1,532 matches
-
dezvolatarea energetică a țării pe intervalul 1951 - 1960. Primele centrale hidroelectrice care au fost executate în cadrul acestui plan au fost hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița (începută înainte de aprobarea Planului de Electrificare), hidrocentrala Sadu V pe râul Sadu, lângă Sibiu și hidrocentrala Bicaz de pe râul Bistrița. Programul era primul program de mare anvergură pentru executarea unor lucrări hidrotehnice în România. Totuși, programul era prea ambițios pentru posibilitățile tehnice și economice ale României din 1950. De aceea, administrația a fost nevoită să recunoască
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
programul era prea ambițios pentru posibilitățile tehnice și economice ale României din 1950. De aceea, administrația a fost nevoită să recunoască lipsa unor capacități de execuțiue suficiente, și să revizuiască prevederile planului. În 1954 au fost întrerupte lucrările la toate hidrocentralele care fuseseră începute, afară de cele trei menționate anterior. Amenajările respective au fost executate mai târziu, după 1960. Tot după modelul sovietic, unde regimul socialist a inițiat construcția unor mari canale de navigație, autoritățile comuniste din România au inițiat construcția canalului
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
bărăci</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, și numai la Voineșița am stat în niște blocuri. În rest, în bărăci. Locuiam acolo cu mama, care era inginer-constructor de hidrocentrale. </spân></spân></spân></p> O baraca era din lemn, pe dinăuntru era tencuit, pe dinafara se vedea lemn. Avea două până la trei camere, bucătărie, baie, dus. Era amenajat că un apartament, dar se numeau colonii muncitorești. La Ciunget, într-o
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele hidroelectrice și lucrările hidrotehnice aferente. Inginerului Aristide Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat în elaborarea primului plan de amenajare hidroelectrica a fluviului Dunărea. Printre primele amenajări hidroenergetice a caror execuție a
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de 25-30 m grosime, si de un strat de diluviu de 3 : 8 m grosime s-a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada de execuție la devierea apelor. În afară de priză hidrocentralei,si golirea de fund inițială, de la bază barajului, capacitatea de golire s-a suplimentat, în a doua etapă cu a doua golirie de fund,cu o capacitate de 50 mc/sec, instalată în galeria de deviere: casă vanelor acestei goliri
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
viitori profesori ai politehnicii timișorene. Rezultatele obținute în acest laborator au permis proiectarea unor pompe și turbine hidraulice realizate la Uzinele și Domeniile Reșița, acestea acumulând astfel experiența necesară producerii după cel de al Doilea Război Mondial a echipamentelor pentru hidrocentralele din România. În laboratorul susmenționat inițiază începând din 1935 studii asupra cavitației. Lucrează la început singur, apoi atașându-și colaboratori și creând, cum se spune, o școală. Alături de el au lucrat Ioan M. Anton, Iosif Preda, Francisc Gyulai, Octavian Popa
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) este listat ca vulnerabil. Populația mondială totală este estimată la 5000 de păsări și este în declin. Amenințările principale sunt tăierea pădurilor vechi și construirea de hidrocentrale, pescuitul excesiv și intoxicațiile cu plumb a leșurilor de cerb împușcați de vânători. Recomandările pentru reducerea amenințărilor la adresa speciei includ minimizarea impactului de dezvoltare industrială în Rusia, stabilirea site-urilor pentru hrănirea artificială, încurajarea gestionării durabile a stocurilor de pescuit
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești este o hidrocentrală pe râul Prut, construită în dreptul localităților Stânca (Ștefănești), Botoșani, România și Costești din Republica Moldova. Acordul prevedea în principal ca: Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca 3 - 4
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la aproximativ 70 de kilometri distanță în aval), pentru construcția din 1970 a hidrocentralei Porțile de Fier I. Ca încadrare teritorial-administrativă aparține orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin (în Clisura Dunării), în partea sudică a satului Moldova Veche, aproape de drumul național DN57, care leagă localitatea Coronini de Măcești. Insula și luciul de apă limitrof insulei
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
