KorAP: Find »[drukola/base=hal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...80 >

1,981 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621

soare. Căldura înmuia și transforma străzile în piscine de reziduuri, iar unsoarea din mustața brigadierului se topea în așa hal că aceasta se lăsa și se descrețea, umbrind imaginea sa rece și bățoasă. Fiica lui Malhotra se arsese în asemenea hal că devenise prea neagră pentru un mariaj rezonabil, iar apa, dacă se întâmpla să curgă la robinet, împroșca și opărea tot. Albinele zburau îmbătate de nectarul care se alcoolizase; polițiștii dormeau toată ziua în crângul de bananieri, judecătorul din oraș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
de a observa în liniște a lui Sampath, profită de această șansă ca să se implice activ. Oh, nu! Clătină degetul în direcția ei. Oh, nu, n-ar trebui să porți nuanța asta de verde sub nici o formă. Uite în ce hal contrastează cu tenul tău. — Vai, domnule Gupta, ce spuneți? Întrebă domnișoara Jyotsna cu o groază prefăcută care-l făcu să râdă. Dinții lui erau strălucitor de albi, genul acela de alb care, într-o țară prăfuită și gălbuie, poate fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
și în aceste zile de ucenicie pe lângă imaginația ei, unor feluri de mâncare atât de aromate și de excepționale, încât ceilalți puteau doar să bănuiască ce pierdeau în funcție de mirosurile care se ridicau din oalele ei, care îi intoxicau în asemenea hal încât, până la sfârșitul serii, abia dacă-și mai aminteau ce se întâmplase când plecaseră de la întrevederea lor cu Sampath. Și totuși, se simțeau copleșiți de un sentiment de magie și de bunăstare. După privirea lui Sampath, și el era pătruns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Întâi te-mbraci de parcă urmează să participi la concursul pentru Miss India, îi spuse, și după aia te plângi că lumea se uită lung la tine. Normal că oamenii se uită lung la tine dacă te dai în spectacol în halul ăsta. Însă chestia cu urmăritul e doar la tine-n cap. Te-mbraci cum te-mbraci și ești așa plină de tine! Dacă se-ntâmplă să tușească cineva, gata, ești convinsă că te-a urmărit toată dimineața. Insistă ca Pinky

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
aur și zorzoane înflorate, cu o față cât se poate de spălată și curată - ceea ce, însemna, desigur, cât se poate de simplă și de urâtă. — Exagerezi, îi răspunse Pinky. Cum naiba să se lase văzută în public într-un asemenea hal? Cum îndrăznește el să-i înfrâneze gustul în materie de modă? Era suficient a s-o apuce isteriile, dar reuși să se abțină. Poate, rosti într-un ultim efort de a-și păstra demnitatea, poate că nu m-a urmărit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
și dispăru. Băiatul de la Hungry Hop recuperă proteza dintr-o băltoacă de ciocolată topită și i-o înapoie, echilibrată cu grijă de capătul unui băț, lui Ammaji. Pinky nu-și amintea să mai fi fost paralizată de groază în asemenea hal vreodată în viață. Iat-o, arătând ca o măturătoare, cu proteza bunicii expusă în public, mai întâi pe vârful unui cornet de înghețată furat de o maimuță și apoi bălăngănindu-se umilitor de capătul unui băț. În ce hal se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
asemenea hal vreodată în viață. Iat-o, arătând ca o măturătoare, cu proteza bunicii expusă în public, mai întâi pe vârful unui cornet de înghețată furat de o maimuță și apoi bălăngănindu-se umilitor de capătul unui băț. În ce hal se dăduseră în spectacol. O mulțime care aclama se strânsese să asiste la distracție. Numai că băiatul de la Hungry Hop tratase întreaga situație cu o asemenea nonșalanță că Pinky se înmuiase plină de recunoștință. — Poftim, spuse el bucuros și scutură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
le trage jos din jeep erau în mare măsură zădărnicite de faptul că acesta era prins în ele. Pinky, auzind zgomotele, ajunse să descopere că Hungry Hop fusese capturat de armată. Îl privi dezgustată. Ah, vierme jalnic. Legat fedeleș în halul acela! Niciodată nu-i mai păruse atât de adorabilă, atât de furioasă și de răzbunătoare. Hungry Hop îi aruncă o privire rugătoare, dar expresia de pe chipul ei era nemiloasă. O dezamăgise într-un moment crucial. Domnul Chawla alergă la copacul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

