1,133 matches
-
74, 136, 137, 142, 145, 161, 179, 192, 216, 219, 222, 223, 225 Cerchez, Ștefan, 23 Clarendon, 35, 86, 100, 102, 120, 125 Collard, Royer, 186 Colquehuon, R.G., 86 Constant, Benjamin, 186 Contele Walewski, 90 Cornea, Dimitrie, 161, 223 Cornu, Hortensia, 110, 127 Costaforu, Gheorghe, 26, 51, 80, 102, 179, 228 Cozadini, D., 161, 223 Creangă, Ion, 149, 154 Crémieux, Adolphe, 202 Crețulescu, Constantin, 26 Crețulescu, Iorgu, 54 Cristoforu, Gh., 161, 223 Culianu, Nicolae, 149, 154 Cuza, Grigore, 72 Donici, Andronache
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
conducere. Din cele două liste concurente (ce îi aveau în frunte pe I. Al. Valjean și respectiv pe Victor Eftimiu) a câștigat "lista Eftimiu", din care făceau parte: N. D. Cocea, Mihai Beniuc, Radu Boureanu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Teodorescu și Hortensia Papadat Bengescu. Știrea combină faptele petrecute, de fapt, la două adunări ale SSR. Într-adevăr, adunarea extraordinară a avut loc la convocarea a 30 de scriitori, dar aceasta se petrecuse la 17 septembrie, când se constatase că fusese nestatutară pentru că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Simbolismul lui axis mundi asimilează Arborele Cosmic cu Stâlpul cosmic (columna universatis). Datările cu radiocarbon comunicate de Dumitrescu variază între ~ 4035 și ~ 3620 (cf. p. 24, n. 25); Marija Gimbutas vorbește de "în jur de 5000 î. Hr." (P- 11). 47 Hortensia Dumitrescu, "Un model de sanctuar descoperit la Căscioarele", fig. l și 4 (aceasta din urmă, reprodusă de M. Gimbutas, fig. l, p. 12). 48 După M. Gimbutas, "civilizația arhaică europeană" elaborase și o scriere (cf. fig. 2 și 3), deja
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Coboară-n codrii adormiți.// Vin freamăte nelămurite,/ Prevestitoare de furtună,/ Și nouri vineți colo-n zare,/ Deasupra munților s adună...” 10) Cuvîntul e prezent, de asemenea, la prozatorii epocii: la Sadoveanu, care publică o povestire cu titlul „Fiorul”11), la Hortensia Papadat Bengescu 12), la Gala Galaction 13). Tot acum îl utilizează prima dată și Bacovia în „Matinală”: „Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cravata lor, așa cum se întâmplă acum. Toți cetățenii țării îi respectau, chiar dacă erau copii sau adolescenți sau tineri: toți, de la mic la mare, respectau însemnele țării, țara și steagul ei. Din câți mai țin eu minte, aveam următorii profesori: doamna Hortensia Gingolea (Tenzica, între prieteni), învățătoare la bază, specializată în geografie și istorie, fosta noastră dirigintă, a mea și a fratelui meu - Grosu Petre-Ioan. doamna Ana Drelciuc - învățătoare, specializată în matematică, fizică și chimie. doamna Capră - limba română. dommul Cotoranu - botanică
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cu tata era director domnul Tiță, care a plecat apoi la Câmpulung Moldovenesc, de unde, din când în când, ne mai vizita. Vizitele erau reciproce. Din clasa a V-a până în clasa a VII-a am avut-o dirigintă pe doamna Hortensia Gingolea. Era o femeie caldă, o doamnă plăcută, cu toate necazurile prin care a trecut. Doamna Dorina Dimitrovici a trebuit să plece din învățământ la un moment dat, nu mai știu din ce motiv, așa cum era pe atunci, în perioada
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
curte în fundul căreia se ridică, în semilună, printre corpurile principale de apartamente, un palat mic cu colonade, Palatul de Marmură, roșu, alb și verde, din cărămidă, marmură și lemn vopsit. O statuie mitologică ornamentează centrul zonei acoperite cu flori. Văd hortensiile roz în ghivece. În curte, o doamnă îmbrăcată în gri deschis, purtând pe cap un voal negru. Îmi pare elegantă și blondă. Trăsuri cu cai înhămați, neliniștiți, și doi copii, pe lângă care sunt oameni în livrea, doi copii pe care
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în depărtare, lătratul lui Trick se pierde în liniștea serii. Reluăm drumul spre casă. El îmi spune: Îți voi arăta cabinetul meu de lucru, după care te voi lăsa să te îmbraci. Intrăm în curtea cu colonade, năpădită toată de hortensii și dominată de un Hermes alb. Mă conduce la ușa vestibului de marmură prin care am intrat la început. Îmi arată o ușă, la stânga, care dă într-o mică sală de așteptare, apoi deschide în fața mea o altă ușă, care
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
