1,377 matches
-
drept rezultat un concept modern al etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a tunicii intime și a tunicii medii (și consecutiv cu un volum mai mare). Aria lumenului depinde nu numai de tensiunea și presiunea transmurală generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile de subțiere/atrofie pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de fibroză. Aceste variații dimensionale explică de ce nu sunt întotdeauna înregistrate diferențe în grosimea medie a peretelui. Zonele de dilatație considerate stadiul final al varicelor sunt constituite din colagen tapetat doar de țesut
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în totalitate, în regiunile proximale comparativ regiuni distale, fără diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă de numeroase falduri și invaginații, în alternanță cu prezența a numeroase zone de discontinuitate și descuamare a stratului endotelial. Evidențierea distrugerii celulelor endoteliale cu descuamarea lor, cu pierderea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
straturile musculare, distrugând patternul celular normal. În ariile afectate de fibroză este dezorganizată și distribuția fibrelor de colagen, precum și a fibrelor elastice (Rose, Ahmed, 1986). • Modificările celulelor musculare În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au fost caracterizate prin hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare în tunica medie. Aceste modificări au fost mai evidente în sublotul 1, comparativ cu sublotul 2 - la nivelul căruia s-a înregistrat, pe fondul unei fragmentări a continuității celulelor musculare, un proces de transformare fibroasă. Patologia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
peretele venelor varicoase și, respectiv, venele normale (Lee et al., 1992a, Lee et al., 1992b). Diametrul lumenului vascular depinde nu numai de presiunea transmurală și de tensiunea generată în peretele vascular, dar și de orice creștere a dimensiunilor peretelui, datorată hipertrofiei și/sau hiperplaziei oricăror constituenți, cum ar fi spre exemplu celulele musculare netede. Această hipertrofie și/sau hiperplazie este apărută ca o măsură de adaptare la creșterea forțelor de distensie (Sumner, 1981), echilibrul dintre presiune și rezistența opusă de medie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Diametrul lumenului vascular depinde nu numai de presiunea transmurală și de tensiunea generată în peretele vascular, dar și de orice creștere a dimensiunilor peretelui, datorată hipertrofiei și/sau hiperplaziei oricăror constituenți, cum ar fi spre exemplu celulele musculare netede. Această hipertrofie și/sau hiperplazie este apărută ca o măsură de adaptare la creșterea forțelor de distensie (Sumner, 1981), echilibrul dintre presiune și rezistența opusă de medie fiind modificat în cazul bolii varicoase (Travers et al., 1996). Mai mult, relaxarea celulelor musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dinamica lor fiind în corespondență directă cu tabloul clinic. În boala varicoasă, leziunile endoteliale, caracterizate prin activare, degenerare și descuamare, expun componentele peretelui și accelerează evoluția modificărilor morfologice ale celorlalte componente. Pentru țesutul muscular neted al tunicii medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și perfuzia deficitară de la acest nivel sau o consecință a modificărilor cantitative și calitative ale celulelor musculare netede. Capitolul 7 STUDIU MORFOLOGIC MICROSCOPIC IMUNOHISTOCHIMIC AL SISTEMULUI VENOS
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
parte componentă a peretelui care își crește grosimea totală, în paralel cu mărirea/lărgirea lumenului. Termenii utilizați pentru a defini aceste modificări generale, certificate prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2002). Deși hipertrofia intimală este susținută de cele mai multe rezultate raportate, există totuși și date care indică menținerea dimensiunilor normale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2002). Deși hipertrofia intimală este susținută de cele mai multe rezultate raportate, există totuși și date care indică menținerea dimensiunilor normale, sau chiar reducerea acestora (Mashiah et al., 1991). Hipertrofia intimală reprezintă, morfologic, o proliferare intensă a fibrelor de colagen, inițiată și localizată în teritoriul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 1996, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2002). Deși hipertrofia intimală este susținută de cele mai multe rezultate raportate, există totuși și date care indică menținerea dimensiunilor normale, sau chiar reducerea acestora (Mashiah et al., 1991). Hipertrofia intimală reprezintă, morfologic, o proliferare intensă a fibrelor de colagen, inițiată și localizată în teritoriul intimei. Mecanismul precis al hipertrofiei intimei în venele varicoase este o chestiune controversată, cu multiple explicații oferite, în timp, de diferite grupuri de cercetători, ipotezele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cele mai multe rezultate raportate, există totuși și date care indică menținerea dimensiunilor normale, sau chiar reducerea acestora (Mashiah et al., 1991). Hipertrofia intimală reprezintă, morfologic, o proliferare intensă a fibrelor de colagen, inițiată și localizată în teritoriul intimei. Mecanismul precis al hipertrofiei intimei în venele varicoase este o chestiune controversată, cu multiple explicații oferite, în timp, de diferite grupuri de cercetători, ipotezele principale fiind asociate cu un răspuns hemodinamic normal (Cheanvechai et al., 1975) sau la stress (Vlodaver, Edwards, 1971), cu tensiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială progresează și devine severă, datele publicate în literatură (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007) indică, pentru intima venelor varicoase, falduri și invaginații ale stratului endotelial, cu atât mai accentuate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
stadiul bolii varicoase. • Modificările structurii morfologice microscopice a peretelui venos sunt rezultatul perturbării echilibrului dintre componentele endotelială, matriceală amorfă, matriceală fibrilară și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu hipertrofia celulelor musculare netede - este responsabilă de creșterea în ansamblu a dimensiunilor peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu hipertrofia celulelor musculare netede - este responsabilă de creșterea în ansamblu a dimensiunilor peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate fi corelată direct cu evoluția stadială a bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acestui capitol se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, limitările funcționale motorii. b) Afectări ale structurii și funcțiilor mușchilor ... Afecțiuni musculare: - anomalii și malformații congenitale, dacă împiedică statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
acestui capitol se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, limitările funcționale motorii. b) Afectări ale structurii și funcțiilor mușchilor ... Afecțiuni musculare: - anomalii și malformații congenitale, dacă împiedică statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
DE ANATOMIE PATOLOGICĂ Tematica lecțiilor conferință Patologie generală (Anul I) PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
granulomatoasă 5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă 6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza. 7. Patologia de transplant și SIDA 8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplazie) 9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale) 10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. 11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate ��i sisteme: 50 cazuri. 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri. 3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri. ● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului. ● hipertrofiile atriale și ventriculare. ● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică. ● cardiomiopatii. ● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic. ● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort. 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]