chica, mi-am tăiat unghiile, mi-am aruncat niște apă pe ochi, am făcut gargară, m-am dușat, m-am bărbierit, m-am schimbat - și cu toate astea arăt în continuare ca dracu’. Iisuse, m-am îngrășat într-un asemenea hal încât mă apucă groaza de mine însumi și când sunt în cadă, și când stau pe closet. Zac pe tronul de forma unui jug ca o țeavă amărâtă, parcă aș fi ceainicul rablagit al unui bătrân vagabond bătut de soartă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mă văd în spatele micuței mele prietene, strecurându-mi mâna în jurul taliei ei zvelte și elastice, se uită la mine, vrând parcă să-mi spună: — Dar fă ceva, omule, da? Nu-i mai da voie să se învârtească pe aici în halul ăsta. Ce naiba, doar tu ești răspunzător. Am discutat cu Selina despre înfățișarea ei. I-am atras atenția asupra legăturii care există între viol și ținuta ei de vară. Dar pe ea o apucă râsul. Mi se pare că ideea o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
se repetă și se tot repetă. Ce-i drept, tipele de pe scenă ofereau o oarecare variație. Nici una dintre ele nu avea chiloți. La început mi-am închipuit că ridicau o grămadă de bani pe chestia asta. Dar, observând mai atent halul în care era cârciuma și halul în care arătau gagicile, am ajuns la concluzia că erau cu mult mai prost plătite. Două ore mai târziu pedalam prin Times Square în căutare de ceva contra cost. Am găsit câte ceva. M-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Ce-i drept, tipele de pe scenă ofereau o oarecare variație. Nici una dintre ele nu avea chiloți. La început mi-am închipuit că ridicau o grămadă de bani pe chestia asta. Dar, observând mai atent halul în care era cârciuma și halul în care arătau gagicile, am ajuns la concluzia că erau cu mult mai prost plătite. Două ore mai târziu pedalam prin Times Square în căutare de ceva contra cost. Am găsit câte ceva. M-a abordat o prostituată foarte tânără. Ne-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
fără să se uite la mine. Am fost emoționat. Dar Felix câștiga bani pe chestia asta. Îi dădusem deja douăzeci de dolari. Dar ar fi putut să scoată mult mai mult dacă aș fi fost pilit tot timpul. Dar, în halul în care eram, nu puteam să-i suport dezaprobarea fățișă, așa că am încercat să iau lucrurile cu mult calm. Aveam febră. Și mai aveam și febra numită Selina. Mă aflam la granița dintre veghe și somn, acolo unde somn nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
o bună zi. Și când o veni ziua asta, al dracului să fiu dacă nu te omor. Am trântit receptorul în furcă și am rămas gâfâind pe pat. Simțeam nevoia să scuip. Pfui, nu-mi place deloc să ameninț în halul ăsta la telefon. M-am uitat la ceas... Doamne. Am dormit o oră și mai bine, deși dormit ar putea fi cam mult spus. Dormit e un termen pretențios față de ceea ce mi se întâmplă mie de la o vreme. E vorba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
isteric, așa că a trebuit să fiu ajutat să cobor scările până la Autocrat. A fost o situație tare tâmpită. Nu-mi place să văd femei într-o asemenea stare. Mă bucură faptul că se întâmplă numai rar să întâlnești femei în halul ăsta. Mai dau uneori peste vreo blondă făcută praf în vreo cârciumă îngrozitoare... Ce s-a întâmplat în noaptea aia, în noaptea aceea în Berkeley? Ce s-a întâmplat? Ceva s-a... Am dezlegat un mister minor. Acum știu cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
amintești? S-a întâmplat chiar atunci când am dat peste tine. — Și! am exclamat eu. Ai dat, și ce-i cu asta? Mi se întâmplase cu adevărat așa ceva, dar speram ca atacul să fi fost o pură întâmplare. Când ești în halul meu, trăiești cu speranța că totul e rodul întâmplării Nu îți dorești ca lucrurile să capete o formă coerentă în raport cu tine. — Hă-hă. N-am făcut altceva decât să fiu spectator. — Tu mi-ai făcut-o... jigodie fără suflet. Nu! Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
fațadele ude și roșii ale magazinelor. Ziarul de seară din cutia lui e stânjenit Ceasul de deasupra ușii de unde vorbește bătrânul e stânjenit. Până și toba e așa de stânjenită. * — Pentru numele lui Dumnezeu, cum ai reușit să ajungi în halul ăsta? — Ai dreptate, cățea ce ești, asta e! — Asta e ce? — Fir-ar al dracului să fie, că niciodată nu ești aici când dau telefon din State! — O fată n-are voie să se ducă la ea acasă când are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
dar eu cred că așa te-ai fi putut numi în cel mai fericit caz. Pe cap aveai un coif de hârtie. Toată fața îți era plină de ruj. Beat? Nu s-a inventat încă acel cuvânt care să descrie halul în care erai. Mergeai și te băteai cu o sticlă. Erai... erai deja mort. Mare porcărie, zău așa. Nu-mi aminteam nimic din ce se întâmplase noaptea trecută, ieri, sau alaltăseară. Mai grav, nu-mi aminteam nimic din Ferma animalelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mă șucărească din noi, ba chiar să-mi pună capac. Am urcat scările cu degetele-mi fripte de dorința de a ucide. Apartament era gol, desigur - primitor, ireproșabil, surprins (cât se poate de sincer) să mă vadă într-un asemenea hal. La început, în toată tăcerea care mă împresura, când am văzut plicul cu J-ul baroc, am crezut că javra aia mincinoasă mă părăsise deja. Totuși, hainele, medicamentele, cremele, ceaiul ei special, mirosul ei, feminitatea ei erau toate încă aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
să termine cu trecutul și să-și joace rolul care le revine în secolul douăzeci. Eu sunt un lucru compus din decalaje temporale, șocuri culturale și schimbări de fus orar. Ființele omenești nu au fost proiectate să se agite în halul ăsta. Gâtlejul ars, mutră plină de coșuri, pierderi de memorie - nimic nou pentru mine, dar lucrurile s-au înrăutățit și mai mult azi, și asta nu pentru că zbor cu naveta planetară. Trebuie să mă trezesc în toiul nopții, să verific

