2,931 matches
-
al 48-lea volum, semnat de dl Toni Dârțu. Este evident că la Ligă se lucrează. Vă văd și în teren, mereu, împreună cu soția ... Ce înseamnă acasă, pentru familia Dvs? Profesia? Pasiunea pentru scris? Marea Enciclopedie de la Iași este inițiativa harnicului Constantin Toni Dârțu, însă colaborăm la diferite proiecte comune. Acasă pentru mine și familia mea înseamnă spațiu și oamenii locului în care regăsesc căldură și frumusețe sufletească, înțelegere și ceea ce spunea Cioran, spiritul că omul nu poate creea decât crezându
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU NECUVÂNTULUI Lui Nichita Stănescu ...în grădina<< necuvậntului >> voi sădi, clipă de clipă, o sunătoare ...în grădina< > voi sădi,clipă de clipă, o sunătoare și voi lucra, în marele stup, ca un rob, cu tot roiul de harnice albine - si voilucra, în marele stup, ca un rob, cu tot roiul de harnice albine - mă voi trezi, în fiecare dimineață, și voi sorbi roua de pe dulci clorofile mă voi trezi, în fiecare dimineață, și voi sorbi roua de pe dulci
ELOGIU NECUVÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356264_a_357593]
-
de clipă, o sunătoare ...în grădina< > voi sădi,clipă de clipă, o sunătoare și voi lucra, în marele stup, ca un rob, cu tot roiul de harnice albine - si voilucra, în marele stup, ca un rob, cu tot roiul de harnice albine - mă voi trezi, în fiecare dimineață, și voi sorbi roua de pe dulci clorofile mă voi trezi, în fiecare dimineață, și voi sorbi roua de pe dulci clorofile iar în clipa celesta voi picura lumină pe sufletul, recunoscător, ce înfloare - iar
ELOGIU NECUVÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356264_a_357593]
-
se întâmplă și după ce grupul de prieteni părăsește Franța și se îndreaptă unul câte unul spre Canada, încercați fiind de alte greutăți de care românii nu se lasă nici aici învinși. „Nu aveau o viață ușoară, dar toți erau oameni harnici și munceau cu sârg, erau prieteni și erau plini de zel.” De aici povestea continuă alaturi de familii, soții, copii, cu toate aventurile sale și se întoarce acolo de unde plecase, la satul natal, Sebeșul de Sus, pe care îl regăsim
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
care ne-au adus pe lume, includem toți oamenii pe care i-am iubit, îi iubim sau îi vom iubi în viața asta. Și îi jignim. Și nu merită. Orice popor are eroi și trădători, tâmpiți și genii, leneși și harnici, sfinți și haimanale. Orice stat are rufe murdare și scheleți în dulap. A scoate la aerisit aceste zdrențe poate fi un exercițiu purgatoriu, cu condiția să se desfășoare scurt și la obiect. Dar a le scutura zilnic prin fața casei nu
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
Poeziei Nici nu mai știu de când te-am cunoscut, Amână-mi pentru mai târziu răspunsul, Cu tine sunt ca aerul pe scut, Și-n ochii tăi adânci e nepătrunsul. Ce fericite-s clipele din ceas În care timpul tot mai harnic bate! Stau sufletele noastre la taifas Tot depănându-și amintiri ciudate; Așa cum ești, frumoasă ca un mit, Gândul meu te scrie și suspină... Chipului tău, ce sculptor iscusit I-a pus nemărginirea în lumină! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Cu tine
CU TINE SUNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370814_a_372143]
-
sfârtecând! Aurele trandafirii ale martirilor dragi sunt profanate de pancardele ucigașilor imorali. Asasinii diabolici și trădătorii de țară s-au substituit celor mai bravi Fii ai Națiunii, celor mai frumoși și mai drepți Fii ai Bisericii lui Hristos, celor mai harnici propietari ai Moșiei-Gliei de Aur, celor mai inimoși Dascăli ai poporului creștin ortodox, profanându-le memoria demnității celei mai alese, îmbrăcând astfel în năframă doliul sufletului acestui brav neam. ...Caut cuvinte și nu găsesc. Vreau să uit, dar nu am