completare. Producător/autoproducator Sucursală de distribuție -------------------------- ------------------------- . Societatea Comercială "Upsom" - Ș.A. Ocna-Mures Alba-Iulia . Societatea Comercială "Stratusmob" - Ș.A. Blaj . Societatea Comercială "Turnu" - Ș.A. Turnu Măgurele Alexandria . Societatea Comercială "Sofert" - Ș.A. Bacău Bacău . Societatea Comercială "Rafinăria Dărmănești" - Ș.A. . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Bistrița - Piatra-Neamt . Compania Națională "Apele Române" Ș.A. - CHE Baia Mare STRÂMTORI Firiza . Societatea Comercială "Elerex" - Ș.A. Maieru (MHC Aries) Bistrița . CET Botoșani Botoșani . Societatea Comercială "Șiretul" - Ș.A. Bucecea . RAAN - Filiala Iași (MHC Stâncă) . Societatea Comercială "CET" - Ș.A. Brăila Brăila . Societatea Comercială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Dej . Societatea Comercială "Cesom" - Ș.A. Dej . Societatea Comercială "Colonia Cluj-Napoca Energie" - S.R.L. . CET Midia Constantă . CHE Agigea . Societatea Comercială "Reloc" - Ș.A. Craiova . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A. - Sucursală Electrocentrale Ișalnița . RAAN - CET Romag Termo Drobeta-Turnu Severin . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Porțile de Fier (Hidrocentrala Porțile de Fier ÎI) . Societatea Comercială "Enet" - Ș.A. Focșani Focșani . Societatea Comercială "Sidex" - Ș.A. Galați Galați . Societatea Comercială "Recet" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Nuclearmontaj" - Ș.A. . Societatea Comercială "Vâlceana" - Ș.A. - Reparații-Construcții Galați . Societatea Comercială "Energomontaj" - Ș.A. Galați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Ș.A. Dej . Societatea Comercială "Colonia Cluj-Napoca Energie" - S.R.L. . CET Midia Constantă . CHE Agigea . Societatea Comercială "Reloc" - Ș.A. Craiova . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A. - Sucursală Electrocentrale Ișalnița . RAAN - CET Romag Termo Drobeta-Turnu Severin . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Porțile de Fier (Hidrocentrala Porțile de Fier ÎI) . Societatea Comercială "Enet" - Ș.A. Focșani Focșani . Societatea Comercială "Sidex" - Ș.A. Galați Galați . Societatea Comercială "Recet" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Nuclearmontaj" - Ș.A. . Societatea Comercială "Vâlceana" - Ș.A. - Reparații-Construcții Galați . Societatea Comercială "Energomontaj" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Energomontaj" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A. - Sucursală Electrocentrale Oradea - CET I Oradea . Societatea Comercială "Fibrex" - Ș.A. Savinesti Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Azochim" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Petrocart" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Danubiana" - Ș.A. Român . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Pitești Sucursală Hidrocentrale Curtea de Argeș (CHE Pitești, CHE Bascov, CHE Budeasa, CHE Vâlcele, CHE Golești) . Societatea Comercială "Marc Favre" - S.R.L. Ploiești . Societatea Comercială "Steaua Română" - Ș.A. . Societatea Comercială "Petrotel Lukoil" - Ș.A. . Societatea Comercială "Hârtie Bușteni" - Ș.A. . Compania Națională "Apele Române" - Ș.A. (MHC Voila) . FE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
36 Bis, partea I, 17 mai 1983, p. 11). Astfel, în ziarul Scânteia din ziua de miercuri 13 ianuarie 1988, inginerul Constantin Dumitrescu, era citat într-un articol intitulat „Cu energia minții și a brațelor. În Vrancea, pe firul noilor hidrocentrale”: „"Avem două astfel de echipe în cadrul brigăzii: cea condusă de comunistul Voicu și o alta, condusă de comunistul Nicolae Bunghez. E o veche dispută pentru întâietate între aceste două formații. Nici una nu se lasă mai prejos, amândouă preiau lucrările de
Ticu Dumitrescu () [Corola-website/Science/304112_a_305441]
-
monument istoric. Ramurile de stejar simbolizează bogăția silvică a zonei, iar numărul ghindelor de pe ramuri reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Fascia undată aflată în vârful scutului reprezintă râul Argeș, care străbate localitatea, iar roata de moară simbolizează cele 3 hidrocentrale de la Zigoneni, Argeșani și Mănicești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bughea de Jos, județul Argeș Descrierea stemei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250004_a_251333]
-
Fondului pentru Mediu; o) un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu; ... p) un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA; ... q) un reprezentant al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare; ... r) un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" - S.A." ... 3. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) În situațiile în care conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor se află în imposibilitatea de a-și exercita funcția de președinte al Consiliului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258046_a_259375]