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
În pământia Londră, luminile galbene spânzură mai de sus, așa că umbra e mai mică decât omul pe care îl conduce, înalță, aruncă sau urmărește. Când am intrat în cameră, telefonul suna deja. Cum bănuiam eu cine mi-o trăgea în halul ăsta pe-ntuneric, nici una din cunoștințele mele, nici una din cunoștințele tale, dar care totuși mi-o trăgea. Nu e minunat? mă întrebă Martina Twain în prima mea seară petrecută la New York. A produs o asemenea schimbare în viața mea, încât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
margini. Firește că erau și probleme, așa cum e de așteptat în Orașul Problemelor. Azi-dimineață, de exemplu, când am ajuns acasă la Lorne, l-am găsit pe marele om bosumflat și nud în cortul lui. — Niciodată nu l-am văzut în halul ăsta, mi-a spus Thursday, care părea cu cel puțin o generație mai bătrână în lumina crudă a zilei. Nici măcar n-a vrut să-și bea sucul. L-am văzut și pe Big Bruno stând supărat în umbra holului. I-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
care ți-am dat o... de ce, John. De ce? Îmi spui de ce? De ce? De ce ai făcut asta propriei tale... de ce?“ Dacă aș fi avut câte un bănuț de fiecare dată când Caduta m-a întrebat de ce, n-aș mai fi în halul ăsta. Și n-am avut nici un răspuns. Adevărata surpriză a fost Lorne. N-a putut fi mai drăguț - sau mai calm. „Dragă John, lucruri din astea se întâmplă.“ Oare? „Tot timpul, John.“. Chiar așa să fie? Adevărat? Așa cum era de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
anunț pe geamul unei tutungerii, alături de celelalte cartonașe pe care scria: LECȚII DE FRANCEZĂ GREACĂ & TURCĂ DAU și FĂ-ȚI CURAJ S-O SUNI PE TÂRFA DIN BAYSWATER. Nu sunt deloc curioasă aflu ce înseamnă TURCĂ, atunci când văd în ce hal e ogeacul meu. În fiecare joi mă duc să încasez chiria. Impasibil, colosul în halat îmi înmânează teancul de bani. Privirile mele trec pe lângă el spre atmosfera insondabilă de bunicuțe tăcute, neveste dărâmate rău și fiice biciuite. Înăuntru nu e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371

de vitrina cu prăjituri. A venit Ana și s-a așezat în fața mea. A dat să-mi mângâie mâinile întinse pe masă. A renunțat și a oftat: — Ai ajuns, deci, și aici. Știam că o să vii într-o dimineață în halul ăsta. — Știai pe dracu’, am bodogănit. Ce poți să știi tu. Ai dat aseară în bobi sau te-ai apucat să studiezi zațul din ceștile alea pe care le tot cari? Ai trecut la pase magnetice, ce faci de spui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]