2,077 matches
-
conservat până astăzi), cu deosebirea că rusul nu frecventa decât doamnele din înalta societate. Este cunoscută și cruzimea omorurilor săvârșite de Terente, virilitatea sa și criminalitatea fiind uneori combinate, obținând portretul unui Jack Spintecătorul local. Există și imaginea unui Terente haiduc justițiar, ceea ce ar justifica simpatia populației față de el, deși această viziune este mai puțin susținută de fapte. În limbajul uzual, va fi poreclit Terente un bărbat cu o sexualitate puternic afirmată, un libertin sau chiar deținătorul unui penis de mari
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
care este așezat pe alte 3 pietre mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Unele legende spun că de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de silicon” (editura Nemira) și ”Urme de sfinți” (editura Tritonic). Tot în 2014 a publicat, în colaborare cu Marian Truță, romanul ”Vegetal” (editura Nemira), care a fost distins cu premiul ”Ion Hobana”. În 2015 a publicat romanele ” Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia” (editura Tritonic) și ”Mineral” (editura Nemira) în colaborare cu Marian Truță. Este, de asemenea, prezent cu povestirea ”Flight Over the Silent Mountain” (titlul original ”Zbor de pe muntele liniștit”) în antologia ”Worlds and Beings - Romanian ContemporaryScience-Fiction Stories”, editată de
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
secolului al XIX-lea prin câteva schituri care s-au afiliat stărețiilor moldovene, îndeosebi celei de la Putna. Viața grea a țărănimii înăsprită și mai mult prin noile obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea habsburgilor, a determinat apariția cetelor de haiduci, mai cu seamă în zonele muntoase din Făgăraș, Apuseni și Maramureș. Cel mai de seamă conducător de haiduci maramureșeni a fost Pintea Viteazul (1670-1703), fiu de nobil român din Țara Lăpușului, care a acționat mai mulți ani în sprijinul populației
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
grea a țărănimii înăsprită și mai mult prin noile obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea habsburgilor, a determinat apariția cetelor de haiduci, mai cu seamă în zonele muntoase din Făgăraș, Apuseni și Maramureș. Cel mai de seamă conducător de haiduci maramureșeni a fost Pintea Viteazul (1670-1703), fiu de nobil român din Țara Lăpușului, care a acționat mai mulți ani în sprijinul populației, sfidând aristocrația și autoritățile austriece. I s-a alăturat lui Francisc Rakoczi al II-lea, care conducea răscoala
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
prezintă un portret al unei persoane active și cu o psihologie de vizionar. De notorietatea este eroarea istorică făcută în anul 1951 de către critica de artă, care a identificat în mod greșit că cele două portrete realizate de Mișu Popp haiducului Radu Anghel din Argeș l-ar reprezenta pe Avram Iancu. Privind cele două portrete se poate vedea că asemănarea cu izvodul eroului se regăsește doar în schema atitudinală și recuzită, la care se mai adaugă, într-adevăr, o asemănare fizică
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
al bisericii „Scaunele Vechi” din cartier, iar mai târziu, alături de tânărul Trandafir, fiul cunoscutului lăutar Dobrică, a prins gustul muzicii. Primele lecții de vioară le-a luat de la Moș Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învățat să cânte „Doina haiducului”, „Lume, lume, soro lume”, „Arde foc la București” și chiar „Ciocârlia”. Muzică la gramofon a ascultat pentru prima oară, când avea 13 ani, în casa din București a muzicianului german Rudolf Malcher. La Conservatorul de muzică din București, unde a
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
la Shkoder în 1918, principala lor revendicare fiind unirea provinciei Kosovo cu Albania. Cei mai cunoscuți conducători ai luptătorilor Kachak au fost Bajram Curri, Hasan Prishtina și Azem Galica. A izbucnit o revoltă generală cunoscută sub numele de mișcarea Kachak (haiduc), condusă de Azem Galica, împotriva încorporării provinciei Kosovo în Iugoslavia. Luptele au atins apogeul la Drenica, regiunea natală a lui Azem Galica. S-a estimat că acolo erau 10.000 de rebeli activi în acel moment. Soția lui, Qerime Radisheva
Azem Galica () [Corola-website/Science/336022_a_337351]
-
ciumă, când satului i s-a dat foc, iar puținii supraviețuitori s-au împărțit pe Valea Lotrului ori în Țara Lovistei, revenind ulterior pe vechea vatră a satului. În vremea fanarioților, oamenii au fost nevoiți să-și formeze ceata de haiduci în frunte cu Radu Grădinărescu și fiul său Tudor, spre a-și apăra bunurile din gospodării de potere. Cele două războaie mondiale care au trecut peste România au înghițit și vieți de săteni de aici, unii dintre ei, recunoscuți ca
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
ruinat satele Dobrogei și a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane, în special spre Constanța. În aceste condiții, și în Dobrogea au existat grupuri armate de rezistență contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a acționat în perioada 1949 - 1952. De asemenea, în 1949, conducerea comunistă a României a organizat construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, folosind în special munca forțată a deținuților în special a celor politici, supuși unui regim de exterminare, dar
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
(n.1795, d.3 iulie 1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
(n.1795, d.3 iulie 1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din 1864 devenind (la recomandarea lui
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
02 În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor "Neînfricații" (serial TV nedifuzat, 1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982).
