seric în cazul celui de-al doilea grup. Afecțiunea a devenit comună în China, Polinezia și mediile urbane din Africa Subsahariană. Unele studii au arătat că atacurile de gută sunt mai frecvente primăvara. Acest fapt se atribuie modificărilor sezoniere ale alimentației, consumului de alcool, activității fizice și temperaturii. Termenul „gută” a fost folosit pentru prima oară de către călugărul Randolphus din Bocking în jurul anului 1200 e.n. și este derivat din
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
a devenit comună în China, Polinezia și mediile urbane din Africa Subsahariană. Unele studii au arătat că atacurile de gută sunt mai frecvente primăvara. Acest fapt se atribuie modificărilor sezoniere ale alimentației, consumului de alcool, activității fizice și temperaturii. Termenul „gută” a fost folosit pentru prima oară de către călugărul Randolphus din Bocking în jurul anului 1200 e.n. și este derivat din cuvântul latin "gutta", care înseamnă „strop” (de lichid). Potrivit dicționarului Oxford al limbii engleze, termenul este derivat din umorism și din
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
și este derivat din cuvântul latin "gutta", care înseamnă „strop” (de lichid). Potrivit dicționarului Oxford al limbii engleze, termenul este derivat din umorism și din noțiunea de „scurgere” a unei substanțe morbide din sânge în articulații și în jurul acestora. Totuși, guta este o afecțiune cunoscută încă din antichitate. În istorie, a fost atestată ca „regina bolilor și boala regilor” sau „boala bogaților”. Pentru prima oară a fost consemnată în Egipt în anul 2600 î.e.n. într-o descriere a artritei degetului mare
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
o imunitate pe viață prin abstinența de la consumul de vin, mied și raporturi sexuale. În anul 1683, medicul englez Thomas Sydenham a descris manifestarea bolii în primele ore ale dimineții și predilecția acesteia pentru bărbații mai în vârstă: Pacienții cu gută sunt, în general, fie bărbați în vârstă, fie bărbați al căror stil de viață extravagant din perioada tinereții a determinat îmbătrânirea prematură - printre viciile cele mai răspândite numărându-se promiscuitatea prematură și alte pasiuni excesive. Victima nu prezintă niciun simptom
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
criza. Cercetătorul olandez Antonie van Leeuwenhoek a descris pentru prima oară aspectul microscopic al cristalelor de urat în anul 1679. În 1848, medicul englez Alfred Baring Garrod și-a dat seama că excesul de acid uric din sânge reprezintă cauza gutei. Guta este o boală rar întâlnită în cazul altor animale, datorită capacității acestora de a produce urat-oxidază, o enzimă care descompune acidul uric. Oamenii și alți hominieni nu au această capacitate și, prin urmare, guta este o afecțiune comună. Totuși
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
Cercetătorul olandez Antonie van Leeuwenhoek a descris pentru prima oară aspectul microscopic al cristalelor de urat în anul 1679. În 1848, medicul englez Alfred Baring Garrod și-a dat seama că excesul de acid uric din sânge reprezintă cauza gutei. Guta este o boală rar întâlnită în cazul altor animale, datorită capacității acestora de a produce urat-oxidază, o enzimă care descompune acidul uric. Oamenii și alți hominieni nu au această capacitate și, prin urmare, guta este o afecțiune comună. Totuși, se
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
uric din sânge reprezintă cauza gutei. Guta este o boală rar întâlnită în cazul altor animale, datorită capacității acestora de a produce urat-oxidază, o enzimă care descompune acidul uric. Oamenii și alți hominieni nu au această capacitate și, prin urmare, guta este o afecțiune comună. Totuși, se consideră că specimenul "Tyrannosaurus rex" cunoscut sub numele de "Sue" a fost afectat de gută. În prezent, se efectuează cercetări asupra unei serii de noi medicamente pentru tratarea gutei, inclusiv anakinra, canakinumab și rilonacept
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
produce urat-oxidază, o enzimă care descompune acidul uric. Oamenii și alți hominieni nu au această capacitate și, prin urmare, guta este o afecțiune comună. Totuși, se consideră că specimenul "Tyrannosaurus rex" cunoscut sub numele de "Sue" a fost afectat de gută. În prezent, se efectuează cercetări asupra unei serii de noi medicamente pentru tratarea gutei, inclusiv anakinra, canakinumab și rilonacept. Este disponibilă o enzimă recombinantă de tip urat-oxidază (rasburicază); totuși, utilizarea acesteia este limitată, deoarece declanșează o reacție autoimună. Se lucrează
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
această capacitate și, prin urmare, guta este o afecțiune comună. Totuși, se consideră că specimenul "Tyrannosaurus rex" cunoscut sub numele de "Sue" a fost afectat de gută. În prezent, se efectuează cercetări asupra unei serii de noi medicamente pentru tratarea gutei, inclusiv anakinra, canakinumab și rilonacept. Este disponibilă o enzimă recombinantă de tip urat-oxidază (rasburicază); totuși, utilizarea acesteia este limitată, deoarece declanșează o reacție autoimună. Se lucrează la obținerea unor versiuni cu efect antigenic mai redus.
