976 matches
-
literară, părăsesc orice intenții de construcție realistă și psihologică, se dezlănțuie în schițarea unor tablouri în tușe ample de situații morale paradigmatice sau de mari pasiuni de insprație biblică: să ne gândim la parabola invidiei cainite din Abel Sánchez. Una historia de pasión (1917), la extraordinarul dublu portret al Martei și Mariei, cu accent dramatic asupra unui profund elogiu al maternității spirituale, în La Tía Tula (1921), toate împănate și cu elemente autobiografice, toate sunt pătrunse de credința în necesitatea credinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din personajele principale ale romanului Logodnicii (I Promessi sposi, l840) de Alessandro Manzoni (1785-1873). Francisco Manuel de Melo (1611-1667), istoric și scriitor portughez de expresie bilingvă, portugheză și spaniolă. Cea mai apreciată operă a sa e cea citată de Unamuno, Historia de los movimientos, separación y guerra de Cataluña, apărută în primă ediție la Lisabona, în 1645. Tirso de Molina (fray Gabriel Téllez, zis,1583-1648), mare scriitor și dramaturg spaniol (peste 300 de piese). Unamuno se referă aici la El burlador
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
les milles de bebelușes qui apărent fără să vrea apoi, nu mai conta, tout ce qu’est importante nous vous avons ditto, e puoi vous pouvez tragere toutes les învățămintes que vous avez besoin. Parce que c’est una bonna historia ça, que je vous ai racontado, je suis sura, e est certamente una plina de învățămintes comme j’espera, pas de la geno del povestires qui spun nimic e qui se scriu doar pentru că trebuie. Arrivedero. PAGINĂ NOUĂ ZIUA ÎN CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
surprindere. — Glumiți? Am discutat despre asta toată săptămîna, de cînd am aflat că vă dați în vînt după tangouri, spune Părințelul. N-ar fi trebui să mă laud, spune Roja gîndindu-se la cîteva nume de tangouri celebre: Zaraza, de Taglelara, Historia de un amor, de Carlos Almaran, Adios muchacos, de Sanders și Granada de Padilla. O belea nu vine niciodată singură, își zice revenind cu picioarele pe pămînt.. Să fi făcut bine? Să fi făcut rău? Nu cred că mai avem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
da Silva Gaio, Os vencidos da vida (Coimbra, 1931). Despre Antero de Quental: Os sonetos compleios, prefațate de Oliveira Martins (ediția nouă, Coimbra, 1933); Odes modernos (ed, nouă, Coimbra 1924); Prosas, 3 volume (ediții noi, Coimbra 1923-1932); Fidelino de Figueiredo, Historia de Literatura Realista (ed. II, Lisboa, 1924), p. 39 sq.; Antonio Sardinha, Ao principia era o verbo (ed. II, Lisboa 1940), p. 91 sq.; Sant Anna Dionisio, Antero (Lisboa, 1934). Despre Oliveira Martins: Operele lui principale, îndeosebi História de Portugal
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
1924), p. 39 sq.; Antonio Sardinha, Ao principia era o verbo (ed. II, Lisboa 1940), p. 91 sq.; Sant Anna Dionisio, Antero (Lisboa, 1934). Despre Oliveira Martins: Operele lui principale, îndeosebi História de Portugal și Portugal contemporîneo; Fidelino de Figueiredo, Historia dum Vencido da Vida (Lisboa, 1930); G. Le Gentil, Oliveira Martins. Algumas fontes da sua obra (trad. portugheză, Lisboa, 1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Junqueiro e Zola (Porto, 1923; lucrare necruțătoare a unui catolic); Pierre Hourcade, Guerra Junqueiro et le probléme de influences françaises dans son oeuvre (Paris-Coimbra, 1923; cea mai bună monografie critică asupra poetului). CAPITOLUL III Pentru istoria coloniilor portugheze: Manuel Murias, Historia breve da colonizaçao portuguesa (Lisboa, 1940; publicată, 1941); Portugal Império (Lisboa, 1939); volumul colectiv A Restauraçao e o Império colonial portugues (Lisboa, 1940). Pentru istoria coloniilor portugheze în Africa și rivalitatea luso-britanică: Marques do Lavradio, Portugal em Africa depois de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cf. Oscar Paxeco, Os que arrancaram em 28 de maio (Lisboa, 1937; cuprinde 12 convorbiri, pline de amănunte interesante, cu o parte din cei ce au colaborat la organizarea și triumful mișcării); Leopoldo Nunes, A ditodura militar. Dois anos de historia politica contemporanea (Lisboa, 1928); Aranando d'Aguiar, op. cit. Colecția ziarului Novidades pe anii 1925-1927, unde se găsesc toate articolele lui Salazar și rezumatele conferințelor sate. CAPITOLUL XII Ne-am întemeiat, în redactarea acestui capitol și a celor următoare, înainte de toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
