3,598 matches
-
este, la capătul uliței trebuie să fie biserica. Mergeam până la capătul uliței, dara nu vedeam biserica. Deodată ama realizat că nu cunoșteam aceste locuri, nu știam pe ce uliță sunt și încotro este casa mea. Am început să plâng în hohote : -Hâââ! Unde-i bisericaaa? Hâââ! Unde-i casa meaaa? Am pierdut casaaaa! Hâââ! Ulița era pustie. Nici câinii nu mai lătrau. Dispăruseră și cetele de colindători. Arareori se mai auzea în depărtare câte un „bună ziua la Ajun!” Era limpede că
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
ei, strigând : -Tatăă! Acesta amicu’ pute! -Ce-ai zis, mă? A ce pute? -A...caca! Răspunse candid fetița. Omul și-a pus mâinile în cap, scăpând cu năduf o înjurătură. Vlăjganii o auziseră și ei pe Lisandra și au izbucnit în hohote de râs. Unul s-a apropiat de mine, luându-mă în răspăr : -Ai făcut pe tine, mă? Cum e? Celălalt băiat se smiorcăi : -Tată, dacă acesta micu’ pute, de ce îl mai târâm după noi? Să-l lăsăm aici! Să se
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
iluzie! La serviciu, toate colegele tac în prezența mea, dar când plec de lângă ele, toate șușotesc și mă privesc cu ochi răi. Femeia fatală, spărgătoarea de familie, buruiana otrăvită care trebuie stârpită, asta sunt! Și iarăși începu să plângă cu hohote: am fost o ... Citește mai mult 9.Tristețile IrineiIrina plângea cu capul pe masă, sprijinit în palme. Maria oftă, mângâind-o pe spate:- Nu te lăsa afectată de judecata unor proști! - Lasă-mă, tanti, spuse printre lacrimi Irina, proștii îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
iluzie! La serviciu, toate colegele tac în prezența mea, dar când plec de lângă ele, toate șușotesc și mă privesc cu ochi răi. Femeia fatală, spărgătoarea de familie, buruiana otrăvită care trebuie stârpită, asta sunt! Și iarăși începu să plângă cu hohote: am fost o ... V. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 8, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. 8.Soția bețivului Însă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și...hai înăuntru! Să vă cunoașteți: Irina, de la blocul ... VII. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 6, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. 6. Un telefon în noapte Soneria stridentă a telefonului îi întrerupse disperarea hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo? - Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo? - Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote de plâns. O recunoscu: - Tu ești, Violeta? De ce plângi, draga mea, ce s-a întâmplat? - Lasă-mă să plâng...tanti...că nu pot altfel. Vrei să mă primești în seara asta la matale? Nu mă-ntreba de ce! Discutăm când sosesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
o fi întâmplat cu fetița asta? Să se fi certat cu ai săi? Nu se poate! După moartea fratelui său, Violeta a rămas singura bucurie a ... Citește mai mult 6. Un telefon în noapteSoneria stridentă a telefonului îi întrerupse disperarea hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo?- Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo?- Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote de plâns. O recunoscu:- Tu ești, Violeta? De ce plângi, draga mea, ce s-a întâmplat?- Lasă-mă să plâng...tanti...că nu pot altfel. Vrei să mă primești în seara asta la matale? Nu mă-ntreba de ce! Discutăm când sosesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
După ce am fost condamnat, am rugat-o doar să mă viziteze din când în ... X. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 3, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. 3.Calvarul plăcerilor interzise Maria izbucni în hohote de plâns: nu mai vreau amintiri, nu mai vreaaau! De ce, Doamne, mă potopesc numai la sfârșit de ani? De ce simt cuțitele singurătății cum îmi sfârtecă sufletul, numai în această zi? Lasă-mă, Doamne, să plec și eu la cei dragi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
