2,559 matches
-
Macedonski (1967). În 1969 a fost reabilitat juridic. După reintrarea în viața civilă, n-a mai fost niciodată salariat al vreunei instituții culturale sau de alt tip. Uniunea Scriitorilor i-a premiat două cărți, Introducere în critica literară (1968) și Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980; tradusă și tipărită în 1981 la Paris de Editura Gallimard), iar în 1995 i-a decernat Premiul pentru Opera omnia. E membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - care îi acordă în 1995 un premiu pentru
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Lucrările rămân însă exemple de sinteze istorico-literare construite pe solide baze documentare și empirice, riguros argumentate și articulate demonstrativ. După ele, obiectul de studiu, decupajul problematic și metodele criticului se schimbă, iar direcția în care virează s-ar putea numi hermeneutică și comparatistă. Hermeneutica lui Mircea Eliade este o carte de reacție și un gest provocator, care repune în circuitul cultural al normalității o personalitate intelectuală exemplară, făcând breșă în tăcerea instituită de comunism în jurul savantului. M. articulează într-un convingător
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
exemple de sinteze istorico-literare construite pe solide baze documentare și empirice, riguros argumentate și articulate demonstrativ. După ele, obiectul de studiu, decupajul problematic și metodele criticului se schimbă, iar direcția în care virează s-ar putea numi hermeneutică și comparatistă. Hermeneutica lui Mircea Eliade este o carte de reacție și un gest provocator, care repune în circuitul cultural al normalității o personalitate intelectuală exemplară, făcând breșă în tăcerea instituită de comunism în jurul savantului. M. articulează într-un convingător studiu de caz
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
în tăcerea instituită de comunism în jurul savantului. M. articulează într-un convingător studiu de caz datele intelectuale eteroclite ale unui personaj proteic și controversat. Ceea ce îl interesează pe critic sunt tehnicile de investigație brevetate de el, desemnate prin sintagma generică „hermeneutică militantă”. El publică, de asemenea, în Franța o carte simptomatică, Étiemble ou Le Comparatisme militant (1982). Textul a contribuit la reanimarea comparatisticii într-un moment în care disciplina se urnea cu greu dintr-o letargie prelungită. Prin această lucrare, în
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
caz la plafonul unor categorii nominale. Sintagma este folosită pentru universalizarea experienței macedonskiene, dar poate fi extinsă profitabil și la Mircea Eliade sau la Étiemble. Reducția categorială presupune frecvent proiecția universaliilor în sfera morală. E cazul categoriilor de macedonskianism, de hermeneutică militantă a lui Eliade sau de comparatism militant al lui Étiemble, dar și cel al conceptului de provincialism, a cărui veritabilă anatomie o întreprinde M. în toate cărțile sale. Coloana vertebrală a lucrărilor este însă ideologia culturală care ia în
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
pe analiza sistemelor de termeni gravitând în jurul unor noțiuni-pivot - litere, cultură, educație, scriere, oralitate, sacru și laic etc. - și a tensiunilor dintre variante care, în timp, au transformat astfel de configurații în câmpuri de forță. Ansamblul a fost inaugurat cu Hermeneutica ideii de literatură (1987), e continuat cu Biografia ideii de literatură (I-VI, 1991-2000) și urma să se încheie cu Dicționar de idei literare (din care a apărut volumul I, A-G, 1973). Dincolo de diferențele de construcție și de demonstrație
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
noutății, dacă se poate spune așa, dovedindu-se că perspectivarea istorică redimensionează orice absolutism și dezumflă excesele spectaculoase. Ansamblul de lucrări consacrat ideii de literatură testează și patentează o metodă specifică de lucru: un du-te vino alert, pe spirala hermeneutică, între cercetarea filologică și elanul sintetic-conceptual, între speculativ și empiric. Dincolo de capacitatea aplicativă, o astfel de soluție are și virtuți demonstrative. Întreg proiectul are o deschidere didactică și o ținută de lecție. Din unghiul în care se situează autorul în
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
știe bine că actualmente ea se orientează spre stilistica temelor, a motivelor, a personajelor etc.; a urmărit evoluția lingvisticii din domeniul trecut și tentativele de construire a unor universalii lingvistice; este la curent cu antropologia filosofică și mai ales cu hermeneutica. Pe scurt, teoria lui Marino nu este rezultatul unor speculații solitare, ci se bazează pe tot ceea ce disciplinele umaniste au adus, în ultimele decenii, la capitolul reflecții generale. MIHAI ZAMFIR SCRIERI: Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Opera lui Alexandru