întâi un text despre Erasmus, a cărui actualitate o deduceam din Lauda nebuniei, citită de mine cu delicii într-o versiune franceză frumos ilustrată cu gravuri de epocă; apoi, un text despre Aneta Pascu, eroina imbecilă din romanul Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, nu prea de mult apărut: o consideram pe nefericita studentă închipuită un fel de Don Quijote modern. Dacă Lovineseu îmi devenise sfetnicul cel mai de temei în materie de literatură română contemporană (Istoria dedicată acestei teme în 1937 era pentru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
niciodată, nu voia nicicând să riște să-l rateze. L-am câștigat nespus de repede, când a constatat din scurta noastră convorbire că îi cunosc bine opera și că, deși abia părăsisem băncile liceului, eram un admirator nețărmurit al romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu. Și am asistat la uimitoarea scenă: celebrul și severul critic, pe care copilul speriat din fața lui îl deranjase, s-a ridicat de la birou, s-a dus la aparatul de telefon, a sunat-o pe Hortensia Papadat-Bengescu spre a-i
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
admirator nețărmurit al romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu. Și am asistat la uimitoarea scenă: celebrul și severul critic, pe care copilul speriat din fața lui îl deranjase, s-a ridicat de la birou, s-a dus la aparatul de telefon, a sunat-o pe Hortensia Papadat-Bengescu spre a-i spune că a descoperit un adolescent pasionat de literatura bengesciană, pe care îl poate face fericit dacă vine de îndată la dânsul, pentru ca tânărul ei adorator s-o cunoască. Eu eram într adevăr nebun de fericire
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scris Maxime și reflecții despre felurite subiecte ă1808), Amintiri și portrete, Anglia la începutul secolului. LUDOVIC NAPOLEON = CHARLES LOUIS NAPOLÉON BONAPARTE, devenit Napoleon al III-lea ăParis, 1808 -Chislehurst, Kent, 1873). Al treilea fiu al lui Louis Bonaparte și al Hortensiei de Beauharnais ăfiica din prima căsătorie a împărătesei Joséphine). După o tinerețe aventuroasă petrecută în Elveția și Italia, el încearcă, în 1836 la Strasbourg și în 1840 la Boulogne, să fie proclamat împărat și să-l răstoarne pe Ludovic Filip
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență și comprehensiune creația clasicilor - Al. I. Odobescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe aceea a mult mai tinerilor confrați Marin Sorescu, Nicolae Labiș, Ștefan Aug. Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
criticului de poezie, criticul de proză Vladimir Streinu poate fi consultat și astăzi cu un real profit intelectual. Pagina critică înglobează nenumărate judecăți estetice exacte despre autori de primă mână ai perioadei literare dintre cele două războaie mondiale: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gib. I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale, Anton Holban, Felix Aderca, Mihail Sebastian, I. Al. Brătescu-Voinești, Mircea Eliade, Octav Șuluțiu, Damian Stănoiu, I. Peltz. Sunt comentate și prozele unor autori ilustrați eminent în alte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român." Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: "...PapadatBengescu reține pe cititorul rezistent nu atât cu umanitatea cazuală, interesantă în sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de a ne introduce în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: "La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia Papadat-Bengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care cred că eram îndrăgostită, de malițioasa sclipire orientală a ochilor lui Ion Barbu, de făptura delicată stând parcă mereu la pândă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să publice din 1950 în „Iașul nou”, „Cronica”, "Curentul literar", "Curier ieșean", "Viața Basarabiei". Volume publicate: * „Calistrat Hogaș“, București 1960; * „George Topârceanu“, București 1966; * „Mihail Sadoveanu“, București 1966; * „Portrete și reflecții literare“, București 1967; * „Literatura română între 1900-1918“, Iași 1970; * „Hortensia Papadat-Bengescu“, București 1973; * „Personalitatea literaturii române“, Iași 1973 (versiune franceză 1985, versiune engleză 1981, ed. revăzută și adăugită, 1997); * „Ecran interior“, versuri, Iași 1975; * „Între Ulysse și Don Quijote“, Iași 1978; * „Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originale“, București 1981; * „Propilee. Cărți și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
