1,498 matches
-
Căminului cultural dispăruse. Directorul umbla turbat de colo-colo, Înjura și făgăduia făptașului necunoscut pedepse fioroase și torturi rafinate. Făcuse reclamație scrisă la Miliție, cerea efectuarea de expertize criminalistice de către oameni specializați de la Județ, voia să vadă cu ochii lui cum haite Întregi și Întărâtate de câini polițiști iau urma hoțului și, sprijiniți din aer de elicoptere, Îl găsesc și-l Încolțesc În vizuina sa de Împuțită mustelidă. Individul care nu merita să facă parte din specia umană ar fi urmat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rău, căci nu se așteptase să i se Îndeplinească ruga atât de repede și pe nepregătitelea. Trupul nu i-a fost găsit nicicând, iar câte unii erau Încredințați că Nae, beat, fusese ucis și ros până la ultimul oscior de o haită de câini sălbăticiți care vâna În Împrejurimile Satului cu Sfinți și sălășluia Într-un afund de pădure. Nicu Fieraru, ultimul prieten În viață al Însinguratului Nae, Îi făcuse o cruce zdravănă din fier, o Înfipsese Într-un soclu de beton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din vina acestui senior crud din Azuchi? Iar ieri n-a fost vorba numai de faptul că Seniorul Mitsuhide a fost înlăturat de la pregătirea banchetului. Ordinul care a venit imediat după aceea a făcut întregul clan Azuchi să pară o haită de câini fugărind mistrețul sau cerbul. Poate ați auzit că trebuie să ne mobilizăm imediat pentru pornirea spre apus. Ni s-a poruncit să atacăm provinciile clanului Mori din Sanin pentru a apăra flancul Seniorului Hideyoshi. Cum am putea pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ne aflăm, stăm liniștiți, cu doar un pospai de zăpadă și doar cu o avertizare sonoră a Crivățului, care, în mod normal, nici nu prea avea ce să spulbere... 5 ianuarie 2007. Spre dimineață visam că mă luptam cu o haită de câini albi, lățoși, că-i izbeam cu piciorul apărându-mă, că nici unul nu m-a mușcat. Ei sunt mai puțin periculoși decât acei câini bipezi, care m-au lătrat și m-au și mușcat destul în trecut. În revista
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
urmau peste tot. Își lăsă un scurt răgaz să se bucure de prezența lor aici, deși știa că deocamdată nu există nici un motiv să se teamă de ceva. Simplul fapt de a-i avea lângă el însă, ca într-o haită, îi sporea încrederea în sine și agresivitatea. Subalternii, sau mai degrabă valeții lui personali, în care avea toată încrederea, întruchipau idealul în domeniu: o masă impresionantă de mușchi care poseda o inteligență invers proporțională. Erau două creiere la fel de imobile ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
și o aplică întocmai și cu cea mai mare perseverență. Iar acțiunea lor le reușește, din an în an tot mai mult, fiind în strânsă corelație cu disoluția accentuată a statului național român, un stat aflat la cheremul lăcomiei unei haite nesătule de urmași ai fanarioților. Oare alde Băsescu & Comp, aud zăngănitul armelor unităților paramilitare maghiare din Harghita și Covasna? N am să pot uita în vecii vecilor figura de mameluc a lui Băsescu, la o adunare de la Miercurea Ciuc, când stătea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că pe cap aveam un voal brodat, amplu și greu. Vivian stătea înșurubată în apartamentul nupțial de patruzeci și cinci de minute, deși stabilisem o întrerupere de doar cinci, iar Mandy și Lucille începuseră să ne dea târcoale, ca o haită de câini gata de atac. Mama se așezase într-un colț și făcea tot felul de schițe pe un carnețel. Era un gest care îi calma nervii. Bea, care își omorâse timpul dând peste cap pahar după pahar de Veuve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zilei străine... Cum te-ai extrage de sub o platoșă de plumb. Redobândind dreptul de a redeveni vie, neștiută. Adică adevărată, adică vie, încă vie. A nopții celeimari și bune, durere fericită, pe noi nouă redă-ne. Cerul violet. Silueta vineție, haita depui. Un cap de cățea, dacă te uitai bine. Capul prelung al unei cățele furioase, gonind pe cerul nopții, cu norii în urma ei, venind de peste tot, acoperind marea nocturnă. Și undeva, cândva, fantoma tatălui ucis, în urmă cu 40 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nici o fereastră spre partea lui Sevgin, doar cu o aglomerare de minarete, foișoare, loggii, terase, grădini suspendate, unde n-am intrat niciodată - ba am intrat, am să-ți povestesc când o veni vremea... Până acolo sunt în altă bolgie. O haită de câini nemâncați își cască boturile negre spre trupul meu semiîmbrăcat, răstignit în vârf de pari. După vreo douăzeci de metri de echilibristică printre capetele lunecoase ale pepenilor, care dimineața, cu vederea încă netrezită bine, mi-apar totdeauna surprinzător în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