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
der Gegenwart, Berna, 1972; Dicționar de idei literare, I (A-G), București, 1973; Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, 1974; Olé! España!, București, 1974; Carnete europene, Cluj-Napoca, 1976; La Critique des idées littéraires, Bruxelles, 1977; Prezențe românești și realități europene, București, 1978; Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 1980; Littérature roumaine-littératures occidentales. Rencontres, tr. Annie Bentoiu, București, 1982; Étiemble ou Le Comparatisme militant, Paris, 1982; Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
realități europene, București, 1978; Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 1980; Littérature roumaine-littératures occidentales. Rencontres, tr. Annie Bentoiu, București, 1982; Étiemble ou Le Comparatisme militant, Paris, 1982; Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987; Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988; ed. (Comparatism și teoria literaturii), Iași, 1998; Biografia ideii de literatură, I-VI, Cluj-Napoca, 1991-2000; Evadări în lumea liberă, Iași, 1993; Teoria della letteratura, tr. și îngr. Marco
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
souffle encore, „Le Soir” (Bruxelles), 1978, 6; Jean-Michel Vlaemincks, À la recherche de la critique perdue, „Complexe”, 1978, 1; Al. Duțu, Dialogul real al culturilor, LCF, 1979, 6; Dumitru Radu Popa, Le Voyage-formation et information, REVR, 1979, 2; Alex. Ștefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, RL, 1980, 16; Al. Călinescu, De la Eliade la Adrian Marino sau Proba labirintului, CL, 1980, 5; Andrei Corbea, Hermeneutică și cultură, AFT, 1980, 7; Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe, „International Journal of Romanian Studies” (Tübingen), 1980
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Le Soir” (Bruxelles), 1978, 6; Jean-Michel Vlaemincks, À la recherche de la critique perdue, „Complexe”, 1978, 1; Al. Duțu, Dialogul real al culturilor, LCF, 1979, 6; Dumitru Radu Popa, Le Voyage-formation et information, REVR, 1979, 2; Alex. Ștefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, RL, 1980, 16; Al. Călinescu, De la Eliade la Adrian Marino sau Proba labirintului, CL, 1980, 5; Andrei Corbea, Hermeneutică și cultură, AFT, 1980, 7; Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe, „International Journal of Romanian Studies” (Tübingen), 1980, 3-4; Alvaro
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
real al culturilor, LCF, 1979, 6; Dumitru Radu Popa, Le Voyage-formation et information, REVR, 1979, 2; Alex. Ștefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, RL, 1980, 16; Al. Călinescu, De la Eliade la Adrian Marino sau Proba labirintului, CL, 1980, 5; Andrei Corbea, Hermeneutică și cultură, AFT, 1980, 7; Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe, „International Journal of Romanian Studies” (Tübingen), 1980, 3-4; Alvaro Manuel Machado, Adrian Marino e la critica des ideias literarias, „Coloquio/Letras” (Lisabona), 1981, 60; Jean-Maurice de Montremy, Mircea
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
1980, 3-4; Alvaro Manuel Machado, Adrian Marino e la critica des ideias literarias, „Coloquio/Letras” (Lisabona), 1981, 60; Jean-Maurice de Montremy, Mircea Eliade, le monde et la littérature. L’homo religiosus contre les systèmes, „La Croix”, 1981, 5-6; Sergiu Al-George, Hermeneutica între artă și știință, VR, 1981, 6; Nicole Casanova, Mircea Eliade: Un nouvel humanisme à l’echelle mondiale, „Le Quotidien de Paris”, 1981, 17 iunie; Al. Călinescu, O premieră absolută, CRC, 1981, 27; Matheiu Galey, Étiemble l’hérétique, „L’Expres
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Marcel Corniș-Pop, „L’Herméneutique de Mircea Eliade”, „Canadian Review of Comparative Literature”, 1987, 2; Cornel Ungureanu, Starea de excepție, O, 1987, 26; Monica Spiridon, Spiritul și litera, RL, 1987, 30; Laurențiu Ulici, Dialectica literaturii, CNT, 1987, 30, 31; Constantin Noica, Hermeneutica după Adrian Marino, TR, 1987, 32; Carl Olson, The Fore-structure of Eliade’s Hermeneutics, „Philosophy Today”, 1988, 1-4; Marian Papahagi, O teorie comparată a literaturii, TR, 1988, 41; Al. Călinescu, Comparatism și poetică, CL, 1988, 11; Andrei Corbea, Poetică și
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991, 201-229; Al. Husar, Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Boriana Ganeva, Eléments d’initiation dans la ballade populaire roumaine „Miorița”, „Synthesis”, 2002; Ion Filipciuc, „Miorița” și alte semne poetice, Câmpulung Moldovenesc, 2002; Ștefania Mincu, Miorița - o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002. I.H.C.
