1,982 matches
-
utilizarea puterii se poate face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de noi arată că femeile din România nu dezvăluie decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de noi arată că femeile din România nu dezvăluie decât rar familiei, și îndeosebi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de noi arată că femeile din România nu dezvăluie decât rar familiei, și îndeosebi soțului, experiențele de hărțuire la locul de muncă, fiind în joc frica de gelozie și de culpabilizare. 6.2.2. Organizarea bugetului familialtc "6.2.2. Organizarea bugetului familial" Analiza bugetelor (bănești) ale familiilor i-a preocupat intens pe analiștii vieții economico-sociale încă din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe explicații ale acestor constatări: apare limpede, de exemplu, că îngrijorarea față de femeile tinere este legată de faptul că ele sunt mult mai expuse la hărțuiri sexuale și viol. În general, s-ar putea spune că frica în legătură cu ce li s-ar putea întâmpla celorlalți membri ai familiei este realistă; în plus, este mai intensă acolo unde și riscul e mai mare. Faptul că bărbații afișează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte răspândit printre jurnaliștii, scriitorii și artiștii români. Cei mai mulți preferau procedee mai degrabă indirecte, mai ocolite, să le zic mai „subtile”. Cele descrise sunt tehnici mai degrabă de „război”, fie el și doar informațional. Celelalte sunt tehnici „de gherilă”, de hărțuire, dintr-un îndelungat război de uzură. Nu trebuie nici ele disprețuite, pentru că, în absența lor, cultura din cei aproape cincizeci de ani de comunism ar fi fost și mai săracă, și mai malformată de o ideologie dementă, și mai mutilată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de suport de care beneficiază ea (Allodi, 1991; Allodi și Rojas, 1988; Klein, 1972; Silove et al., 1991). Câteva studii realizate cu supraviețuitori ai detenției politice care au trăit în continuare în țara de proveniență au arătat că aspecte precum hărțuirea de către autorități, obstacolele culturale și educaționale, problemele familiale și economice generează sentimente de teamă și nesiguranță și atitudini de izolare socială (El Sarraj et al., 1996; Norris și Kaniasty, 1996, Schützwohl și Maercker, 2000). Studiul de față își propune o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
omonim din 1991, dar cu timpul își schimbă în bună măsură veșmântul poetic. Cuvintele sunt mai puțin supuse metaforismului de sorginte culturală și mai mult tentativei de a da un înțeles lumii. Dramatismul căutărilor este când și când atenuat de „hărțuirea textuală”, adică de îmbinări din al căror hiatus s-ar putea ivi un sens. Arhitectura poemului țintește către o fabulă absurdă: „Eu în cerc vreau să mă prind/ eu în cerc vreau să rămân.../ că acolo nimeni nu mai intră
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
Viziune cu porumbei călători, Iași, 1988; Călător în insomnii, Sibiu, 1991; Am fost de față, Turnu Severin, 1993; Capriciile Săgetătorului, Timișoara, 1997; Pe mine mă caută, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 1998; Șarpele casei, Suceava, 1998; Monede și monade, Cluj-Napoca, 2001; Hărțuire textuală sau A doua față a crinului, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Memoria lui Orfeu, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Debuturi, TR, 1969, 28; D.R.Popescu, Marcel Mureșeanu, TR, 1969, 47; Mircea Braga, „Scrisori către prieteni”, TR, 1978, 10
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
1989, 10; Ion Cristofor, Un citadin ironic, TR, 1992, 6; Ulici, Lit. rom., I, 285-286; Rachieru, Poeți Bucovina, 284-292; Cornel Munteanu, „Călător prin insomnii”, PSS, 1997, iunie; Victor Cubleșan, „Capriciile Săgetătorului”, ST, 1998, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 136-138; Petru Scutelnicu, „Hărțuire textuală sau A doua față a crinului”, ATN, 2001, 10; Dicț. scriit. rom., III, 333-334; Florin Rogojan, Fără „hărțuire textuală”, ST, 2002, 1; Mircea A. Diaconu, „Hărțuire textuală”, CL, 2002, 4. D.M.