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
care rămăseseră loiale Imperiului. Ea a condus expediții reușite asupra orașelor Ferrara (1101), Parma (1104), Prato (1107) și Mantova (1114). În 1111, la Bianello, ea a fost numită ca vicerege de Liguria de către împăratul Henric al V-lea. Bolnavă de gută, Matilda a murit în 1115, moment care marchează sfârșitul unei ere în viața politică a Italiei. S-a spus că Matilda și-ar fi lăsat proprietățile papalității, însă această posibilă donație nu a fost niciodată înregistrată oficial. Henric al IV
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
cântec inspirat din creațiile artiștilor. A scris povești despre Esther, Susanna, Tobias, Ioan Botezătorul și Iuda. Alături de soțul ei, Lucrezia a ajutat la crearea unor punți de legătură între familia soțului ei și nobilime. Piero a murit în 1469 de gută și boală la plămâni. După moartea sa, ea a obținut mai multă libertate și a cumpărat bunuri imobiliare, atât în Florența cât și la Pisa. Lucrezia a murit în 1482 la vârsta de 56 de ani.
Lucrezia Tornabuoni () [Corola-website/Science/330571_a_331900]
-
lucrează și expune în celebrul Atelier de gravură din strada Speranței nr. 15, Podul. Este prezent la expoziția de fotografii folosite de către artiștii plastici, organizată de Ion Grigorescu, în 1978, la Casa de Cultură Friedrich Schiller. În octombrie 1988, Adrian Guta alcătuiește un catalog al expoziției de litografie bucureșteană contemporană și de gravură românească contemporană, la Galeria „Căminul artei”, unde Iacobescu expune gravură. Ia parte, în 1994, la tabăra de creație organizată de pictorul Ion Vasai, la Moinești, județul Bacău, împreună cu
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
vorbind, experimentalismul ilimitat. Serialismul lucrărilor proprii furnizează câte un fir unificator, introducând mici „narațiuni“ în varietatea altminteri asumată a căutărilor lui Pervolovici, un artist căruia i se potrivește perfect calificativul ultrafolosit dar rareori adecvat al criticii de specialitate: „proteic“. Adrian Guta, despre :<br> „O artă care și-a împins și depășit mereu limitele de expresie, pornind de la relația dinamică între concept și formă, de la glisarea fără astâmpăr între ele. Astfel crește opera lui Romelo Pervolovici, amplificându-și totodată dimensiunea (neo)conceptuală
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
la Bienala de la Veneția, Cosmin Nasui, Observator cultural, 3.03.2005;<br> România participa la Bienala de la Veneția cu gripă europeană, Gh. I., Adevărul, 23.02.2005;<br> Violență imaginilor/Imaginea violenței. Despre un eveniment cultural al anului 2004, Adrian Guta, Revista 22, 8.02.2005;<br> Vindem identități, imagini și alte suveniruri, Romelo Pervolovici, Maria Manolescu, Revista 22, 8.02.2005;<br> Scrisoare către doamna Mona Octavia Musca, Adrian Guta, Observator cultural, 18.01.2005;<br> Artă (cultură) alternativă (ÎI
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Imaginea violenței. Despre un eveniment cultural al anului 2004, Adrian Guta, Revista 22, 8.02.2005;<br> Vindem identități, imagini și alte suveniruri, Romelo Pervolovici, Maria Manolescu, Revista 22, 8.02.2005;<br> Scrisoare către doamna Mona Octavia Musca, Adrian Guta, Observator cultural, 18.01.2005;<br> Artă (cultură) alternativă (ÎI), Adrian Guta, Observator cultural, 4.01.2005; Premii pentru evenimentele artistice independente ale anului 2004, Observator cultural, 21.12.2004;<br> Final de proiect/ de an politic/ de guvernare, Ion
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
22, 8.02.2005;<br> Vindem identități, imagini și alte suveniruri, Romelo Pervolovici, Maria Manolescu, Revista 22, 8.02.2005;<br> Scrisoare către doamna Mona Octavia Musca, Adrian Guta, Observator cultural, 18.01.2005;<br> Artă (cultură) alternativă (ÎI), Adrian Guta, Observator cultural, 4.01.2005; Premii pentru evenimentele artistice independente ale anului 2004, Observator cultural, 21.12.2004;<br> Final de proiect/ de an politic/ de guvernare, Ion Bogdan Lefter, Mihai Mihalcea, Irina Cios, Observator cultural, 21.12.2004;<br
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Caramitru, Observator cultural, 7.11.2000;<br> L-am cunoscut pe Derrida înainte a-l inatalni, Observator cultural, 24.10.2000;<br> Profil ’90. Ion Grigorescu Side Stories, Irina Cios, Observator cultural, 18.07.2000;<br> Invitație la Impozitie, Adrian Guta, Observator cultural, 11.07.2000;<br> Proiectul Impozitia, Observator cultural, 13.06.2000; Campania (artistică) de toamnă, Adrian Guta, Contrapunct, 11 - 12.1999; Cine mai are nevoie de Salon?, Adela Vaetisi, Atelier, nr. 2, 1998;<br> Salonul Municipal (III), Pavel
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]