992 matches
-
imagina, de a simți momentul de construire de oportunități. În concluzie, teoriile cognitive apreciază firma ca procesor sau repertoar de cunoștințe ce reacționează și funcționează ca urmare a unor argumente cognitive, de genul: * activitățile organizaționale sunt orientate în funcție de viziunea conducătorilor/guvernanților; * crearea de cunoștințe este baza pentru inovare, pentru valorificarea ansamblului de oportunități de investiție și pentru unicitate; cunoașterea tacită și cea socială conferă firmei avantajul inimitabilității; * organizația trebuie, este îndreptățită să-și protejeze baza de cunoștințe; * coordonarea activităților productive depășește
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
muncii (condiții, salarizare, climat etc) sau oferta de locuri de muncă, absorbția forței de muncă de pe piață, crearea de noi profesii? Când este asigurată stabilitatea socială, după perioade de criză de exemplu, cât de importante sunt deconspirările jurnalistice asupra mituirii guvernanților? Cine poate face demarcația clară între limita finală a binelui propriu firmei și unde începe cea a binelui public? Și, nu în ultimă instanță, ce tipuri de afaceri sunt etice pentru investitorii fondurilor de pensii: fabrica de prelucrare a cărnii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
asemenea precizări, poate că ar încuraja ecologizarea morală a economiei. Inițiativa ar putea fi un început pentru a mai diminua nenumăratele acte de corupție și pentru a ameliora percepțiile, uneori nejustificate, despre machiavelismul afacerilor, pe de o parte, și imoralitatea guvernanților, pe de altă parte. Acest demers ar fi și rezonabil și fezabil. Rolurile statului în relația cu mediul de afaceri au fost demult clasificate în literatura economică, iar în funcție de acestea, fiecare entitate-profit își poate stabili indicatorii de raportare. Vom exemplifica
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
impersonal, echidistant, în afara moralei, "de drept", se materializează în guvernanți individuali, selectați politic și cu grade de toleranță majoră la interesele afacerilor. Iar economiile în tranziție sunt cazurile exemplare de capturare a statului de către mediul de afaceri; numeroase firme plătesc guvernanților oportunitatea de a-și crea medii legale care să le permită controlul piețelor. 8.2.2. Beneficiile raportului corporativ integrat Relevanța raportării integrate este legată de prezentarea informațiilor, alinierea acestora într-un mod comprehensiv și holistic. Reperul după care sunt
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sex, pregătire, mediul de proveniență, statut social și multe alte criterii). Ca urmare, sunt scoase în relief acțiuni și cuvinte-cheie transparență, raportare socială, marketing legat de cauze sociale, ingrediente "eco-prietenești", informații despre produs sau împachetare, voluntariat și gândirea etică a guvernanților corporative etc. Nu este neglijat niciun detaliu și niciun canal de diseminare pentru că orice poate contribui la consolidarea reputației și a brandului pentru a ne cuceri mințile și inimile și, mai ales, pentru a le transfera bani. În atari circumstanțe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu au condamnat atacurile „cămășilor negre” împotriva socialiștilor. În octombrie 1922, Mussolini s-a folosti de greva generală a muncitorilor italieni somând guvernul să acorde Partidului Fascist puteri politice sau să se aștepte la o lovitură de stat. Cum răspunsul guvernanților a întârziat, un mic număr de fasciști au declanșat o deplasare de-a lungul Italiei spre Roma (Marșul asupra Romei), pretinzând că mișcarea lor urmează să restaureze legea și ordinea în țară. Mussolini nu a participat la marș. Fasciștii au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a gândirii latine: Mens sana in corpore sano. Ca formă a educației, educația intelectuală, ca o componentă definitorie în dezvoltarea copilului, avea în înțelegerea rousseauistă următoarele cerințe: instrucția elementară primară trebuie declanșată atât în familie (în special de către tatăl sau guvernantul copilului) cât și în școlile publice; instrucția urmează să aibă un rol semnificativ în cultivarea sentimentelor patriotice, conținutul programelor analitice trebuind să conțină teme de istorie și geografie economică a țării, fiind importantă studierea limbii materne, mai puțin a limbilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trebuia să primească un răspuns din partea elitelor politice. De exemplu, când privatizarea unei instituții de stat a rezultat în concedieri, reacția imediată a celor rămași fără loc de muncă a fost un protest de stradă care a necesitat acțiuni din partea guvernanților. Acestea din urmă, dincolo de necesitatea lor mai mult sau mai puțin evidentă, au corespuns uneia dintre așteptările principale pe care cetățenii le au de la instituțiile politice reacția la problemele existente. Multe țări oferă cetățenilor lor câteva alternative de acțiune în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și cu toate că există câteva excepții, judecătorii tind să opereze în contextul principiilor pe care se bazează societatea; ei sunt mai curând separați de guvern decât complet independenți. Gradul de independență Gradul în care judecătorii sunt cu adevărat liberi față de amestecul guvernanților variază în mod normal de la o țară la alta și de la un moment în timp la altul; amploarea precisă și caracterul exact ale acestei variații nu sunt până acum pe deplin cunoscute. Cunoaștem cazuri în care judecătorii au fost destituiți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
