925 matches
-
un paradis. Valoarea - o misterioasă alchimie a celor trei : har, muncă și noroc. Virtutea autentică nu poate fi dependentă de răsplată. Nu-mi voi gratula dușmanii cu nici un reproș. Chiar de-ar fi să crape de necaz. Popoarele cu vocație hedonistă sunt imune la alienare. GLORIE Groaza de anonimat ne-a luat în primire încă din buza peșterii. Ca să ajungi celebru fără să scrii un cuvânt, trebuie să te cheme Iisus sau Socrate. Timpul mută zgura de pe o glorie pe alta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tu în serios, nu aștepta să facă acest lucru alții. Oamenii punctuali sunt considerați naivi, ori începători. Indiferența poate fi mai rea decât răutatea. Povara recunoștinței nu se relaxează decât transformându-se în ură. Artiștii mediocri lingușesc gustul publicului. Există hedoniști vulgari, dar și adevărați boieri ai spiritului. Uneori scriitorul nu rămâne decât cu orgoliu. Nepăsarea împuținează necazurile, dar și bucuriile. Bogații sunt precum puii de cuc. Vor să rămână numai ei în cuib. Veleitarii trăiesc sentimentul că scriu capodopere ... persecutate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu le poate lumina drumul. Unii își murdăresc victoria umilindu-și adversarul. Disperarea vine când nici un "acasă" nu te mai curtează. Cartea are erate, autorul cazier. Unele visuri au tot conturul peșterii de altădată. In materie de lectură, au existat hedoniștii, frigizii și acum, absenteiștii. De regulă, după extaz curg deziluziile în valuri. Pe țăranul occidental l-a fosilizat progresul. Pe cel roman foamea. Zgomotul infernal de la unele concerte nu înseamnă muzică, așa cum violul nu e dragoste. Iubirea tinde să devină
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
frotajul sexual, spiritualitatea difuză și egoismul profund - a cunoscut un succes enorm. În câțiva ani, Locul - ca atâtea alte locuri din Franța și din Europa occidentală - deveni În fond un centru New Age destul de frecventat, păstrându-și totodată o pecete hedonistă și anarhistă gen „anii 70”, care-i asigura specificul pe piață. După micul dejun, Bruno se Întoarse la cort, se gândi să se masturbeze (amintirea adolescentelor era Încă vie), până la urmă se abținu. Aceste puștoaice ațâțătoare erau pesemne fructul „șaizecioptistelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Reveni În cameră, se așeză lângă Bruno; genunchii aproape li se atingeau. Putea fi Bruno considerat un individ? Putrezirea organelor sale Îi aparținea, iar declinul fizic și moartea le va cunoaște În nume propriu. Pe de altă parte, viziunea lui hedonistă despre viață, câmpul de forțe ce-i structurau conștiința și dorințele aparțineau Întregii sale generații. La fel cum pregătirea unui experiment și alegerea unei sau mai multor observabile permit să se atribuie sistemului atomic un comportament dat - când corpuscular, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
disperat că pierzi ceva ce iubești sau nu mai suporți viața deoarece nu vrei s-o accepți sub formă de terci insipid. O fi moartea muza filosofiei, dar "servilismul față de trup" nu-l pot socoti o rușine. Am fost un hedonist, în felul meu. Orele în care mă trânteam pe nisipul fierbinte, la mare, amețit de o indolență luminoasă, cumva "păgînă", căci avea la bază un soi de misticism senzual, mă făceau fericit. Lipsa de sociabilitate nu m-a împiedicat să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
trebuie să fii filosof... Platon (ori Socrate?) spunea că a filosofa înseamnă să înveți a muri. Teodora crede că mai curând trebuie „să înveți a trăi”! A!, nu în sensul de „a profita de viață” („nu din punctul de vedere hedonist” - o completează Profesorul, străduindu-se să-și reactiveze cunoștințele din facultate). Este vorba de a căuta „cheia vieții eterne” - adaugă Teodora. - Și cum faci? - o dă Profesorul ușor pe glumă. Dar ea rămâne foarte serioasă: „Îl caut pe Dumnezeu!” Nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
general, pentru slăvirea înaintașilor, tot niște Sisifi la rândul lor, dar loviți de pedeapsa uitării? Să-ți trăiești viața doar cu condeiul în mână, zi și noapte, pentru altceva nemaiavând timp și spațiu, ține de un înalt ideal! Pentru unii hedoniști pare o absurditate, așa cum este socotit și mitul lui Sisif, o renunțare păguboasă la plăcerile vieții unice - și aceea prea scurtă pentru îndeplinirea dorințelor noastre! Absurditate, însă, desființată de filosofia plăcerii (ca unic scop), ar fi conservat omenirea în stadiul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
