892 matches
-
al treilea fost o creație nouă pentru teritorii nespecificate din jurul Magdeburgului, iar al patrulea o combinație între Braunschweig, Diepholz, Lüneburg și Lauterburg. În jurul scutului sunt Ordinul Coroanei Westfaliei și „Marele Vultur” francez. Deasupra se află steaua lui Napoleon. Tipice pentru heraldica napoleoniană sunt sceptrele încrucișate.
Regatul Westfaliei () [Corola-website/Science/313528_a_314857]
-
este A. Grechylo. Stema are forma spaniolă a scutului, care este tradițională pentru stemele orașelor și satelor din Ucraina. Elementul central al stemei este un taur de aur pe un fundal albastru (azuriu), conform recomandările făcute de Societatea ucraineană de heraldică (UHT). În cele patru colțuri ale scutului se află patru trandafiri argintii. Taurul și florile simbolizează activitățile desfășurate în localitate: creșterea vitelor și cultivarea plantelor. Aceste elemente sunt în legătură cu un semn vechi din Basarabia. Pe scut este amplasat un turn
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
d.Hr., dar populații semnificative au rămas în nordul Africii până la începutul secolului XX. Dacă în anii 1960 existau 450.000 de lei, în anul 2011 mai erau cel mult 20.000. Leii sunt un simbol care apare des în heraldica familiilor regale și a nobilimii. Apar și în arta plastică chineză, deși nu au trăit niciodată în China. Niciun alt animal nu a primit mai multă atenție în artă și literatură. În Biblie este amintit de 130 de ori. În
Leu () [Corola-website/Science/297255_a_298584]
-
-le astfel viața și dăruindu-le biruința. În 1999 a fost readoptată stema interbelică, cuprinzând un cap de cazac, descris drept cap de tătar, înfipt într-o lance de argint. Această stemă nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică. Populația orașului Soroca în 1989 era de 42297 locuitori, în 2004 au fost înregistrate 28417 persoane, astfel populația s-a redus cu 27% în 15 ani. Populația economic activă constituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută față de populația
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși). În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui) Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
de 2000 m. Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită "Comisia Consultativă Heraldică" care s-a ocupat de stabilirea stemelor județelor și orașelor, precum și controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane. Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ. Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureș stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală și un acoperiș ascuțit
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest. La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori. Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a primit deviza "heldhaftig, vastberaden, barmhartig" ("eroic, dârz, milostiv
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
actuală este bazată pe drapelul pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul stindardului regal. La inițiativa Ministerului Apărării, în 1965 a fost elaborat un proiect de adoptare
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
benzii albe este rezervată prin lege pentru utilizarea în străinătate și pe mare. Un drapel similar cu coadă de rândunică este pavilion pentru navele poloneze. Albul și roșul au fost adoptate oficial drept culori naționale în 1831. Ele au origine heraldică și provin din smalțurile heraldice (metale și culori) ale stemelor celor două națiuni constituente ale Uniunii Polono-Lituaniene, respectiv vulturul alb al Poloniei și urmăritorul Marelui Ducat al Lituaniei, un cavaler alb călare pe un cal alb, ambii pe scut roșu
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
al drapelului plasat în fața sau deasupra unei clădiri oficiale îi indică acest statut. Mai multe drapele, pe de altă parte, se utilizează de regulă pentru a decora clădirile publice și private la ocazii speciale, cum ar fi sărbătorile naționale. În heraldica poloneză, smalțul ornamentului stemei are prioritate în raport cu cel al câmpului. În cazul culorilor naționale ale Poloniei, albul, culoarea acvilei albe, trebuie plasată întotdeauna într-o poziție mai de cinste față de roșu, culoarea câmpului stemei Poloniei. În aliniamentul orizontal, cel mai
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Poloniei, deși nu au nicio legătură cu el. De exemplu, drapelul istoric al Boemiei, principala regiune istorică a statului vecin de la sud, Cehia, constă din două benzi orizontale, alb deasupra și roșu dedesubt. Similar drapelului Poloniei, el este de origine heraldică, stema Boemiei fiind: "în câmp roșu, un leu rampant argintiu, cu coada despicată, cu coroană și limbă de aur" (adică un leu alb cu coada despicată pe un câmp roșu). Drapelul boem alb-roșu a reînceput să fie folosit când Boemia
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de Ghica Vodă. Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(n. 25 martie 1885, București - d. 17 ianuarie 1936, București) a fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român, întâiul născut al lui Ion Luca Caragiale. s-a născut la București, fiul lui Ion Luca Caragiale și al Mariei Constantinescu. În anul 1889 tatăl său se căsătorește cu Alexandrina Burelly și își aduce fiul în
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
Luca Caragiale. s-a născut la București, fiul lui Ion Luca Caragiale și al Mariei Constantinescu. În anul 1889 tatăl său se căsătorește cu Alexandrina Burelly și își aduce fiul în noua familie. În adolescență, Mateiu își descoperă pasiunea pentru heraldică și pentru genealogie. Își căuta strămoșii pe care îi credea aristocrați. În 1904 începe la Berlin studii de drept pe care le abandonează. În anul 1921 îi apare povestirea "Remember" la revista Viața Românească. Din 1916 începe să lucreze la
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
fi localizat în prezent. Acea carte conținea o colecție de documente, dintre care "Notiția" era ultimul și cel mai mare document, ocupând 164 de pagini ce reuneau mai multe documente anterioare, printre care și unul din secolul al IX-lea. Heraldica din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai din pierdutul "Codex Spirensis". Cea mai importantă copie a "Codexului" este aceea făcută pentru Pietro Donato (1436) și ilustrata de Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
a echipei de fotbal F.C.Arges chiar dacă are un background de câteva decenii. Atestarea documentara a Piteștiului de la 20 mai 1388 nu s-a regăsit decât în opțiunile a 2% dintre subiecții chestionați, iar laleaua a devenit simbol pe emblemă heraldica a municipiului alături de frunză de stejar (Pădurea Trivale) și vulturul (Simbol împrumutat de la vechea sigla a orașului din perioada interbelică). O altă curiozitate este prezentă Caduceului (cei doi șerpi încolăciți de sub simbolul vulturului aflat în stânga stemei orașului). În Antichitate a
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
la sorți pentru faza grupelor a competiției. Lineker a fost mai târziu implicat în dezvelirea logo-ului pentru finală la un eveniment organizat pe Stadionul Wembley pe 25 noiembrie 2010. Logo-ul pentru finală este în stilul la o creastă heraldică și are în centru Trofeul Ligii Campionilor flancat de doi lei. Conform celor care au desenat logo-ul, Radiant Studios cu sediul în Londra, leii reprezintă cele două echipe care se bat pe trofeu. Utilizarea de elemente tradiționale într-un
Finala Ligii Campionilor 2011 () [Corola-website/Science/319373_a_320702]
-
Maria Vladimirovna de Șef al Casei Imperiale este recunoscută de către organizațiile monarhiste cele mai serioase din Rusia și majoritatea Șefilor Caselor Regale care au în continuare relații cu Casa Imperială”, susține Guy Stair Sainty, expert în genealogie regală și în heraldică.
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
Grupului Civis de pe lângă Alianța Civică (2000-2002) și președinte al Societății de Studii Istorice "Erasmus" (afiliată la International Students of History Association; 2003-2005). Este membru în Jockey Club Român, în Colegiul Director INFO"RR", membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]