zone ale Germaniei, catolicii au ajuns pe primele poziții în competițiile electorale, iar cei mai buni dintre reprezentanții lor au trebuit să-și asume funcțiile de înaltă responsabilitate, în momente ca cele de față, când totul este în criză, iar guvernanților li se prospectează probleme înfricoșătoare. Așadar, astăzi, în cabinetele ministeriale, în adunările legislative, în cele constituante, în administrațiile orășenești, catolicii noștri laici țin în mâinile lor prestigiul nostru și câteodată viitorul nesigur al popoarelor. Acest gând ar fi suficient ca să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și, în particular pentru cea românească, sunt extraordinar de importante, permițându-ne să înțelegem multe lucruri care se întâmplă, acum, sub ochii noștri. Textul Testamentului În numele Prea Sfintei și Nedespărțitei Treimi, Noi Petru I, către toți urmașii noștrii moștenitorii Tronului, Guvernanților și nației rusești. Marele Dumnezeu, de la care avem existența și Coroana noastră, luminându-ne, îmi arată mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stăpâni în viitorime toată Europa. Eu pun temei acestei idei, că națiunile Europei au
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
mafiei, care sunt transparti‑ nice. Dar voiam să începem cu altceva convorbirea asta. Aș fi vrut să vorbim despre faptul că în primii zece ani ai tranziției au fost două megascandaluri : Caritas și FNI, care au fost posibile prin protecția guvernanților, dar și a celor din opoziție, pentru că la Caritas au participat, în egală măsură, și cei ce erau la putere, și cei care erau în opoziția parlamentară. Plus Televiziunea, care a spri‑ jinit, prin Tatulici, Caritasul. A.M.P. : Astea au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Pashalia anului Iulian 1924, mersul trenurilor, bâlciurile din România Mare și alte informații uzuale, cuprindea o bogată paletă literară, în fruntea căreia stătea cuvântul lui Ion I. Nistor - „Pe drumul cel drept”, care se referea la dorințele românilor și a guvernanților pentru anul căruia îi era destinată cartea. Tot Ion I. Nistor semna un medalion „Dimitrie Cantemir”, iar R. Cântea pe cele dedicate lui „Dimitrie Onciul”, mitropolitului Andrei Șaguna” și „Gheorghe Lazăr”. „Pagini uitate „ - despre Alexandru și George Hurmuzachi, ca îndrumători
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca o altă formă de corupție și care l-a Împiedicat și dezarmat adesea pe investitorul străin să se abată și pe plaiurile noastre. Vorbesc de realul investitor, și nu de acei aventurieri care au folosit abil lăcomia stupidă a guvernanților pentru a face contracte „bidon”, șosele care se deteriorează În câteva luni sau antrepriza unor fabrici În care nu investesc un leu, folosindu-se de aceste proprietăți pentru a obține alte credite frauduloase! Etc. etc.! Sigur, corupția la toate nivelele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ei prin cei care nu i-au condamnat niciodată pe cardinalii polonezi că au considerat naționalismul și antisemitismul lor mai presus de Evanghelii. Este adevărat că ei atacau Uniunea Sovietică. Așadar, după cum veți fi, puternici sau nevolnici... Latura pragmatică a guvernanților israelieni îi convinge, fără îndoială, că n-au niciun interes să rămână singuri în fața islamului. Numai că persistă atâtea amintiri urâte... O datorie de sânge bimilenară. Datorie imemorială, reparații interminabile. Oricât de îndepărtat ar fi, acest fundal evidențiază suferințele provocate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe loc. Macaulay. Totdeauna când vedeți un popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele guvernanților. O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc, reges, intelligite; erudimini, qui judicatis terram. Vezi, Doamne, întristarea mea. Perduți sunt copiii mei, fiindcă vrăjmașul s-a întărit. A pus mâna sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cea inteligentă și cultă, din apropierea Șistovului; nemțoaică, care știe englezește, franțuzește, românește; valurile vieții au aruncat-o acolo în tovărășia unui bulgar prost și brutal, un paznic de câmp, un bouar ori un plugar... Cum colonelul vra s-o ia guvernantă și ea refuză sub felurite pretexte, apoi cere o