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Nera, al cărui pod peste care vom trece, este acum în reparație pentru consolidare. Malurile râului în aval de pod sunt distruse de intensele exploatări de balast, și care au lăsat gropi imense acoperite doar de alte aluviuni aduse de harnicul râu Nera. Omul care trebuia să intervină pentru consolidarea malurilor a rămas indiferent la propriile stricăciuni. Este ora 6 și 30 de minute și Soarele își face apariția dintre niște nori inocenți si sfioși, care ne anunță că azi va
DRUMUL DE LA MOLDOVA VECHE LA PODUL PESTE NERA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370861_a_372190]
-
avea posibilități mai mari pe vremea aceea, decat ceilalți. Bunica din partea tatălui locuia vis-a-vis de noi și rămăsese văduvă de război, cu patru copii, destul de tânără. Nu s-a mai căsătorit niciodată, ea a dus greul casei fiind o femeie harnică și cu un caracter puternic. Când s-au făcut copiii mari, au ajutat-o fiecare, chiar dacă au plecat la casele lor. A murit la vârsta de 90 de ani. Am iubit-o foarte mult. Eram la ea în casă deseori
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
în care nici oamenii și nici caii nu mai visau să le crească aripi. Liniștea rea îndrăznea, i se prindea de gene și sprâncene, de clavicula stângă și de cea dreaptă, intra, se înșuruba în inima care doar ea, mușchiuleț harnic, dar fără pretenții, se încăpățâna să se zbată, să bată ... Părea că o mașinărie ireversibilă fusese pusă în funcțiune de un nebun și el, cel fără de minte, o accelera chiar cu propria-i viața; ei doi, în echipă, mergeau mână
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Chiar aveam în suflet dorința mea nestinsa Că, unduirea ta de zee rece, lină, Să-mi dea duceața vieții pe rețină ! Nu o fotografie, o poză anodina, Nu un blestem liturgic turnat într-o grădină, Nici raiul, iadul, firea și harnica albină, Nu răsăritul falnic țipat de o albină ! Nu-mi da, eternitate, decît ce pot să duc, Troiene de zăpadă și pizde extrafine. Dacă tot trec prin fluviul acestui timp caduc, La ce să vreau iubiri din alea mercantile ? Noi
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Chiar aveam în suflet dorința mea nestinsa Că, unduirea ta de zee rece, lină, Să-mi dea duceața vieții pe rețină ! Nu o fotografie, o poză anodina, Nu un blestem liturgic turnat într-o grădină, Nici raiul, iadul, firea și harnica albină, Nu răsăritul falnic țipat de o albină ! Nu-mi da, eternitate, decît ce pot să duc, Troiene de zăpadă și pizde extrafine. Dacă tot trec prin fluviul acestui timp caduc, La ce să vreau iubiri din alea mercantile ? Noi
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Chiar aveam în suflet dorința mea nestinsa Că, unduirea ta de zee rece, lină, Să-mi dea duceața vieții pe rețină ! Nu o fotografie, o poză anodina, Nu un blestem liturgic turnat într-o grădină, Nici raiul, iadul, firea și harnica albină, Nu răsăritul falnic țipat de o albină ! Nu-mi da, eternitate, decît ce pot să duc, Troiene de zăpadă și pizde extrafine. Dacă tot trec prin fluviul acestui timp caduc, La ce să vreau iubiri din alea mercantile ? Noi
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
a orânduit astfel. Am avut noroc cu Măriuca, ea a fost gospodina casei. Acuși o să se mărite și ea, atunci o să fie greu de mine. Numai să dea de un om bun, că-i păcat de ea. Cuminte, frumoasă și harnică. Mă-sa în picioare. - D-apoi, taică Grigore, eu mă încumet să-ți cer mâna fetei. Îmi place de ea, și ei de mine. Vreau să o iau la mine acasă, să o fac nevastă. Numai să fii de acord
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
I-a fost milă de ea. Îi făcea mâncare, curățenie și era pricepută și la legumicultură. A ținut-o la el în casă. Avea camera ei. Îi cam plăcea câte un pahar de vinișor, chiar mai multe. În rest era harnică și la locul ei. Robustă și muncită femeie. Într-o seară s-au aghezmuit binișor. Fusese o zi călduroasă și seara, după un grătar copios, au cinstit mai multe pahare. Dimineața s-a trezit cu femeia în pat, lângă el