-
opiului (cca 140 t/an). Resursele de subsol (gips, minereuri de fer, huilă, staniu, aur) sunt practic nevalorificate, cu excepția aurului și a gipsului. Resursele forestiere contribuie cu 1/3 la valoarea exporturilor. Laos exportă energie electrică către Thailanda, produsă în hidrocentrale. Industria este slab dezvoltată (cu toate că în ultimii 20 de ani s-a dezvoltat continuu). Laos are o rețea de transporturi foarte deficitară, cu drumuri rutiere rudimentare și aproape fără căi ferate, însă transporturile fluviale sunt dezvoltate. Laos are o datorie
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
guvernul subvenționează ameliorări masive în sistemul de drumuri. Economia va continua să beneficieze de suport FMI și din alte surse; se derulează investiții în industria alimentară și minerit. Construcțiile vor fi un alt domeniu important, mai ales că proiectele de hidrocentrale și drumuri câștigă importanță. În 2004, Laos a semnat un acord cu SUA, prin care beneficiază de tarife mici la exporturi. În mai 2005, un grup de bănci străine au acceptat să acorde un împrumut de 1,6 miliarde de
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
semnat un acord cu SUA, prin care beneficiază de tarife mici la exporturi. În mai 2005, un grup de bănci străine au acceptat să acorde un împrumut de 1,6 miliarde de dolari pentru construirea unui baraj și a unei hidrocentrale pe râul Nam Theun. Exportul de energie electrică aduce statului o sumă anuală de 2 miliarde de dolari. În plus UE va acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice: agricultură: 43,4% ; industrie
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramurile de stejar simbolizează bogăția silvică a zonei, iar numărul ramurilor semnifică numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Sonda reprezintă zăcămintele de petrol din zonă. Brâul undat simbolizează râul Argeș, iar roata de moară amintește de hidrocentrala din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Rătești, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Rătești, potrivit anexei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
ale Facultății de Construcții din cadrul Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, pe care a absolvit-o în 1960 "cu cea mai mare medie din promoția sa". La numai 22 de ani și-a început activitatea profesională ca inginer pe șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, continuând cu Valea Bistriței, la Grupul de Șantiere Bistrița-aval apoi, între anii 1963 și 1967, a participat ca inginer-șef la construirea Hidrocentralei Gârleni, comună unde, în amintirea sa una dintre străzi îi poartă numele. Din anul 1967
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
sa". La numai 22 de ani și-a început activitatea profesională ca inginer pe șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, continuând cu Valea Bistriței, la Grupul de Șantiere Bistrița-aval apoi, între anii 1963 și 1967, a participat ca inginer-șef la construirea Hidrocentralei Gârleni, comună unde, în amintirea sa una dintre străzi îi poartă numele. Din anul 1967 a lucrat pe șantierul Poiana Uzului de pe Valea Trotușului la construcția celui de-al „treilea baraj din țară ca importanță” din cadrul celor de tip "cu
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
lucrările de construire și amenajare a centralei electrice subterane Mărișelu din cadrul Grupului de Șantiere Someș. La acest obiectiv strategic a introdus și experimentat cu succes mecanizarea integrală a lucrărilor de betonare în subteran. Începând din anul 1974 a coordonat realizarea hidrocentralelor din cadrul Grupului de Șantiere Olt-Inferior (Drăgășani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni), ca director de grup, creând și utilizând tehnologii noi. Între anii 1987 și 1993 a condus Trustul de Construcții Hidroenergetice București în calitate de Director General cu rangul de
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
cult, agrozootehnice de tip industrial și alții, costă 238 de lei/mc; pentru agenți economici producători de energie electrică și termică prin termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil - 238 de lei/mc; pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată - 1,00 lei/mc. Din subteran: pentru agenți economici, (inclusiv servicii de gospodărire comunală pentru industrie), exclusiv cei care folosesc apa în scop potabil - 264 de lei/mc; agenți economici de gospodărire comunală pentru populație, instituții
Agenda2003-46-03-i4 () [Corola-journal/Journalistic/281712_a_283041]