originea înlăturării tuturor lucrurilor care ne-ar fi împiedicat să fim. Moartea fiecăruia dintre noi poartă finețea acestei mântuiri originare. * Hristosul din Bruges era un țăran care la sfârșitul secolului al VI-lea (591), ne spune Grégoire de Tours în Historia Francorum, este atacat de un roi de viespi în pădure, drept pentru care brusc cunoaște extazul și se crede Dumnezeu pe pământ. Influența lui e considerabilă în epocă și nu poate fi oprit decât prin asasinare. Călugărul Adelbert se credea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
aluzie la scrierea acestei doctrine republicane în deschiderea celui de-al doilea capitol al Principelui. Ambele scrieri sînt de importanță cardinală pentru doctrina puterii. Ele se întemeiază pe recomandarea făcută de Aristotel (Retorica, 1,4) și Cicero (De oratore) despre historia magistra vitae. Pentru subtilitatea modului în care Machiavelli, umanistul, comentează modelul antic și funcționalitatea lui în lumea modernă, ar trebui să cităm în întregime prefața la cartea I din Discorsi. Orice pastișă ar ruina originalul de importanță capitală. După-cum, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Flaccus, Opera Omnia Isidor din Sevilia, Etimologii Iuvenal, Satire Lucan, Farsalia Lucrețiu, Despre natura lucrurilor Marcus Aurelius, Meditationes Marțial, Epigrame Minucius, Octavius Nemesianus, Egloge Nonius Marcellus, De compendiosa doctrina Paulus Iulius, Sententiae Persius, Satire Petronius, Satyricon Pliniu cel Bătrân, Naturalis historia Pliniu cel Tânăr, Epistolarul Plutarh, Moralia Idem, Vieți paralele Pollux, Onomasticon Pseudo-Ciprian, De spectaculis Publilius Sirus, Sentințe Quintilian, Declamationes minores Sallustius, Despre conjurația lui Catilina Idem, Războiul cu Iugurtha Schola Bobiensia, Comentarii la discursurile lui Cicero Scribonius, Compositiones medicamentorum Seneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Germania Idem, Viața lui Agricola Idem, Dialogus de oratoribus Tertulian, Apologeticum Idem, De spectaculis Titus Livius, Istoria Romei Valerius Maximus, Factorum et dictorum memorabilium libri novem Varro, De lingua latina Idem, De agricultura Vegetius Renatus, Epitoma rei militaris Velleius Paterculus, Historia Romana Vergiliu, Opera omnia Vitruvius Pollio, De arhitectura Alte izvoare Aries P., Duby G. (coord.), La vita privata. Dall’Impero Romano all’anno Mille, vol. I, trad. it., Bari, 1990 Bassi D., Mitologia germanica, Milano, 1933 Carcopino J., La vita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este frecvent citată. Concepția lui Roland Barthes asupra modei vestimentare se regăsește și într-un articol critic asupra analizei istorice și sociologice a vestimentației, intitulat Historie et sociologie du vêtement: quelques observations méthodologiques (1957). Critica lui Roland Barthes se îndreaptă asupra lucrărilor lui John C. Flügel, Thortein B. Veblen și Herbert Spencer, eroarea demersurilor acestor autori fiind, în concepția semioticianului francez, explicarea unui fapt social în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
8, 1, 2004, pp. 63-82. Baron, Stephen W., "The Canadian West Coast Punk Subculture: A Field of Study", în Canadian Journal of Sociology, 14, 3, 1989, pp. 289-316. Barthes, Roland, Système de la Mode, Éditions de Seuil, Paris, 1967. Barthes, Roland, "Historie et sociologie du vêtement: Quelques observations méthodologiques", în R. Barthes, Oeuvres Complètes, Seuil, Paris, 1993, pp. 743-779. Barthes, Roland, "Bolile costumului de teatru", în R. Barthes, Eseuri critice, traducere de I. Vasiliu, Editura Cartier, București, 2006, pp. 65-75. Barnard, Malcolm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
