3,545 matches
-
care s-au supărat cu careva se împăcau cerându-și iertare și îmbrățișându-se ca frații, așa încât de Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos, întreaga comunitate, ca cea a Apostolilor, era înfrumusețată prin straie și prin virtuți, era o horă a unirii tuturor, bucurându-se deplin întru Cinstirea lui Dumnezeu și a prietenilor Săi. Bunica Maria, care a fost Pedagogul meu creștin, de când am mers pe picioare cu ajutorul ei, m-a învățat închinarea corectă cu semnul Sfintei Cruci: cruce mare
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
doldora de ouă roșii, mă alăturam colegilor, rudelor, ori prietenilor să ciocnim, să gustăm vinul, să ne veselim, să povestim, să ne lăudăm, să bârfim, despre cine cu cine... Așteptam cu nerăbdare masa de Paște, dar mai mult decât aceasta, hora de la Căminul cultural, unde cunoșteam fete noi, dacă scăpam de anturajul verilor mei: Titi, Ion Chiriță văr de frați, tata soră cu mama lui, locuia în comuna vecină Olanu, de unde provenea și mama mea Gheorghița, un hâtru care semăna în
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
cu mama lui, locuia în comuna vecină Olanu, de unde provenea și mama mea Gheorghița, un hâtru care semăna în juru-i poantele lui Birlic, păcălind cu glume și cu oul de lemn sau de câță (bibilică) pe majoritatea tinerilor veniți la horă spre a căsca ochii... Nu pot uita nici alte tradiții ale locului prilejuite de Sărbătoarea Paștelor... În curtea Bisericii, ciocnitul oulelor roșii era ceva obișnuit. Ciocnea cel care era mai mare ca vârstă sau superior ca forță, pregătire, pătură socială
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
un șarm și un umor nativ desăvârșit. Ne fascina cu peripețiile de la gazda lui, sasul-ovrei Zil, Zilberg din Sibiu, pe care-l păcălea zilnic, pentru atitudinea lui fariseică. În disputa dintre un ovrei și un oltean câștigă întotdeauna românul. După horă, urma un film artistic, unde ne înghesuiam mai mult pe afară, perechi, perechi și apoi celebrul bal, cu dansuri diverse populare sau ușoare și nelipsita periniță. Tata și mama deschideau Balul cu celebrul vals: Dunărea albastră. Erau magnifici. Tata la
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
însoțită de un baston meșteșugit lucrat, dar nu pentru sprijin, ci ca semn de noblețe, de distincție, ca de Stareță. De fapt orice bunică și oricare bunic sunt Stareții familiei lor. Era foarte atentă la fetele care se prindeau în horă lângă mine. Chiar dacă erau frumoase, dar sărace, le atingea ușor cu bastonul și le apostrofa, amintindu-le să-și vadă lungul nasului, că nu sunt de mine... Locuitorii din comuna mea erau deosebiți față de cei din celelalte comune și sate
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
țărancă în mărime naturală, îmbrăcați în costume făcute din flori naturale, sculpturi în piatră ce reprezintă Cetatea Gurghiului deasupra căreia se află acvila, Fabrica de Sticlă din Glăjărie, o piatră înconjurată de țărani prinși de mână ca într-o adevărată horă a înfrățirii. Expoziția familiei Suciu Floarea și Alexandru din satul Comori, comuna Gurghiu, județul Mureș, completează bogăția materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
părinții ce te cresc./” Pe lângă cântecele de suflet, dedicate vieții satului și Văii Gurghiului, în repertoriul Florinei Oprea se află și o piesă ciobănească, gen zona Sibiului și piese cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
unirea noastră-n mări Când se vor întâlni deopotrivă ceruri Și zâmbet și durere la nunta cea dintâi Ne-om săruta în cerc, primul din giuvaeruri Ca o icoană vie l-al nostru căpătâi Și mână-n mână prinși în hora de Lumină Ce-a răsărit în noapte din neantul nevăzut Vom zămisli-mpreună Cuvântul fără vină Fără să știm că-n umbră , cuțite se ascut Referință Bibliografică: Together / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11
TOGETHER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348087_a_349416]
-
Ușa uitării o închid încet, Și pun o taină mare ca pecete E o învălmășeală de bazar, De lucruri prăfuite, demodate, Pe care timp perfid, cu pasul rar, Le calcă și le sfarămă pe toate. Tăcute și modeste, prinse-n horă, Mă cheamă prin tăcerea lor discretă, Și mai ales la anumită oră, Când clipele trecute să regretă. Cu pas întins și ținta înainte, În viață nu e timp pentru regrete, Și le alung din viață și din minte, Le-nchid
PECETE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348202_a_349531]
-
prinse pe umeri. Vulturii se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de lalele era o colibă de lemn în care locuiau doi oameni. Aveau o mie de ani și erau singuri. De multe ori ieșeau din coliba lor și ascultau trilul păsărelelor, priveau hora și ascultau la chiuitul oamenilor, al îngerilor și al animalelor. Îi chemau Maria și Ion. Erau doi bătrânei care țineau foarte mult unul la celălalt. Aveau amândoi părul alb și fețe blânde. Maria era îmbrăcată într-o rochie albă, brodată
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar fi auzit nimic din trilul păsărelelor și veselia ce era în jurul lor. Văzând-o așa, Ion o întrebă: - Marie, draga mea, de ce
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