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
Cornel Munteanu, „Călător prin insomnii”, PSS, 1997, iunie; Victor Cubleșan, „Capriciile Săgetătorului”, ST, 1998, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 136-138; Petru Scutelnicu, „Hărțuire textuală sau A doua față a crinului”, ATN, 2001, 10; Dicț. scriit. rom., III, 333-334; Florin Rogojan, Fără „hărțuire textuală”, ST, 2002, 1; Mircea A. Diaconu, „Hărțuire textuală”, CL, 2002, 4. D.M.
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
Victor Cubleșan, „Capriciile Săgetătorului”, ST, 1998, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 136-138; Petru Scutelnicu, „Hărțuire textuală sau A doua față a crinului”, ATN, 2001, 10; Dicț. scriit. rom., III, 333-334; Florin Rogojan, Fără „hărțuire textuală”, ST, 2002, 1; Mircea A. Diaconu, „Hărțuire textuală”, CL, 2002, 4. D.M.
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
a-și ajuta o colegă aflată în impas devine o tristă odisee. Cu totală inocență într-ale relațiilor publice, tânăra apelează la câțiva demnitari, însă are prilejul să afle că aceștia erau doar niște impostori indecenți, care o supun unei hărțuiri sexuale ofensatoare, fără a se interesa câtuși de puțin de rezolvarea plângerii în discuție. Sunt evidente grija pentru restituirea exactă a particularităților de limbaj, intenția de caricaturizare prin descriere, dialog, notații sarcastice. Narațiunea, o modestă încercare de pamflet social, e
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde există în mod clar găști dominante și subordonate. Băieții mai slabi îi vor hărțui constant pe cei mai puternici, în ciuda faptului că, drept răspuns, ar putea să o încaseze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului social, iar pe cei din jur Îi consideră obstacole, obiecte de manipulat. Excitat continuu de plăcerea luptei cu ceilalți, el se angajează În activități delictuoase, În hărțuiri (adesea cu substrat sexual), el vrea să comande, să supravegheze, să dirijeze, oferindu-și iluzia impunității. Câmpul sau de acțiune e grupul uman, profesional, asociativ sau politic, unde se manifestă, alături de solidarități și colaborări, lupte sau conflicte, adesea chiar războaie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
n-a devenit colaborator al Securității înainte de a fi fost obiectul unor foarte temeinice note informative. Ispitirea viitorului turnător se făcea în funcție de profilul psihologic al subiectului: oportunist sau doar resemnat, naiv, poate faustic, delatorul cunoștea vertijul căderii după o prealabilă hărțuire. Tentațiile veneau prin referința la context: cel vânat de Securitate era convins de marginalitatea utilă a conspirației. Pentru a fi înduplecat, turnătorul din vizor trebuia mai întâi să fie îndatorat. I se evocau circumstanțe presante, poate chiar originea nesănătoasă și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția) din Codul Penal, art. 12 - Legea 678/2001 (privind traficul de persoane), art. 2 - Legea nr. 143/2000 (privind
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ales la acele categorii de populație înalt vulnerabile sărăciei și dezorganizării sociale, violența a sporit. Erodarea rapidă a mecanismelor de control politic și administrativ a deblocat tendințele inhibate de violență împotriva femeii, în familie și în afara familiei. În ciuda iluziei ideologice, hărțuirea sexuală la locul de muncă atingea adesea cote ridicate, fără a fi recunoscute. Violența împotriva femeii în perioada de tranziție. Surse și caracteristici. Deși nu există date cantitative certe, din cauza dificultăților de identificare, intuitiv se poate estima că în perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reprezentanți ai presei, în cadrul unor discuții structurate privind violența împotriva femeii, a unor focus grupuri, a unor interviuri cu victime femei. Liderul unei federații sindicale din sănătate susține că în spitale a fost înregistrată o creștere a numărului cazurilor de hărțuire sexuală, cel mai frecvent inițiate de pacienți. Medicii specialiști în gerontologie au evidențiat probleme deosebite legate de violența împotriva femeilor vârstnice. Menționând câteva dintre sursele violenței domestice