a ocoli obstacolele, apelînd la mijloace nu prea ortodoxe... sau chiar ilegale. Persistă ideea că este perfect normal să înșeli guvernul sau să-l furi... Dat fiind faptul că viitorul era nesigur, supușii Imperiului Otoman au adoptat o atitudine oarecum hedonistă față de viață și au dovedit o mare înclinație către lenevie. Munca propriu-zisă era în general puțin prețuită... Mulți autori consideră că fatalismul (kismet), profund înrădăcinat în modul de viață al creștinilor din Balcani, este un produs al influenței islamice. Fatalismul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care am înlocuit-o pe cea păgână n-a reușit să ajungă decât la aceste rezultate puțin încurajatoare, ne putem permite oarecare libertăți vizavi de ea..". Iar Paul Reboux și-o permite pe aceea de a propovădui o morală mai hedonistă, mai epicureică, o "nouă știință a iubirii". "Să ne dezbarăm de vechile principii privind pudoarea, nuditatea, virginitatea. Să le lăsăm pe femei să ne devină egale"101. De fapt, chiar dacă este mai puțin spectaculoasă ca în perioada "anilor nebuni", mișcarea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rol eliberator. Căci el își propune, mergând pe linia lui Sigmund Freud și devansându-l pe Herbert Marcuse, să pună în lumină traumele provocate de interdicțiile sexuale din adolescență. El propovăduiește neobosit propășirea neîngrădită a individului, instaurarea unei societăți non-represive, hedoniste. Un rol emancipator? Se prea poate. Însă era necesar, după cum subliniază William Styron de-a lungul narațiunii sale, ca aceste învățături ale lui Freud și Reich să nu fie denaturate de șarlatani lacomi și lipsiți de scrupule, cum era după
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fie femeile tentate să culeagă beneficiile, adică atențiile bărbaților? Trecerea timpului nu diminuează deloc această dorință de a seduce. Ba chiar dimpotrivă. În această perioadă care se secularizează, ravagiile produse de scurgerea anilor înfricoșează mai mult ca oricând. Potrivit moralei hedoniste care se impune, fericirea trebuie obținută "aici și acum", iar fiecare an care trece este un an pierdut. La fel ca Paule, eroina romanului Vă place Brahms? (1959) de Françoise Sagan, după o anumită vârstă, tot mai multe femei pândesc
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
decît la cea învechită a cowboyului. În plus și aceste imagini au în mod clar caracter polisemic, deschis unor multiple interpretări accentul pus pe "prospețime la cutie" se armonizează cu imaginile proaspete ale verdelui naturii, dar indică tipul de cultură hedonistă, bazată pe cultul timpului liber din societatea post-modernă și accentul pe plăcerea consumului, a spectacolului și a înviorării. Acest text referitor la prospețime dă o nouă legitimitate fumatului, prezentat ca o activitate înviorătoare (bazat poate pe faimosul slogan Pepsi "pauza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de imagini noi bazate pe "poante" vechi. Pe lîngă faptul că face apel la impulsul de supraviețuire al fumătorului contemporan, reclama din 1989 îl invită pe acesta să "vină acolo unde se află aroma". Sublinierea elementului aromă trimite la înclinațiile hedoniste, la plăcerea oferită de anumite arome, la dorința de a obține această plăcere. Asemenea mesaje se adresează impulsului individualist hedonist al omului contemporan, acela de a se distra, de a face ce vrea, indiferent de cost, chiar dacă acesta este distrugerea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reclama din 1989 îl invită pe acesta să "vină acolo unde se află aroma". Sublinierea elementului aromă trimite la înclinațiile hedoniste, la plăcerea oferită de anumite arome, la dorința de a obține această plăcere. Asemenea mesaje se adresează impulsului individualist hedonist al omului contemporan, acela de a se distra, de a face ce vrea, indiferent de cost, chiar dacă acesta este distrugerea propriei sănătăți. Mesajul reclamei din 1989 în întregul său se adresează cititorului în calitatea sa de ființă individuală, de persoană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de apel destinat unei anumite categorii de populație, în funcție de împărțirea pieței: vechiul bărbat Marlboro pentru cititorii ghidului TV; cai și natură pentru cititorii preocupați de sănătate și vitalitate, precum cei ai revistelor Elle și M; spectacole estetice mai complexe pentru hedoniștii rafinați care citesc Vanity Fair și alte publicații de același gen. Diversitatea strategiilor promoționale urmate de Marlboro indică contradicțiile imanente cuprinse în ideea de cultură ca marfă. Căci publicitatea încearcă să producă identitate, oferind produse asociate cu anumite trăsături și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
