8,014 matches
-
1990, 33; Cristea, A scrie, 241-243; Negoițescu, Scriitori contemporani, 350-353; Munteanu, Jurnal, V, 185-188; C. Stănescu, „Ciorna aia din palmele ălor morți”, ALA, 1994, 212; Radu Sergiu Ruba, Destinul cu perechea sa de palme, „22”, 1995, 11; Ruxandra Cesereanu, Poemul hibrid, ST, 1995, 3; Ovidiu Verdeș, Une Parabole postmoderniste: Bacovia relu par Cristian Popescu, „Euresis”, 1995, 1-2; Carmen Matei Mușat, Asediul ficțiunii, LCF, 1995, 33; Care e locul lui Cristian Popescu în poezia postbelică? (anchetă de Dan Silviu Boerescu), LCF, 1996
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Dragomirescu, Margareta Mărculescu și Ionel Teodoreanu, scrie despre Mihail Dragomirescu - Profesorul-criticul-literatul, în timp ce Ioan Al. Bran-Lemeny recenzează Puncte cardinale în haos de Nichifor Crainic, iar Ioan Ludu, în Despre literatura modernistă, se declară împotriva „literaturii corcite, de bâlci și de verbalism hibrid”, în acord cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, în articolul Spiritul literaturii fasciste, Anton Balotă comentează
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
a lui R.-M. este jurnalul, început în 1943, în ziua când împlinea șaptezeci și cinci de ani, și încheiat în 1952. Intitulat Revizuiri și adăugiri va fi editat după mai bine de patru decenii (I-VIII, 1996-2001). Paginile sunt un amestec hibrid între memorii și jurnalul intim. Menționabile sunt părerile despre Titu Maiorescu, de pildă, dar mult mai interesante se arată însemnările jurnaliere. Există cel puțin trei straturi ale scriiturii. Primul ar fi dat de evenimentele dramatice la care diaristul a asistat
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
mă înflutur, mă înspulber, mă împsaltir, mă întulpin, te înlir, mă împurură, se îndiademă), derivatul adverbial lotriș, sesizat de stilisticieni mai noi, numeroase creații lexico-gramaticale construite pe teren grecesc, mai ales în paradigmă verbală cu en-, dar și prin intermediul unor hibrizi morfologici, toate cu iz arhaic și sonoritate căznită: ,,Încupă-mi iar și amete-mă cu vinul tău/ din vii de azur, ambrozic vis, tu peste vinuri/ prelins în vine-nvingător de rău,/ mulcomitor de spaime și de chinuri,/ esență din eternul Dumnezeu
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
fundamentează analiza poeziei pe un asemenea „supralimbaj”, în funcție de care evaluează producția lirică. De pildă, în Poeți contemporani (1978) lui Marin Sorescu i se reproșează „anecdotismul poetic”, „prozaismul” și „registrul minor” al dicțiunii, lui Nichita Stănescu - „o conștiință artistică nomadă”, „genul hibrid”, „frigiditatea emoțională”, „o impresie de superficialitate și de improvizație”, „absența lirismului”, lipsa „de profunzime și de substanțialitate”, iar lui Mircea Ivănescu - persistența „în imediat, în domesticul posibil și anost”, „lirismul minor” etc. Se pare că N. reeditează, după o jumătate
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
totul într-un symposion destins, în fine, narațiune ca pretext pentru parada lingvistică. Cuvintele, de o mare diversitate ca extracție și culoare, se dau în spectacol, autorul palpând un ambitus lexical enorm: vânjosul și dulcele grai maramureșan și bucovinean lângă hibrizi bizari făcuți din aluviuni slave, maghiare, nemțești, evreiești etc., neaoșisme coexistând cu vorbirea gazdelor, care nu sunt din partea locului (căci „noi vobiăm limbiele toatie, numai franțuzeinește spețial mă abțin”). Și limbajul naratorului se împănează cu forme vernaculare, unele poate chiar
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
dramatism și sentimentalism, evidențiind noblețea solidarității umane din timpul inundațiilor. Multe din romanele lui P. au conflicte interesante, însă rezolvările sunt adesea teziste ori cel puțin melodramatice, iar structura e compozită, autorul schimbând mereu formulele epice și tehnica. De unde, caracterul hibrid al prozei sale. El alternează tipul romanului realist, bazat nu o dată pe elemente reportericești, cu acela poematic și parabolic, precum în Minunata poveste a dragostei preafericiților regi Ulise și Penelopa (1978), Scrisorile imperiale (1979), Omul coborât din turn (1980) ș.a.