S-au Închis brusc/ Toate căile/ Spre/ Cel mai tânăr filosof/ Al timpului zero/ Am povestit alături/ Despre atingere/ În abstractul fără chirie/ Din Lexicon/ De atunci/ Ne căutăm prin cuvinte” (,,El”). Asumându-și o ,,duritate” proprie literaturii ,,feminine”, de la Hortensia Papadat-Bengescu Încoace: ,,De ce cânt partituri,/ Adică: nechez/ De ce repet că un cuc/ Adică: singur/ De ce calchiez că o scoică/ Adică: limitată/ De ce filosofez că vântul/ Adică: În fugă/ De ce luminez ca mine/ Cea mai «nuă dintre toate?” (,,Alte Întrebări”). Nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
-l boteza cu apă sfântă. În ziua de 8 aprilie se îmbracă chimonourile tradiționale și se aduc ofrande la statuia lui Buddha peste care se presară petale de cireș. În anumite temple, pe statuia lui Buddha se toarnă ceai de hortensie („amo-cha”). Există mai multe variante a spuselor lui Buddha-copil... Mircea Eliade face referire la acest discurs impresionant: „sunt cel mai înalt din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din lume; aceasta este ultima mea naștere
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
învățat și tu, nu?, cea mai bună din oraș, în cartier "Mazepa", care, pe atunci, nu avea nici un nume. Acum se cheamă, nu știu de ce anume așa, "Mihai Eminescu". Ar fi putut, mai bine, să se cheme altfel: Ștefan Petică, Hortensia Papadat-Bengescu... Ar fi avut mai mult sens. Mihai Eminescu se cheamă/se poate chema orice școală din România. Asta înseamnă să nu ai personalitate deloc. Cum scriu? Scriu, în cea mai mare parte, numai dimineața. Fără un firicel de alcool
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rândul lor, experiențele avangardiste, europenizante, au susținătorii lor. Complementaritatea generațiilor, literar vorbind, e fenomen normal. În 1933 (anul nașterii lui Nichita Stănescu), intrau în librării: Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de G. Ibrăileanu, Rusoaica de Gib I. Mihăilescu, Maitrey de Mircea Eliade, Golia de Ionel Teodoreanu, Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Europolis de Jean Bart, Cartea nunții de G. Călinescu, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cumpăna apelor de Lucian Blaga, Patmos și alte poeme de Ilarie Voronca, Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Poezii antipoetice de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907) e diferență de peste trei decenii, iar între V. Voiculescu și Ilarie Voronca de două! A.B.Ce împrejurări au determinat, în ultimele decenii, graba regrupărilor? Ca efect al tehnicizării febrile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la un receptor la altul. Recunoașterea valorii unor G. Bacovia și Mateiu I. Caragiale se datorează mai degrabă posterității. În epocă, romanele lui Cezar Petrescu și Ionel Rebreanu concurau din perspectiva publicului larg cu cele ale lui Rebreanu și ale Hortensiei Papadat-Bengescu. Acționau factori de conjunctură. Coteriile literare, grupările pe criterii extraestetice abat atenția, nu rareori, de la dezbaterile axiologice judicioase. Timpul corectează și stabilește dreapta măsură. Câte dintre cele șaptezeci de nume din Antologia poeților de azi (I, 1925; II, 1928
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
timp, Vasile Voiculescu, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Constantin Noica și mulți alții se aflau după gratii, un Lucian Blaga era marginalizat, iar guvernul comunist își trimitea emisarii pentru a împiedica acordarea acestuia a Premiului Nobel, Bacovia, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu și alții erau ajutați să moară de foame. Pentru a făuri o literatură nouă, erau necesari și scriitori noi, formați în spiritul noii ideologii; așa a apărut, după model sovietic, Școala de literatură și critică literară "Mihai Eminescu". Înființată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Rebreanu (1885-1944), cu viguroase fresce epice ale satului românesc, Mihail Sadoveanu (1880-1961), cu proza sa arhaizantă, la Întâlnirea dintre roman, mit și epopee, Camil Petrescu (1894-1957), cu o analiză fin intelectuală a unor tipuri de eroi neliniștiți și neadaptați, și Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), romancieră a stărilor morbide și a unor complicate meandre psihologice. Însă romanul cel mai apreciat de critica românească — potrivit unei anchete recente — Îi aparține lui Mateiu Caragiale (1885-1936), fiul lui I.L. Caragiale: Craii de Curtea-veche (1929), evocare de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]