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
folcloristă din România. Tatăl Lenei Constante, Constantin Constante, a fost aromân emigrat din Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
crucer, și C. Saulescu hotărnicesc moșia bărbăteștenilor. În alte documente vechi se constată că în trecut rudele erau responsabile de faptele membrilor familiei. Astfel, la 20 iulie 1721 venind hoții la popa Ion din Buzieni se învinuiește de acestă faptă haiducul "Pătrașcu 7 bani" din Soc, iar rudele lui erau învinuite de această faptă. Prima mențiune a satului Petrești cunoscută până acum se găsește în Crisovul lui Radu Vodă cel Mare din 15 iunie 1504 la Târgoviște. -"Dă domnia mea această
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
la bord. Timp de peste zece ani, nava a fost folosită pentru turnajul filmelor realizate în general cu firme cinematografice străine, fiind astfel o sursă de venituri în valută pentru stat. În primii ani au fost realizate filmele: "Răpirea fecioarelor", "Răzbunarea haiducilor", "Vasul fantomă" (după romanul lui Jack London), "Pirații din Pacific", "Fiul Soarelui" și "Joe printre pirați". În 1975 este greată ca goeletă cu două catarge și hunier, pentru turnajul filmului românesc "Toate pînzele sus!" de Mircea Mureșan, după romanul de
Speranța (goeletă) () [Corola-website/Science/324086_a_325415]
-
era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
mai importante cetăți din regiune, imediat după cetatea Baba Vida aflată în Vidin. În timpul cuceririi otomane a Bulgariei, cetatea a fost capturat de turci în 1396. Ei au fost forțați să se extindă în continuare din cauza pentru acțiunilor intensificate a haiducilor și insurgenților din regiune. Schimbări considerabile s-au făcut la începutul secolului al XIX-lea. Aceste modificări au fost tipice pentru arhitectura castelelor otomane din acea perioada, realizându-se și o completă reorganizare, precum și o extindere. Elementele tipice europene au
Cetatea Belogradcik () [Corola-website/Science/336167_a_337496]
-
in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților. Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești. În anul 1939
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
acestora. Simțeau, mai presus că orice, că era timpul că și ei să se ridice cu armele împotriva sovieticilor, desi cunoșteau foarte bine că plăteau cu viața pentru această răzvrătire. Datorită acestui spirit de sacrificiu încep să fie cunoscuți drept haiduci ai morții. Armata Neagră este îngenuncheata Nu a durat mult până când informațiile legate de acțiunile partizanilor au ajuns pe masa NKVD-ului, însă, în urma unei operațiuni în luna august, dintre toți membrii grupării, singurul care a putut fi prins a
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
în vara anului 1950. La acțiunile organizației au participat vreo 50 de luptători, care, cu toată teroarea regimului stalinist, s-au bucurat permanent de susținerea largă a consătenilor. Cei aproape 50 de membri ai Armatei Negre, care își ziceau și „haiduci ai morții”, au întreprins cu succes în decursul anilor 1949-1950 o serie de acțiuni pentru a zadarnici colectivizarea și comunizarea consătenilor lor. Acționau astfel din convingerea că regimul sovietic de ocupație este unul provizoriu, ca sovieticii vor părăsi în curând
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]