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
creație, peisajul puternic spiritualizat, fuga din contingentul mărginit în vis. Aceleași preocupări pentru o arheologie recuperatoare a unor arhetipuri o manifestă M. și în romanele sale. Vina este un bildungsroman al transformării unui tânăr țăran, Traian Laru, într-un om hibrid, navetist pe Marele Șantier, acest traseu fiind dublat de radiografia sentimentului culpabilității pe care personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua izolat; dar trebuie să recunosc și aici că mi-ar fi plăcut să trăiesc într-o cultură care să depindă mai puțin decisiv de importuri, o lume intelectuală în care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
familie”; în fine, cu mai multe referințe muzicale (ca fan de jazz, o recomand pe aceea în care patosul german americanizat este reprezentat de Louis Armstrong cântând o melodie din Opera de trei parale a lui Brecht), Bloom ironizează aspru hibridul amintit: „Starurile noastre cântă un cântec pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără abis” - ratează mai ales din cauza absenței unor trăsături indispensabile ale receptorului, în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Louis Armstrong cântând o melodie din Opera de trei parale a lui Brecht), Bloom ironizează aspru hibridul amintit: „Starurile noastre cântă un cântec pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără abis” - ratează mai ales din cauza absenței unor trăsături indispensabile ale receptorului, în primul rând lipsa dimensiunii tragice: „Pe fermecatul tărâm american sentimentul tragicului nu-și prea află locul”. Tocqueville însuși observase acest lucru, încă din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
motivator al acestor interpelări transformă prelegerea într-o metodă mai activă și mai stimulativă pentru restul auditoriului. Sporește implicit participarea intelectuală a auditoriului. 2. Expunerea-dezbatere poate fi rezultanta unei combinații lesnicioase în plan academic a dezbaterii cu prelegerea, rezultând un hibrid metodologic cu o eficiență sporită atât în plan psihologic, cât și la nivel de conținut. În structura acesteia și în derularea sa, expunerea-dezbatere debutează cu o scurtă expunere făcută de către profesor, când acesta prezintă tezele principale ale unui conținut științific
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sat». (Ă) Unul dintre marile merite ale romanului este tocmai acela de a inspira o ură Înverșunată Împotriva asupritorilor și a slugilor lor plecate, care, chiar dacă nu sunt părtași direcți ai exploatării, apară și consolidează bazele morale și juridice ale hibridului stat austro-ungar. Printre aceștia din urmă excelează părintele unit Moise Nicoară, Învățătorul Popovici și advocatul Traian Ulpiu Brândză; un adevărat terțet, care, cântând pe aceeași strună, lasă totuși să se perceapă destinul modulațiilor fiecăruia. (Ă). În rezumat, Tiberiu Vornic n-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ofensiv, instigator, indiferent de temă. Instituirea binomului apologie-defăimare În toate structurile discursului: temă, viziune, personaj, tehnică literară, reducționismul politic, suprimarea libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința În artă, toate cu consecințe nivelatoare, au transformat opera literară Într-un hibrid propagandistic supus comenzii de stat, Într-o „rotiță” În mecanismul de transmisie a marxism-leninismului, Într-o anexă a ideologiei totalitare. Programul RS s-a bazat pe câteva norme și principii de creație; fiecare principiu Înlocuiește și se opune altuia din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie să știți că puteți utiliza propriile semințe pentru grădina dumneavoastră de legume. Nu uitați însă că o grădină este un organism care nu poate trăi veșnic și că puterea sa de germinare nu durează decât câțiva ani. Ce sunt hibrizii F1? Îi întâlnim foarte des la speciile de plante, fie ele legume sau nu. Hibrizii F1 (prima generație) sunt rezultatul încrucișării între două linii de plante, la rândul lor selecționate pentru calitățile pe care le au. Ideea este că trebuie
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
însă că o grădină este un organism care nu poate trăi veșnic și că puterea sa de germinare nu durează decât câțiva ani. Ce sunt hibrizii F1? Îi întâlnim foarte des la speciile de plante, fie ele legume sau nu. Hibrizii F1 (prima generație) sunt rezultatul încrucișării între două linii de plante, la rândul lor selecționate pentru calitățile pe care le au. Ideea este că trebuie ameliorată calitatea plantelor, dar în mod paradoxal, nu este bine să semănați semințele provenite de la
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
legume! Unui prieten grădinar generos îi va face cu siguranță plăcere să vă dea câteva semințe; dacă nu, veți cumpăra de la un magazin specializat, având grijă să nu alegeți specii hibride. Le veți identifica pe cele din urmă după mențiunea „hibrid F1” care figurează pe plic, lângă numele varietății. Acestea, în afară de faptul că sunt evident mai scumpe, prezintă inconvenientul major de a trebui să fie cumpărate în fiecare an: semințele ieșite din legumele hibride sunt fie sterile, fie nu rețin decât