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de talent și iubire pe care atâția preoți și laici dedicați Bisericii o săvârșesc, zilnic, în numele lui Hristos. Celor ofensați de eventualele afirmații lipsite de nuanță le cer în mod anticipat iertare. Mult mai importante îmi par deschiderile către o hermeneutică ortodoxă a modernității, îndatorată tradiției primului mileniu creștin, dar deloc captivă unui mit al „vârstei de aur”. Parteneri nemijlociți ai acestei conversații vii - prieteni, rude sau colegi de generație - m-au încurajat să nu disprețuiesc urmele acestor fremătătoare căutări din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceea, nu de o revoluție de tip islamic și nici de o reformă puritanistă a sensibilității culturale avem noi astăzi nevoie, condamnând fără echivoc expresiile exotice ale diversității, ci de o vibrație subtilă, plină de compasiune, în uvertura perpetuă a hermeneuticii iubirii. A veghea în cetate nu înseamnă să-ți trâmbițezi egoist certitudinile. Luminile Evangheliei sunt blânde și, tocmai de aceea, pătrunzătoare. La antipozi, sloganurile fundamentaliste, împachetate fără calm și cu multă ostentație, nu trimit decât la setea de ordine prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ereziile (e.g., Filioque). Pe acestea din urmă studenții sunt chemați să le dușmănească fără încetare, de parcă întrebarea la care ereticii au dat un răspuns eronat n-ar fi fost legitimă. Predată în acest fel, ortodoxia încetează să mai fie o hermeneutică personală a revelației, devenind un slogan partinic. Ortodoxia nu mai este un mod de a fi, ci un rezervor de muniții ideologice și clișee. Tradiția patristică nu se mai întâlnește ca un izvor de apă vie. Ea devine un muzeu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o utilă compilație de texte ale profesorului Nae Ionescu, acoperind perioada 1920-1938, cunoscute însă deja cititorului interesat din volumele precedente apărute la alte edituri românești. Prefața editorului accentuează importanța receptării Predaniei ca reper indispensabil pentru o corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un parti-pris ecleziastic, este profund simptomatică pentru nivelarea discernământului și a lucidității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
doar un deceniu înainte ca erezia comunistă să paralizeze vocea publică a ortodoxiei (1947), apariția Predaniei marchează un moment de excelență pe nedrept uitată. Dacă Predania mai are astăzi cititori înseamnă că întemeietorii își caută, de dincolo de mormânt, ucenicii. Constituția hermeneutică a tradițieitc "Constituția hermeneutică a tradiției" Tradition is not the past, but the present understood genetically. Robert Taft Etica revoluționarătc "Etica revoluționară" Vocabulă uzată sau concept temut, „tradiția” n-ar fi meritat un destin atât de ingrat în memoria modernității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca erezia comunistă să paralizeze vocea publică a ortodoxiei (1947), apariția Predaniei marchează un moment de excelență pe nedrept uitată. Dacă Predania mai are astăzi cititori înseamnă că întemeietorii își caută, de dincolo de mormânt, ucenicii. Constituția hermeneutică a tradițieitc "Constituția hermeneutică a tradiției" Tradition is not the past, but the present understood genetically. Robert Taft Etica revoluționarătc "Etica revoluționară" Vocabulă uzată sau concept temut, „tradiția” n-ar fi meritat un destin atât de ingrat în memoria modernității. Așa cum o inspecție grafologică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
împotrivindu-se grăbitei înstrăinări de sine a veacului, tradiția pune temelia înțelepciunii. Cum poate depăși tradiția prestigiul echivoc al „tradiționalismului”? Cum se folosește majuscula în cazul Tradiției fără a se recurge la gnoză? De ce este tradiția un tip de prezență hermeneutică și mai puțin o temă de reflecție între alte teme? Conține tradiția altceva decât expresii vestigiale sau reflexe patrimoniale? Putem găsi oare în tradiție un mediu aseptic care să ne protejeze de substanțele narcotice ale culturii simulacrului? Cum se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
estetică” (Matei Călinescu) a înțeles să răspundă idealurilor iluministe, stabilind un set de opoziții în „teritoriul definit de adversar” (Paul Ricœur): origine/prezent, mit/rațiune, vis/realitate, etos boem/etos burghez etc. Nici gambitul îndrăzneț al filozofiei hegeliene, nici Școala hermeneutică germană din secolul al XIX-lea, continuând prin teologul Schleiermacher (1768-1834), istoricul Johann Gustav Droysen (1808-1884) și Wilhelm Dilthey (1833-1911) primele intuiții ale lui Giambattista Vico (1668-1744), nu vor depăși schema epistemologică carteziană (res extensa și res cogitans). Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedere politic”. Ele văd în aderarea la tradiție o periculoasă supunere față de logica „prejudecăților”. Tradiția este, între altele, fondul de vitalitate lingvistică ce întărește logica discriminării minorității. Putem adera însă la utopia reinventării de sine? Răspunsul se găsește în Școala hermeneutică germană 1. Prefigurate de analizele lui Edmund Husserl (1859-1938) asupra dimensiunii antepredicative a conștiinței umane și a fluxului temporalității proprii subiectivității transcendentale, tezele lui Martin Heidegger (1885-1976) despre structurile anticipative ale conștiinței hermeneutice vor constitui premisele hermeneuticii ontologice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]