mai vrei? Ia revino și pe la noi! Că n-o să-ți dăm pace toată noaptea asta. Nici dacă ai să vrei să dormi. Eee! De noi tot nu scapi! Răpusă de ... Citește mai mult 3.Calvarul plăcerilor interziseMaria izbucni în hohote de plâns: nu mai vreau amintiri, nu mai vreaaau! De ce, Doamne, mă potopesc numai la sfârșit de ani? De ce simt cuțitele singurătății cum îmi sfârtecă sufletul, numai în această zi? Lasă-mă, Doamne, să plec și eu la cei dragi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
săturat! Odată și odată, tot voi pleca de aici. --Te-ai săturat, ai? Dezbracă-te și scoate banii! Dă-i rochia de sirenă Ralucăi și tu treci în locul ei la pregătit și servit! Viperă afurisită! Sofica a-nceput să plângă cu hohote: --Cu ce sunt eu de vină, dacă m-a strâns în brațe și m-a sărutat? --V-am spus, mă, că este omu’ meu, tatăl băiatului meu? Un pic de respect vreau de la voi. --Ești caraghioasă, șefa, cu gelozia ta stupidă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
săturat! Odată și odată, tot voi pleca de aici.--Te-ai săturat, ai? Dezbracă-te și scoate banii! Dă-i rochia de sirenă Ralucăi și tu treci în locul ei la pregătit și servit! Viperă afurisită!Sofica a-nceput să plângă cu hohote:--Cu ce sunt eu de vină, dacă m-a strâns în brațe și m-a sărutat?--V-am spus, mă, că este omu’ meu, tatăl băiatului meu? Un pic de respect vreau de la voi.--Ești caraghioasă, șefa, cu gelozia ta stupidă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia uitați-vă la Dan cum s-a înverzit de bucurie când i-am pus pe masă un sac de castraveți! Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el: --Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu! --Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe ... Citește mai mult 8-Chiolhan
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc:--Ia uitați-vă la Dan cum s-a înverzit de bucurie când i-am pus pe masă un sac de castraveți!Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el:--Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu!--Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe... XXXIII. TRANDAFIRUL SIRENEI- 5
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de fericire. Am privit‑o pe colega mea. Și ea era în extaz. De ce ne bucurăm, mi‑a trecut pentru o secundă prin gând? Am alungat acest gând și am continuat să trăiesc acea stare unică de bucurie, amestecată cu hohote de râs și cu lacrimi. Mă simțeam de parcă aș fi avut în suflet un stăvilar care brusc s‑a rupt, iar acum apa se revarsă nestăpânită. M‑am scuturat de parcă aș fi fost în lanțuri și acestea au căzut! Mă
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
Am asistat la spectacole de neuitat. Aici, mă judecă un actor naiv. În spatele inocenței, dospesc mârșăviile viitoare! Și Iuda, și Brutus, și Hamlet - ah, prefăcutul ăsta! - au avut, cândva, vârsta candorii: au fost copii blânzi, niște mucoși care plângeau în hohote când era tăiată o găină. Și ce-a ieșit din ei? E limpede, Actorul e din aceeași stirpe și nu urmărește decât surparea autorității de drept. Răul binefăcătorului său. Regele-mi dorește același lucru, dar se abține. Nimeni nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Îndelung privirea asupra femeilor de pe uscat, nici măcar În serenissima Veneție. Și cu atât mai puțin asupra soției unui membru al Consiliului. Nouă ne sunt rezervate doar sirenele oceanului, cu cărnurile lor care miros a pește, exclamă el, izbucnind Într-un hohot de râs zgomotos. Părea să Își fi recâștigat buna dispoziție, dar În ochi Îi adăsta o umbră. În sfârșit, la capătul mesei se găsea un bărbat cu plete negre și dese, care Îi cădeau peste umeri. Ochii acvilei scăpărau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu sunt buni decât ca să aprinzi focul. Rugați-vă ca cel acela ne-a făcut necazul ăsta să se prezinte aici, în fața mea. — Și dacă n-o face? — Fratele meu vă va omorî. — Să ne ajute Dumnezeu! spuse celălalt printre hohote de plâns. — În El este ultima speranță... De îndată ce grupul format din oameni și animale dispăru în spatele stâncilor ce protejau tabăra de temutul harmattan care de multe ori sufla săptămâni la rând, Gacel Sayah se așeză la rădăcina palmierului său preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