în societatea românească actuală, ele se referă la: a) Perpetuarea mentalității tradiționale cu privire la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situații. În primul rând, formele de violență în astfel de cazuri sunt ceva mai ușoare. În al doilea rând, vizibilitatea lor socială este mult mai scăzută. În al treilea rând, stigmatul social atribuit femeilor victime ale violenței domestice sau ale hărțuirii sexuale la locul de muncă sporește. Aceste cazuri sunt privite cu reticență chiar de către victime, din cauza neîncrederii în autorități și, ca atare, multe nu sunt reclamate. Violența în familie este privită ca o anormalitate. Majoritatea formelor de violență manifestate împotriva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
privite cu reticență chiar de către victime, din cauza neîncrederii în autorități și, ca atare, multe nu sunt reclamate. Violența în familie este privită ca o anormalitate. Majoritatea formelor de violență manifestate împotriva femeilor la locul de muncă (de regulă, sub forma hărțuirii sexuale) sunt considerate ca o experiență degradantă pentru femei, ce nu trebuie făcută publică, fiind de natură să genereze întrebări cu privire la responsabilitatea femeii înseși pentru incidentul căruia îi este victimă. În al patrulea rând, la nivelul clasei de mijloc, pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
într-o primă instanță, fie retrag plângerea depusă, după consumarea incidentului violent. De asemenea, vecinii nu depun plângeri, pentru a nu fi implicați în vreun conflict ulterior. Legea cu privire la egalitatea de șanse, promovată în Parlament, conține un pachet special asupra hărțuirii sexuale. Discuțiile din comisiile parlamentare cu privire la aceste propuneri au ridicat o serie de întrebări referitoare la definiția juridică și la mijloacele de probă pentru un astfel de act. Reținerile față de această lege se referă mai ales la teama legată de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ridicat o serie de întrebări referitoare la definiția juridică și la mijloacele de probă pentru un astfel de act. Reținerile față de această lege se referă mai ales la teama legată de unele abuzuri pe care ea le-ar putea genera. Hărțuirea sexuală, deși adresată în mod specific victimelor feminine, nu include suficiente probe clare împotriva celor care încalcă legea, care să conducă la dezvăluirea imediată a acestor fapte și la pedepsirea vinovaților. Adesea, termenii generali în care sunt analizate faptele privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sexuală, deși adresată în mod specific victimelor feminine, nu include suficiente probe clare împotriva celor care încalcă legea, care să conducă la dezvăluirea imediată a acestor fapte și la pedepsirea vinovaților. Adesea, termenii generali în care sunt analizate faptele privind hărțuirea sexuală, dificultatea demonstrării lor, interpretările subiective ale acestora, lasă loc confuziei în plan legislativ și, mai ales, lipsei de încredere a victimelor feminine în justiție și în dezvăluirea acestui fenomen destul de răspândit sub diferite forme. Violul marital nu este incriminat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Mass-media De obicei, mass-media prezintă multe cazuri individuale de violență împotriva femeii. Aproape fără excepție, acestea sunt cazuri extreme, șocante: crime, violuri, cruzimi și exploatare sexuală. Cazurile mai „ușoare”, mult mai frecvente, sunt prezentate doar în mod excepțional. Cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt încă excepții sau absente în mass-media, fiind foarte puține analizate profesionist. Ceea ce lipsește, de asemenea, este analiza violenței împotriva femeii ca problemă socială, precum și prezentarea mijloacelor prin care ar putea fi contracarate aspectele sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suport în planul serviciilor de asistență socială. 4. La nivelul conștiinței publice există o subestimare gravă a magnitudinii violenței împotriva femeii, atât în familie, cât și în afara familiei. Mai ales clasa de mijloc tinde să subestimeze incidența violenței împotriva femeii. Hărțuirea sexuală la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]