curbate spre noi. Toți simțeam nevoia să ne relaxăm după călătoria fără țintă din ajun, când încercasem să ajungem la vechiul teatru de la Epidauros. Bine’nțeles că nu ajunseserăm, ne treziserăm în fața unor porți ferecate din spatele cărora ne priveau o haită de câini gunoieri - numai șoferul nostru mai putea să pretindă că, în fundul unei curți de țară, un cilindru din pietre îmbinate era teatrul. De când începuse drumul urcător, pe care nici autobuzul n-a mai răzbit de la un moment dat, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
deoadată, că filmele antijaponeze primesc finanțare și sunt produse, ele devenind mari succese. Încep să i se ofere roluri. Mai întâi filmul Sânge pe Muntele Lupului. E distribuită în rolul nevestei unui soldat. Pe ecran, se luptă singură cu o haită de lupi. Femeia vulnerabilă, dar curajoasă, care se luptă fără să știe dacă va câștiga. Luptă, știind că s-ar putea să fie mâncată înainte de a apuca să dea lovitura următoare. O poveste despre o femeie simplă, e de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de tapițer. Ce animal respingător! Pha!... Sări mai sus, se adună colac pe marele birou consular și adormi imediat. Ajuns, în sfârșit, în lumea viselor plăcute, Bichon oftă ușurat și porni în căutarea altor căței. Destul de curând, nimeri într-o haită de semeni gălăgioși, dornici de o mare zbenguială. Tot sărind și alergând, căzu într-un strat de levănțică. Mirosea cu adevărat câinește! A o mie de oase îngropate, a o mie de gândaci, a o mie de râme... Se rostogoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Îți Închipui că Iugoslavia a rămas pe dinafara lagărului de concentrare, numai pentru că Tito nu i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună ca Rușii ocupanți! La urma urmei, ce e Tito: mititelul David În luptă cu Goliatul rusesc? Da de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nebunului arătat prin păpușoiștile Manei, după trecerea frontului Încolo, către Nistru: Hantutu’. Ne chemam, ne strigam, ne Îndemnam: - Hai, măi, la Hantut! Hai să-l batem! Și ne porneam ca un stol de sturzi când sunt răscoapte vișinile; ca o haită de câini răi. Porneam să-l căutăm pe nebun - și să-l batem. - Haida, măi, să-l batem pe Hantut! Că nu-i di pi la noi! - Hai, măi! Că nu-i de-al nostru! Cum să nu-l batem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-l căutăm pe nebun - și să-l batem. - Haida, măi, să-l batem pe Hantut! Că nu-i di pi la noi! - Hai, măi! Că nu-i de-al nostru! Cum să nu-l batem, În ceată, În stol, În haită? Dacă era nebun? Și, pe deasupra, străin? Adică nu ca noi - la noi? Îl băteam, de-l rupeam - când Îl găseam. Alergam și eu, În stol, În ceată, cu băieții, prin păpușoaie. Dădeam peste cartușe, arme, gropi cu grenade În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
memoria strămoșilor lui, în tradiții sau legende, nimeni nu pomenise de o asemenea stea care se întorcea urmând un drum identic noapte de noapte, și căreia i se alăturară în anii următori multe altele, până ajunseră să formeze o adevărată haită gonind, ce venea să tulbure ancestrala pace a cerurilor. Ce semnificație aveau, n-a putut să afle niciodată. Nici el, nici bătrânul Suilem, tatăl a aproape tuturor sclavilor săi, foarte bătrân - bunicul lui îl cumpărase în Senegal pe când era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