rândul său Gacel Sayah. Poate că niște bieți soldați în termen niciodată nu și-ar sacrifica eroicul căpitan, dar niște mizerabili mercenari s-ar putea să fie dispuși să-și sacrifice mizerabilul șef. Sud-africanul nu-și putu stăpâni un scurt hohot de râs, cu toate că era în pericol de moarte și se afla în mijlocul deșertului Tenere. — Al dracului de deștept ești! - exclamă. Îmi propui să-l trădăm pe Bruno Serafian...? — Îți propun să-i oferi o alternativă justă și, dacă nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe care Încerci să-l dai la iveală, maltratîndu-te masochist că În sfîrșit comunici. Dar corespondența aceea totală, spontană, aproape magică, de care au parte doar Îndrăgostiții În clipele lor de grație. Lotte și Werther. Nori groși, negri, sparți În hohote lubrice, pașii devastatori ai furtunii care se apropie și același cuvînt rostit simultan de cei doi: Klopstock. Cum se umflă iubirea ca laminaria În secrețiile nerușinate ale creierului, cum se preface ea Însăși Într-o excrescență a minții și Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bufetul din colț Tiberiu avea doar cîteva luni Îl lăsam dormind și ne strecuram ca niște infractori În raiul afumat al cîrciumii așa ne strecuram și În poezie așa și În dragoste - „Uite-l pe Eminescu În mizerie!“ și un hohot de rîs - a trecut un grup de eleve gălăgioase, bondoace gheretele unde se vînd gogoși ziare și răcoritoare de la capătul liniei au cu schimbul același anunț „Gestionar În concediu de boală“ doctorul Cernea mi-a spus să Încerc să fumez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și flamurile roșii cu sutele de mii. Sună telefonul. Ridic. Alo... țsughițuri, plîns de femeie, icnituri) Cum, a murit Rudolf? Nu se poate... dar mi-au scris acum o lună și... Cine ți-a spus... din Frankfurt țvoce Întreruptă de hohote)... de la etaj țscîncete slabe, stinse)... acasă, da, și Gerda nu?... a noaptea... În curtea interioară. Bine, dar n-avea nici un motiv... și poliția, nu s-au făcut cercetări?... sinucidere, Înțeleg țplîns continuu fără cuvinte) Liniștește-te, hai fii cuminte Birgit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
scăpat ca prin minune din vîlvătaia de păr roșu. Fața femeii se colorează ușor. Buzele se destind Într-un zîmbet, apoi se depărtează una de cealaltă dezvelind un șir de dinți mici sidefii, după care urmează un jet perlat de hohote. Sexagenarul e stăpîn pe situație, Îi ia mîna, i-o sărută, abia atingînd-o, o Întoarce cu palma spre el și Începe să-i ghicească. Niki Bârsan nu-i vede. E la bucătărie cu doamna E. „...Îi curgeau balele, pe onoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu noi... ia și mata, doamnă Norico, că-i țuică curată, Îți rămîne capul limpede și nu moaie vreju, așa zicea răposatu omu meu. țpe fața lui nu se clintește nici un mușchi. Ochii Îi rămîn absenți să nu fi auzit? hohotul ei de rîs sună stingher și umilit se uită aproape speriată cînd la mine cînd la el În clipa asta sînt cu totul de partea doamnei Oprișan cîtă distanță și cît refuz În căderea acestui oblon Între tine și celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sub reflectoare de comenzi scurte tăioase, de bice urcînd rumegușul În trîmbe În jurul siluetelor noastre dansante ca eșarfele palide ale Isadorei. Noi n-am avut știre de nici o speranță de viață la naștere. Timpul nostru a fost scurt ca un hohot de rîs Într-o cameră de gazare. Treceam În centru fără să știm că ne aflăm Încercuiți de toți ochii aceia amuzați, mereu amuzați de tumbele, de giumbușlucurile noastre cînd gîdilam cerul pînă la demență cu perucile noastre ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]