piesă se citesc multe scrisori, cvasi-autentice), cu oameni de teatru și chibiți, toți reali. E o piesă care-ncepe comic și sfîrșește tragic, căci, se pare că vrea să ne reamintească prietenul nostru Candid, boemia are o glazură hazoasă & frivolă, hedonistă & bahică, dar străfundurile ei, vai!, nu-s deloc vesele. E o poveste a ratării, a nefericirii, a aspirațiilor caraghioase și a cuplurilor imposibile. Ca substanță, așteptarea celor trei surori (Cehov) ori așteptarea vagabonzilor lui Beckett nu e mult diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
jumătate din întîmplările cărții: le știam ori din alte surse, ori povestite tot de el sau citite în revista "Harababura", unde Sebi are rubrică. Cu toate acestea, harul lui epic m-a făcut să citesc din nou trăsnăi cu actori hedoniști și să mă (re)amuz mai de fiecare dată. Subiectele? Nu foarte diferite cu mici variațiuni: actori la cîrciumă, artiști la degustare, histrioni care beau și uită textul (e formidabilă povestea cu Pisoschi beat, care-n Cuza Vodă nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe care am definit-o ca exploatare a denotativului și recuperarea conotativului - intrat În patrimoniul literaturii - ca semn. Înaintea societății, din secolul al XIX-lea - odată cu Stendhal, susține Jean-Marie Gleize - literatura pură marchează „sfîrșitul transcendenței”: „Consumul nu este prometeic, ci hedonist și regresiv. Procesul de consum nu este unul de muncă și de depășire, ci un proces de absorbție de semne și de absorbție prin semne. El se caracterizează așadar, cum spune Marcuse, prin sfîrșitul transcendenței.“ Literatura pură - anti-literară și anti-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pare superfluă, Michel Houellebecq are curajul, nesăbuința sau vanitatea de a se Împotrivi situației istorice care a alungat literatura și literatorul tot mai departe de scena conștiinței publice. În plin triumf al individualismului (tradus În literatură printr-un autobiografism ubicuu, hedonist sau dezabuzat, clasic sau “postmodern”), Houellebecq Își precizează la maximum contextul și-și ridică protagonistul la coeficientul general. În plin postavangardism și postexperimentalism, el scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea scriiturii realiste de secol XIX - pentru care-și manifestă explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cordelierilor din Piatra filozofală venereză zei a căror prezență Yourcenar a simțit-o acut, în ciuda scepticismului ei religios. S-ar putea pretinde că ea însăși era atât o stoică încredințată că fericirea își are originea în echilibru, cât și o hedonistă convinsă că fericirea vine din exces: stoică printr-o consecință firească a pesimismului ei înnăscut, hedonistă deoarece toate formele de senzualitate o emoționau și o tentau. În măsura în care era creștină, era stoică, convinsă că întotdeauna condiția umană este prea crudă pentru
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ei religios. S-ar putea pretinde că ea însăși era atât o stoică încredințată că fericirea își are originea în echilibru, cât și o hedonistă convinsă că fericirea vine din exces: stoică printr-o consecință firească a pesimismului ei înnăscut, hedonistă deoarece toate formele de senzualitate o emoționau și o tentau. În măsura în care era creștină, era stoică, convinsă că întotdeauna condiția umană este prea crudă pentru a beneficia prea mult de pe urma sentimentului. Acești zei aflați în contradicție, atât creștini cât și clasici
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
inspirându-se din lecturile ample (detaliate în notele însoțitoare) în pântecele eretic al Renașterii târzii pentru a prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile interzise ale lui Cyprien sunt rămășițe ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tablou istoric al progresului spiritului uman, 1794). Ulterior, Individualismul propriu-zis se va desprinde de ramura umanistă din care provenea. El va căpăta forme aristocratice sau estetice ("cultul Eului"), și mai cu seamă forme burgheze, care se vor democratiza în individualismul hedonist favorizat de procesele economice și sociale care, începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, vor sfărîma vechile solidarități, vor atomiza indivizii și vor aduce mijloacele materiale și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și într-un sens, dimpotrivă, solidar, un alt
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trăită din zi în zi). Realismul este cel care conduce la somnambulism, care la rîndul său ne face să uităm realitatea care îl alimentează. Ne cufundăm în acest "din zi în zi" nu doar pentru că sîntem deja cufundați în individualismul hedonist și consumerist care ne concentrează asupra prezentului 31; conștiința profundă a neputinței noastre ne supradetermină de asemenea în această viață trăită din zi în zi și ne face să-i adăugăm in petto expresia fatalistă "numai de-ar dura". Mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]