1,117 matches
-
loc nu are în societate; cui să i-l arăți, unde să-l împingi? E nepermis de democrat, n-are nici un rang cât de mic și... și.. ce-o să spună Belokonskaia? Pe urmă, un asemenea soț își imaginaseră și îi hărăziseră ei Aglaiei?“. Ultimul argument era, firește, cel mai important. Inima ei de mamă tremura la acest gând, o năpădeau sângele și lacrimile, deși în același timp ceva se zvârcolea înlăuntrul acestei inimi, ceva care îi spunea pe neașteptate: „De ce, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i scutură amândouă mâinile și-i declară că, desigur, la început, de îndată ce a auzit, a fost împotrivă, lucru pe care l-a și spus în gura mare la masa de biliard, și nu din alt motiv decât acela că-i hărăzise și se aștepta în fiecare zi, cu nerăbdare prietenească, să-l vadă însurat măcar cu prințesa de Rohan; dar acum vede și el că prințul gândește de cel puțin douăsprezece ori mai cumsecade decât ei toți „la un loc“! Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
județe în cari firma Brătianu warszawsky nu are deloc aderenți aceștia se inventează, se improvizează din oameni pripășiți, se scot din pământ, din iarbă verde. Nu știm daca cetățenii ieșeni, fie liberali, fie conservatori, ar fi în stare a-și hărăzi încrederea lor unor parveniți cari se servă de amăgire pentru ca, pe sub mână, să dea comuna și județul pe mînile adevăratului partid roșu ce se va forma în Moldova din noii cetățeni circumciși. Dar ceea ce știm e că aceste colonii de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În hemofilie, unde costurile pot depăși resursele disponibile datorită apariției inhibitorilor. Și Într-un caz și În altul medicina este chemată să găsească soluții. 2010 România și tranziția demografică „Am fost, suntem și vom fi, acolo unde ne-a fost hărăzit”. Evoluția populației, ca și repartiția ei la scară planetară, sunt aspecte care preocupă astăzi organisme internaționale specializate, mai ales că fenomenul globalizării zonale sau mondializării nu poate face abstracție de acest element hotărâtor. Preocuparea În domeniu datează de aproximativ un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rolului ei În raport cu bărbatul, atât În plan familial cât mai ales În plan social. Rămâne de văzut În condițiile liberalismului agresiv promovat astăzi, În ce măsură mai este dispusă femeia emancipată, trăind Într-o societate emancipată, să-și mai asume rolul ancestral hărăzit de Înțelepciunea divină și de destinul natural. La polul opus, disperarea economică mai pregnantă În rândul femeilor, deseori oferă imagini nu tocmai onorabile. Evocatoare dar și Îngrijorătoare În sensul celor de mai sus sunt datele statistice care arată scăderea fertilității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încununarea meritelor lor. Dincolo de aspectul festiv al momentului, care va rămâne oricum Înscris În memoria fiecărui tânăr participant, sărbătorirea are și rostul investirii absolvenților de liceu cu statutul de intelectual, iar prin plecarea lor la universitate sau În alte zone hărăzite de destin, ei devin automat și ambasadorii ținuturilor de unde pleacă, ducând cu ei câte ceva din emulația intelectuală și spiritualitatea acelui colț de țară În care au văzut lumina zilei. La acest moment de răscruce din viața fiecărui tânăr absolvent de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale idealului universitar pe care tinerimea unversitară din perioada interbelică le-a promovat cu Însuflețire și dăruire până la sacrificiu. idealul național; care nu Înseamnă altceva decât lupta continuă pentru menținerea unității neamului În spațiul său natural, așa cum i-a fost hărăzit, pentru că În istoria sa multimilenară a fost mereu amenințat În egală măsură de barbaria dușmanilor ca și de viclenia prietenilor. idealul spiritual; care Înseamnă preluarea, promovarea și dezvoltarea tradiției spiritual creștine a acestui neam, care spre deosebire de națiunile din jur nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dumnezeu? 3. Antropologia creștină. Oricum ar fi, confruntarea cu nimicul are o certă rațiune ontologică. Nimicul este consubstanțial lumii de vreme ce Dumnezeu a creat lumea din nimic. Dar Dumnezeu nu a destinat lumea să se întoarcă la nimic, ci i-a hărăzit-o omului. Această realitate simplă și complexă deopotrivă creează în teologie paradoxul apofatic / catafatic al întâlnirii omului cu Dumnezeu, aspect care constituie temelia cea mai adâncă a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae. El refuză paradoxul în spațiul teologiei palamite care pornește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe când omul-monadă nu are decât o perspectivă, o Weltanschauung, ca "diferență", fiindcă numai astfel se poate distinge și recunoaște de celelalte monade, cu care se articulează prin hazard, conform științei laice 132. În miliardele de ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e să conceapă o inteligență complexă ca Dumnezeu, care să poată ființa fără corp, marele obstacol în proiectata evadare de pe pământ. Acest uluitor proiect himeric (totuși, singurul "realist" pentru salvarea omului ca inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al XX-lea, constată Noica, " Întregul glob stă sub semnul modelului european"163, dar tot el trage semnalul de alarmă că niciodată acest model cultural nu s-a găsit într-o mai mare primejdie de dispariție. Postmodernismul pare să fie hărăzit a-i da lovitura de grație. A încerca să deconstruiești această civilizație europeană, să-i subminezi temeiurile înseamnă a contribui la distrugerea ei, fără puterea de a prevedea ce-o să rezulte. Numai în fundamentele ei creștine, etnice și culturale există