neîndoielnic, atunci când a Însoțit expresia „Îi vezi“ cu un gest disprețuitor În direcția adversarilor săi. Se Întind mâini, Îl trag de veșmântul care Începe să se sfâșie. Se clatină. Spatele lui izbește un genunchi, apoi netezimea unei lespezi. Strivit sub haită, nu găsește de cuviință să se zbată, Îngăduie ca hainele să-i fie rupte În bucăți și ca trupul să-i fie sfârtecat, se lasă deja pradă apaticei amorțeli a victimei jertfite, nu simte nimic, n-aude nimic, e Închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mai vulnerabile intrări a cartierului, pe care o astupa, În prezent, o baricadă. În spatele ei, cam douăzeci de oameni, cu un genunchi la pământ, cu carabinele ațintite. Există și alții, explică Fazel. La fel de hotărâți. Blochează toate ieșirile cartierului. Dacă sosește haita, va fi primită așa cum o merită. „Haita”, cum Îi spunea el, nu era departe. Trebuise să se oprească din drum ca să incendieze două sau trei case aparținând fiilor lui Adam, dar nu se lăsa, zarva și focurile de armă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o astupa, În prezent, o baricadă. În spatele ei, cam douăzeci de oameni, cu un genunchi la pământ, cu carabinele ațintite. Există și alții, explică Fazel. La fel de hotărâți. Blochează toate ieșirile cartierului. Dacă sosește haita, va fi primită așa cum o merită. „Haita”, cum Îi spunea el, nu era departe. Trebuise să se oprească din drum ca să incendieze două sau trei case aparținând fiilor lui Adam, dar nu se lăsa, zarva și focurile de armă se apropiau. Dintr-odată, am fost cuprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cinci ore. Bunicile însărcinate cu transportul blindat al nepoțeilor la grădiniță sau școală și-au adus - prevăzătoare - butelii de voiaj cu arzător. În tigăi argintii, curate, sparg ouă, fac pâine-pané, prăjesc felii groase de salam Victoria. Atrasă de mirosul apetisant, haita Zuzei vine în salturi mari. Bunicile țipă, nepoțeii plâng. Pentru că e iunie și nu putem să ne apărăm cu bulgări de zăpadă, aruncăm cu ce găsim prin buzunare: brichete, buletine, prezervative, tocuri de ochelari. Când vine 205 ne urcăm organizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Pe vremea aceea, însă, Bucureștiul era cunoscut și ca „micul paradis canin”, majoritatea câinilor comunitari fiind fii și nepoți de-ai Zuzei. Prima delegație chineză sosită în România după Revoluție a fost încântată de toată zuzimea care bântuia centrul în haite și și-o trăgea pe la colțuri cu limba scoasă de-un cot. De altfel, până ca „Animaux sans frontières” să ia atitudine împotriva măcelului ordonat de primarul cu șuviță al capitalei, a intervenit, la țanc, Brigitte Bardot. Dacă diplomații chinezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și perfid mrejele-i snoabe în jurul noului sosit. Când acesta simți, își luă rămas bun la repezeală și țâșni în vântul de noiembrie. La 11.30 îl dezmetici pe Chilot dintr-o ceartă politică cu aromă de birt. Despărțirea de haita de corcituri bețive se complică neprevăzut cu o sumedenie de temeneli și numai după aceea omul și câinele traversară podul cu statui de beton înspre casa Populației. Fulgii gălbui răsuceau cozi plesnitoare în aerul gri. Un huruit rău pufnea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ai vrea totuși, înainte de a da cărțile pe față, să iei pastilele astea. Hai, Sabina, știi că îți fac bine! - Ai grijă ce spui, doctore, mare grijă! îl fixă Cosmin cu ochii săi căprui-închis, ochi de cerb încolțit de o haită de lupi. - Bine atunci, să descucăm încrengătura. După cum știi, acum doi ani te-am operat de anevrism. O să-ți arăt filmul operației. De asta ziceam să iei pastilele, să poți rezista. - Dă-i drumu! Nici nu mă așteptam la ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
împrăștiate și mumificate, doar pene, gheare, păr și oase, de păsări și de șobolani, și printre movilițele compacte de gunoaie, întotdeauna bine garnisite cu eșantioane generoase de rahați, aparținând tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini fără stăpân. Între escatologie și scatologie, nu-i decât un pas! cum ar fi sintetizat lucrurile Poetul. În acest habitat arid și sterp, pelasgic, lăsate de izbeliște ca să hălăduie și să se împuieze anonime, nestingherite, până la a patra
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se înmoaie el. Mama mea! Să-mi bag picioarele... BELPHEGOR Cuminte, cățelule, cuminte, cuminte! Haide, cuțu! Cuțu-cuțu! Nea...! aruncă Vierme vorbele, odată cu bucățile cele de pe urmă de anafură, pe care unii dintre membrii cei mai masivi și mai îndrăzneți, ai haitei de lătrători janghinoși, revărsate în șarjă de sub pod, le hăpăie cât ai zice pește! Fii atent pe stânga, Dănuțule! strigă Fratele, căutând înfricoșat un retevei. Javrele nenorocite vor să ne taie calea, prin învăluire! E o capcană, băi! Am feștelit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]