Ioane, am să vă iert. Domnul a spus să o numiți Prințesa. - Da Înger frumos și drag, așa o s-o numim, dacă Domnul vrea așa, mai spuse Maria. - Acun gata, numai aveți de ce să fiți supărați. Lăsați supărarea, haideți la horă și la cântat. Că de mâine, dorința voastră de-a fi părinți, se va îndeplini. - Nuu, nu venim noi, că suntem bătrâni și ne dor picioarele. Dar promitem că nu vom mai nesocoti voința Domnului. Acum ne vom uita și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
veselia și frumusețea Țării Lalelelor, că ele își fac loc până la inima noastră, spuse și Ion. - Bine dragii mei, cum doriți voi, să faceți întocmai cum am zis eu, nu altfel. Și acum, eu vă las și mă duc la horă și la cântat. - Du-te Îngerule drag, du-te să te bucuri, să te-nveselești - îi spuse Maria. Și în timp ce Îngerul barză se duse la joc, alături de ceilalți îngeri, de oameni și de animale, lăsându-i pe Maria și pe
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile duioase se alină în surâsurile Fecioarelor danubiene, suind ca un regal recital în inimile lor doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în acordul ultimelor străluciri peste care răsună preadulcea
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul, cântecul, portul, muzica, urătura, chiotul, fiorul, dorul, s-au întrupat în chipul frumos al Dacoromânului, în iureșul plin de grație al HOREI, al Jocurilor. Hora este un cuvânt pelasg -primordial și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui înalt fast domnesc și regal
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
si vise, fără gânduri plânsu-mi-se. din cupe doar vinuri grele, și în mâini numai inele și pe față bucurii din zenit pân’la chindii... priviți la luna virgină, pe zăpadă e regină, și ne-mbie și pe noi să jucăm hora în doi, căci de mult îți fac cu ochiul și-ți dă gaica cu ghiocul ca să-mi cazi odată-n brațe, acum a venit momentul să serbam evenimentul! Referință Bibliografică: colindă de anul nou / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
COLINDĂ DE ANUL NOU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347691_a_349020]
-
program festiv. După interpretarea unui colaj muzical pe versurile lui Eminescu, a fost interpretat un grupaj muzical ardelenesc, avându-l ca solist pe violonistul Augustin Teglaș. Romică Topan a recitat vibrante versuri patriotice, iar grupul i s-a alăturat în „Hora Unirii”. Personalitatea poetului nepereche a fost evocată cu emoție de Antonia Bodea și Vasile Sfârlea. Vasile B. Gădălin a dat glas unei creații proprii închinate poetului, iar Voichița Pălăcean-Vereș a citit oda închinată lui Eminescu de către Alexandru Vlahuță. În partea
EDINŢA CENACLULUI VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347718_a_349047]
-
râde băieții mei râd hohotul lor mă umplu de bucuria unei tristeți a cântecului fără note caut un portativ lizibil cel ilizibil l-a rupt pisica neagră atunci când o clipă am întors capul de la echilibru pe mine umbre pe mine hora începe iar și iar mai iute mai dureroasă mă simt vie moartă pe jumătate dansez cu șerpii cu umbrele cu pasul spre o bucurie deplină de a nu mai fi Anne Marie Bejliu, 1 ianuarie 2014 și totuși imaginea se
CAUT UN PORTATIV LIZIBIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350043_a_351372]
-
Mircea și Livia Boian și foarte îndrăgitul artist local Victor Cepoi. O prezență dinamică a constituit-o grupul de dansatori bulgari “Roșa”. I-am simțit cu sufletul alături de noi, nu doar în dansurile de pe scena ci și alături de noi în horă ce s-a întins în fața scenei și la care au participat cu entuziasm o bună parte dintre cei cei prezenți. Printre deliciile culinare ale acestei zile memorabile nu pot să nu amintesc langosii gustoși pregătiți cu drag de Betty Jac
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
peste strămoșul sfânt mormânt: e joc de crimă jaf - inimii sloiul cu care-mi zgârii duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă strâmbu-ți legământ opriți din ceasuri - zeii-apasă-opinca: din șarpe negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în straie de lumină vin cu Cereștile Mirese la Izvor: aici sunt Soare Lună
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
că dragostea nu vine, Din graiu-ți dulce și fierbinte. De-auzi în vene cum lupul urlă, Iar strigătul îți este mut, E semn că mersu-ți se înturnă, Spre orizont necunoscut. De-ncepi să-ți chemi ca altă dată, Pașii de horă-n ritm de nai, E semn că vatra-ți este darâmată Și că țară nu mai ai. Oricât ai vrea să te prefaci, Că nu plângi și că nu-ți pasă, Ecoul inimii când taci, Trage clopotul de-acasă. Cauți
ŢARĂ NU MAI AI de MARIA COZMA în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361952_a_363281]
-
-te, Frunții noastre mir al chinului amar, Bucură-te, Izbăvire de dușman, tu cel uitat, Bucură-te, Stea - Virtute, semn pe pieptul de soldat, Bucură-te, Românie înălțată de viteji, Bucură-te, Heruvimul, priveghind cu ochii treji. Bucură-te, Bucurie, horă-a țării re-ntregite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. V Vin îngerii la sapă, vin îngerii prin lan, În rând cu tot românul - cucernicul țăran, Vin îngerii-n odaia de preasfioasă fată, Vin îngerii în casa demult necercetată, Vin îngerii în
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc. Referință Bibliografică: Călușarii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 519, Anul II, 02 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
perle din lada de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]