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că la Padova se formase un grup de studenți, italieni și români, bine sudat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț andrăgit atât de mult chipul prințesei, Încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să-i vie pețitori. Ursul e curtezan. Ursul este prezent și În basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna În buzunar, să scoată un pumn de aur. Diavolul i-a spus soldatului: să nu te speli, să nu-ți piepteni barba și părul, să nu-ți tai unghiile, să nu-ți faci rugăciunea. Dacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-au hărăzit să-mi petrec viața într-un apartament de bloc, departe de natură, lipsit de plăcerea și dorința de a păși și trăi direct pe pământ. În aceste condiții, m-am străduit să aduc în casă o mică parte din frumusețile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
subjugată și dominată decât de oamenii puternici, cu caractere tari. Ocrotitoarea mea astrală m-a protejat și sprijinit în multe privințe dar m-a și trădat alteori, lăsându-mă pradă jocului arbitrar al întâmplării. Implor steaua ce mi-a fost hărăzită ca măcar de acum înainte să mă apere de alte împrejurări nefericite ce s-ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
e scurtă. Dar ce trebuie să înțelegem noi, muritorii, din această înțeleaptă cugetare? Că omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se învrednicească și să se grăbească dacă vrea să realizeze cât mai multe din cele ce îi sunt hărăzite a le înfăptui. Și Vasile Fetescu, născut la 23 decembrie 1929 pe plaiuri botoșănene, într-o familie numeroasă, din părinții Mihai și Soltana Fetescu, avea de parcurs în viață un anevoios drum presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ce pot fi apoi amplu studiate și corect lămurite. Astfel, în bibliotecă, se înfiripează deseori dezbateri, chiar și în contradictoriu pe diverse teme, și învățăm că, fără dicționare, enciclopedii, instrumente de lucru, cele mai folosite, nu se poate. Un popor hărăzit de Dumnezeu cu așa mulți creatori de artă, de literatură, de realizări științifice, nu are voie să-i uite. Copiii noștri trebuie învățați să-i respecte și să și-i amintească. Pentru a simți și a înțelege frumosul care oglindește
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
repere culturale și istorice bine determinate. Educația este absolut necesară omului, existând în acesta dorința, înclinația, dar, și capacitatea de a răspândi zestrea înțelepciunii și învățăturii sale, de a se perpetua spiritualicește, dincolo de timpul și spațiul ce i-au fost hărăzite. În timpul Evului Mediu, cea mai mare parte a ideilor despre educație au apărut în scrierile teologico filosofice ale autorilor vremii. Teologii creștini din primele secole aveau de luptat cu filosofii păgâni, ale căror idei greșite nu se potriveau cu învățăturile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
domnitor -, a reluat ideea continuării lucrărilor de la biserica Stratenia. A răscumpărat mai multe terenuri și case din jur, a desființat din temelie, vechea biserică și a rezidit una nouă, cu destinație de mitropolie. Nici acestei construcții nu i-a fost hărăzit să dăinuiască mai mult decât până în anul 1833, când, ajungând în ruină, a fost dărâmată de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare, a conceput construirea unei noi mitropolii, căreia i-a pus piatra fundamentală, la 3
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o bună cunoaștere a propriilor tale dorințe și aspirații, procedând , apoi, pe această bază, la limitarea sferei lor. Omul, susțin stoicii, nu dorește ceea ce nu poate obține, ceea ce contravine destinului, ci dorește numai ceea ce are, bucurându-se de ceea ce îi hărăzește destinul. Așadar, conform doctrinei stoice, calea eliberării omului de sub dominația propriilor sale dorințe este una intelectuală bazată pe cunoșterea posibilităților de realizare a dorințelor și aspirațiilor umane. La fundamentul concepției stoice despre libertate stau două premise: pe de o parte
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo a exer‑ citat o influență puternică asupra contemporanilor săi și asupra artei din Ves‑ tul Europei în general
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mea nici mort. Dorința lui mai veche era de a se întoarce în pământul de la Stănișești, acolo unde a văzut lumina zilei, dar nu întotdeauna iese așa cum am vrea. Fiecare cu soarta lui, cu destinul lui, care i-a fost hărăzit de la naștere. Din câte am observat, sunteți profund legat de aceste locuri. Nu ați avut, totuși, niciodată dorința să vă stabiliți în altă parte? Nu. Ce vă leagă cel mai mult de spațiul românesc? Iarna, când te gândești că vine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mea nici mort. Dorința lui mai veche era de a se întoarce în pământul de la Stănișești, acolo unde a văzut lumina zilei, dar nu întotdeauna iese așa cum am vrea. Fiecare cu soarta lui, cu destinul lui, care i-a fost hărăzit de la naștere. Din câte am observat, sunteți profund legat de aceste locuri. Nu ați avut, totuși, niciodată dorința să vă stabiliți în altă parte? Nu. Ce vă leagă cel mai mult de spațiul românesc? Iarna, când te gândești că vine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întâlnire
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
are înrâurire așa de mare asupra omului ca muzica. Ascultarea unei frumoase bucăți muzicale e asemenea unei băi a spiritului, ce duce cu sine toate relele și ridică pe om pe cea mai înaltă treaptă spirituală pe care i-a hărăzit natura.” Arthur Schopenhauer Argument Autorii au pornit în realizarea lucrării de la modificările survenite în procesul de învățământ prin apariția noului Curriculum pentru clasele I-IV, care propune ca obiective generale pentru predarea educației muzicale în perioada notației muzicale (clasele a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]