După marea criză din secolul al III-lea, împăratul Aurelian a fost silit să procedeze la o restrângere teritorială și să aducă linia de apărare a statului roman pe Dunăre, rezultatul fiind evacuarea Daciei. Iată ce relatează Flavius Vopiscus, în Historia Augusta: "(Aurelian) văzând Iliricul devastat și Moesia pierdută, a părăsit provincia întemeiată de Traian dincolo de Dunăre, ridicând (evacuând) armata și pe provinciali, desperând a o mai putea menținea, și popoarele (locuitorii) luate de acolo le-a așezat în Moesia, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este captivul triunghiului Ethos-Logos-Pathos, încât „biruința gândului în istoriografie trebuie să însemne o extindere continuă a sferei logosului, a veracității în dauna ethosului abuziv și a pathosului deformant”. Nu ignoră faptele, numai că îl interesează valorizarea lor. Aspiră către o Historia integra (o sintagmă cu dublu sens, notează Al. Zub: „de plenitudine în ordinea comprehensiunii și de luciditate în abordarea faptelor”) și spre un dialog cu durata lungă, singura în stare să ne ofere vastele semnificații, de vreme ce numai o proiecție largă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într o perspectivă istorică și culturală, și îl anunță ca pe autorul primei sinteze moderne de istorie a românilor prin publicarea primului tom din Historie de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques trans danubiens. La întoarcerea în țară, publică primul top din „Arhiva românească”, care îi oferă nu numai posibilitatea de a introduce în circuitul științific numeroase izvoare, ci și de a realiza o interesantă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că Moldova este parte a națiunii vlahe: dux Moldavie partium seu nationis Wlachie. Tot de la scaunul papal provin alte mărturii ale identificării cu poporul român al locuitorilor moldoveni în Evul Mediu. Papa Pius al II-lea menționa, în cartea sa Historia Rerum ubique gestarum lacorumque descriptio, că „Valahia se întinde din Transilvania până la Nistru, Dunăre și Marea Neagră”. Deși nu folosește explicit termenul de „români”, pentru noi este relevant faptul că Sfântul Părinte se exprima în sensul unității etnice și lingvistice a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură”. Despre românitatea moldovenilor și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în două lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
rezolvate, potrivit articolului XVII, prin negocieri separate, la St. Petersburg 20. 14 Cf., Hans Zernak, Das Zeitalter der nordischen Kriege von 1558 bis 1809 als frühneuzeitliche Geschichtsepoche, în "Zeitschrift für historische Forschung", 1, 1974, p. 77-78. 15 Cf., Adam Kersten, Historia Szwecji, Wroclaw-Warszawa-KrakowGdansk, Zaklad Narodowy Imienia Ossolinskich Wydawnictwo, 1973, p. 290. 16 Cf., Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question. Volume III, Swedish Diplomatic Reports 1799-1808, Edited by Veniamin Ciobanu (în mss.), (doc. nr. 8, Constantinopol 25 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Herausgegeben von Theodor Schieder, Bând 5., Klett-Gotha, Stuttgart, 1981, p. 755-756; stipulațiile articolului al doilea nu constituiau, totuși, a garanție a respectării de către Rusia a inviolabilității graniței dintre ea și Suedia, în Finlanda. 14 Cf., ibidem. 15 Cf., Adam Kersten, Historia Szwecji, Wroclaw-Warszawa-Krakow, Zaklad Narodowy Imienia Ossolinskich Wydawnictwo, 1973, p. 285-286. 16 Cf. Ingvar Andersson, op. cît., p. 296. 17 Ibidem. operațiuni militare. Gestul regelui suedez a produs o profundă nemulțumire cercurilor conducătoare otomane care au înțeles că, deși era nevoită
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de cele engleze 45. Cum Rusia protesta și ea împotriva încălcării de către Suedia și Danemarca a neutralității asumate, continuând să 44 Cf., loc. cît., doc. nr. 24; vezi și doc. nr. 26, din 25 februarie 1794. 45 Cf., Karol Górski, Historia Danii, Wróclaw, Warszawa, Kraków, Zaklad Narodowy Im. Ossolinskich Wydawnictwo, 1965, p. 250; pentru textul Convenției, vezi Martens, op. cît., p. 274-277. facă comerț cu francezii 46. Ignatius Mouradgea d'Ohsson a informat Poartă Otomană despre încheierea Convenției, la 6 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cult. Deși nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva creștinismului. Informațiile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
redus aproape complet la silențiu după victoria de la Frigidus (394) a împăratului Theodosius I asupra lui Eugenius. Condiționat de acest aspect, autorul anonim luând exemplu din istorie, actualizează problematica chestiunilor de pe ordinea de zi și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub steagul creștin. Ca exemplu al deschiderii evocate, ni se spune că Alexandru Sever
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]