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
parazite. A îngrășa A îmbogăți solul cu bălegar. Lujer Tijă a plantei pe care se formează florile. Humus Produs de culoare neagră, rezultat din descompunerea materiilor organice vegetale și animale. Humusul aduce elemente nutritive solului și îi poate îmbunătăți structura. Hibrid Legumă rezultată din încrucișarea a două varietăți sau două specii, imposibil de reprodus prin semințe. Labiate (familia) Busuioc, levănțică, măghiran, voronică, melisă, oregano, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrișor. Lemnos Care seamănă cu lemnul (tijă lemnoasă). Liliacee (familia) Usturoi, sparanghel, arpagic, hașmă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cu promisiuni, cu platforme-program, cu măsuri legale folositoare și cu un rost bine definit, călcate înainte chiar de aplicarea lor integrală. Actuala formație guvernamentală s-a mărginit până în ziua de azi la vorbe goale, la crearea de instituții cu caracter hibrid și nepractic, care n-au făcut decât să încurce lucrurile. Faimoasele economate au rămas posturi ce se pot ocupa de favoriții orei actuale, fără activitate practică. Au încurcat rostul gospodinelor care nu și-au putut face proviziile, contând pe aportul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
voroncilor” și acuzat că „apără invazia iudaică în cultură”, punându-se „în slujba intereselor antinaționale”, „ostil până la ură sufletului românesc și valorilor noastre”. La rândul său, Horia Stamatu combate întreaga literatură de după primul război mondial, invadată de „psihologism”, de genul hibrid „plin de stridențe în care poți recunoaște toate rețetele contemporane” de proveniență străină (Criza literaturii românești). Alte articole, semnate de Mircea Streinul, Gabriel Bălănescu, Ion Cantacuzino ș.a., abordează fenomenul literar din perspectiva ideologiei legionare, identificând reprezentanți și precursori ai acesteia
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
cita destule exemple care toate arată unde duce sărăcia de idei politice, cultivarea formei în afara conținutului. Cum este normal, forma cultivată cu primordialitate devine ea însăși plată, mediocră, plictisitoare (...). Proza îmbrăcată în versuri mutilează specificul ambelor genuri dând naștere unui hibrid nefericit și penibil. Cred că acest pericol vizează cu seriozitate poeziile din ciclul Pe scurt datorat tovarășului Eugen Frunză. De foarte multe ori numai ritmul și rima derutează când ești gata să identifici articolul din ziare. Să încercăm a ne
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
electronice fac posibilă emergența a noi principii și moduri de funcționare cooperativă, fundamentate pe practici ascendente, acentrate și decentrate, care nu mai depind de o instanță situată undeva la centru. Grație dispozitivelor cooperative implicate, se creează intervenția unor agenți eterogeni, hibrizi, purtători de temporalități și referențialuri diferite și care, în ultimă instanță, favorizează practicile autoorganizaționale. NTIC fac posibile interacțiuni noi între indivizi și grupuri. „Colecticielele” („colectivele de învățare”, neologism preluat din termenul francez collecti-cielle, el însuși un termen compus, derivat din
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
generație” (Easton, în Dogan, Pahre, 1993, p. 63); - caracterul „expansionist” și „hegemonic” al disciplinelor care, adâncind distanța dintre centru și periferie, a generat scăderea capacității de control. Apare de multe ori un nou centru și, în consecință, o nouă disciplină „hibrid”; - capacitatea cercetătorilor de a pune întrebări pertinente și de a organiza demersuri pentru a răspunde la aceste întrebări; - perfecționarea metodelor de investigație și construirea unor aparate metodologice din ce în ce mai perfecționate; în paralel, se produce și dezvoltarea instrumentelor și a mijloacelor „fizice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au impus un regim strict și rigid la nivelul frontierelor, caracterizat de ermetism și autosuficiență în ceea ce privește posibilele „imixtiuni externe”, dar și de „expansiune și aservire” a unor noi teritorii, de lărgire a spațiului disciplinar prin împingerea „în exterior” a frontierelor. Hibrizii apăruți între disciplinele formale clasice sunt acceptați cu condiția asumării unor „relații de vasalitate”, în care hibridul nu poate emite pretenții de situare în ierarhie alături de fondatori. Asupra autosuficienței și autocentrării disciplinare, precum și asupra efectelor acestor procese în plan educațional
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
imixtiuni externe”, dar și de „expansiune și aservire” a unor noi teritorii, de lărgire a spațiului disciplinar prin împingerea „în exterior” a frontierelor. Hibrizii apăruți între disciplinele formale clasice sunt acceptați cu condiția asumării unor „relații de vasalitate”, în care hibridul nu poate emite pretenții de situare în ierarhie alături de fondatori. Asupra autosuficienței și autocentrării disciplinare, precum și asupra efectelor acestor procese în plan educațional vom reveni cu lămuriri ulterioare. 1.4. Disciplină și disciplinaritatetc 1.4. Disciplină și disciplinaritate" Deși se
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]