favoare să audă valsuri de Strauss. Muzica vine, îi cântă, ea plânge cu amintirile frumoase ale tinereților ei... și s-ascunde în căsuța ei mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămas bolnav la Iași. Starea lucrurilor fiind cu totul schimbată, cât și Direcția Băncii de Stat, nu mai se poate întrebuința acest personal pentru scopul pentru care a fost cerut, neavând nici cu cine comunica și nevoind a atrage atenția guvernanților de azi atât de puțin binevoitori cauzei noastre. Vor fi însă întrebuințați parte la tipografie, unde avem acum mari valori, cât și la alte diferite gărzi indispensabile azi, iar patru se vor întoarce cu dl. Vasilescu pentru paza transportului ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernele, cari s-au perindat la putere”. Cauzele acestei stări de lucruri sunt: 1) Situația topografică, ca județ de frontieră; izolarea sa de celelalte județe („uitați și de Dumnezeu și de oameni”); 2) lipsa unei căi ferate normale; 3) indiferența guvernanților față de acest județ și de aici starea de inferioritate față de restul țării; 4) lipsa de educație politică a alegătorului, care încă nu știe să-și întrebuințeze bine dreptul de vot. Procesul de modernizare la Huși s-a desfășurat lent, din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmăream în același timp aparițiile publice, ale unora mai frecvente, iar ale altora cu totul rare, potrivit raporturilor în care se aflau, mai bune sau mai rele, cu noul regim. Nu le reproșam „colabora ționismul“, faptul că accepta seră de la guvernanții uzurpatori unele demnități și funcții (nu toți cei amintiți), aceasta nu-i cobora în ochii noștri de acolo de unde îi înălțase, în aceiași ochi, importanta lor operă literară sau critică. Le observam, desigur, cedările, actele de obediență, excesul pus câteodată
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mare măsură a creației spirituale a poporului, era un fapt pozitiv. Încercarea de a închide satul, prin școală, în numele conservării tradițiilor țărănești, era nerealistă, împotriva direcției de dezvoltare a societății. În primii ani după desăvîrșirea unității de stat, în fața cercurilor guvernante ale României se aflau următoarele probleme referitoare la învățămînt: a) organizarea unui învățămînt unitar pe întregul teritoriu al țării; b) prelungirea duratei învățămîntului obligatoriu; c) înființarea unor noi institute de învățămînt superior pentru pregătirea cadrelor necesare economiei și culturii românești
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor cursuri serale, funcționînd, deseori, pe lîngă marile întreprinderi particulare. În general, bugetul statului a acordat fonduri reduse pentru acest tip de școli. În ceea ce privește învățămîntul secundar, acesta, sub anumite aspecte, s-a bucurat de o mai mare atenție din partea cercurilor guvernante din perioada interbelică. Pînă în 1928, cînd a fost adoptată Legea privind organizarea învățămîntului teoretic (dr. C. Angelescu), o singură schimbare mai importantă a intervenit față de legea din 1898: reintroducerea, în 1925, a bacalaureatului. Evenimentul își are semnificația sa. Îndată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plus 156 particulare), în 1933 mai rămăseseră 237, din care 53 erau extrabugetare (3, p. 26). Criza din anii 1929-1933, ca și criticile formulate la adresa caracterului preponderent teoretic al învățămîntului secundar din România, au contribuit la creșterea interesului din partea cercurilor guvernante pentru învățămîntul secundar practic. Acest tip de școli rămăsese cu organizarea pe care i-o dăduse Spiru Haret în 1899 (8). Astfel, în 1932, în timpul ministeriatului lui D. Gusti, au luat ființă liceele agricole, iar în 1936, liceele industriale și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
instrucție și educație. Mai mult, în toată această perioadă școala românească a fost lipsită de un fir conducător în ceea ce privește orientarea procesului educațional. Dacă înainte de 1918 educația școlară a slujit cu consecvență ideea înfăptuirii unității naționale, după această dată, cercurile politice guvernante n-au mai putut oferi școlii un ideal care să încălzească inimile tinerelor generații și să le canalizeze energiile. Lozinca desăvîrșirii unității spirituale a tuturor românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
firesc indicată să controleze din punct de vedere științific activitatea politicii culturale" (23, p. 9). În lucrare se face o amplă analiză a politicii școlare din deceniile trei și patru. Rezultatul analizei este cu totul defavorabil culturii dusă de cercurile guvernante din acea perioadă: politica educației era concepută în primul rînd ca o politică a instrucției, se manifestau reduse preocupări pentru creație și propagarea culturii. Se constată neglijarea unor anume tipuri și grade de învățămînt: școala primară și, îndeosebi, școlile profesionale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]