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în legătură și cu ngr. dasos „pădure“. Dacii au fost oameni viguroși ca muntele, harnici și viteji. Poate că hititul dassu „puternic“ pledează în acest sens (Anale de istorie, nr. 1. 1979, p. 125) și la fel sanscr. dax „a fi puternic“ (E. Burnouf, op. cit., p. 308, 779) ori lat. audax, audacis „îndrăzneț, curajos“. Pe
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII, OAMENII
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
așa cum cerea partidul comunist de la putere. De aceea a fost remarcată imediat de activiștii din sat. Iar unul dintre ei, a chemat-o imediat în biroul lui: - Lino, tu nu vrei să lucrezi pentru noi? Ești femeie de-a noastră, harnică și ambițioasă. Poți ajunge departe, dacă ne ești loială! - Bine , dar ce trebuie să fac? întrebă Lina interesată. - Trebuie să spionezi dușmanii de clasă! Bogații! Ne spui ce fac, ce spun... Femeia a fost de mică obișnuită cu lipsurile. „Ce
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
chef eu acum, de așa ceva! Destul am de lucru cu bărbații iubitelor mele! Să mai am probleme și cu propria nevastă?” - Ce-i Gică, nu te-ai gândit să te-nsori și tu odată? Fata-i topită după tine, este harnică și ambițioasă. Ajungi departe cu ea... și cu noi, dacă o iei de nevastă. Te facem director la școală! Te așezi și tu la casa ta și primești și funcția. Ce zici, accepți? întrebă Mămăligă. - Păi, știu eu? spuse Gică
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
jocul acela de cărți interminabil și plicticos? Or fi golit damigeana sau patronul le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a întors de la Piatra. Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe masă, goală. Au fost harnici „băieții”. Nea Ghiță... rupe tacticos ultimul covrig din șirag. Acum îl face anafură în restul de vin care i-a rămas în pahar. Și neamțul? Moțăie, clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
ni-l dezvăluie limba yoruba, Nigeria :erun ”furnica”~orun ”soare”. 20) Siinik în icaiche , Guatemala, ~siqiniq ”s.” la eschimoși(inuit). 21)Chinezii pentru furnică mai au mayi, similar cu mai ”s.” în secoya, Columbia. Nimeni nu a comparat mica și harnica insectă numită furnică cu... soarele. Explicația trebuie să fie în faptul că e animal, viețuitoare deci, (viața=soare), se mișca, mușcă, are dinți, or toate cele de mai sus le pun în relație cu astrul luminător dătător de viață. Mai
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
de om, hai la nani. Din nou scriu ziarele! Extras din Adevărul din .... Institutul de Aplicare a Tehnicii de Calcul SA (IATC) ne-a obișnuit de pe acum cu adevărate minuni generate de marea capacitate a calculatoarelor folosite, cât și de harnicele mâini cu care au fost dotate. De această dată realizarea poate fi numită o reformă a reformelor din sănătate. Un mic aparat, pus la dispoziția numai medicilor care nu acceptă atenții pentru serviciile lor medicale, face adevărate minuni. Boli acute
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
rămași în conștiința comunității printr-o viață „nobil dedicată unor idealuri pentru concetățeni” (Portrete de roșioreni, Roșioreni de seamă), ca și despre legătura Rușilor de Vede cu Revoluția de la 1848 și nu numai. Este remarcabilă activitatea extrem de laborioasă a „cercetătorului harnic, documentarist pasionat”, preocupat de tot ceea ce înseamnă cultură, literatură, istorie, artă și toate celelalte domenii ale vieții spirituale, Stan V. Cristea, care, pe lângă multe alte însemnate contribuții privind istoria propriu-zisă și istoria culturală a Teleormanului, a publicat o lucrare despre
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
pasaje în acest sens sunt cele dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]