4,284 matches
-
și care are următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514) și nu a izbutit să o săvârșească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
din incintă. În anul 1991, odată cu înființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Biserica „Sf. Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava devine catedrală arhieposcopală. Tot atunci s-au început lucrările pentru construirea unui paraclis în curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Biserica Buna Vestire este localizată în Iași pe strada Buna Vestire nr 1. Are hramul "Buna Vestire" (25 martie). Biserica a fost zidită în anul 1816 de către vornicul Ioan Tăutu și soția sa, Maria. Printre ctitori se află și Mihail Kogălniceanu. El a fost cununat aici, familia sa fiind printre cei mai de seamă enoriași
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
în frescă de pictorul Petre Alexandrescu. Peste tot se observă tendințele naturiste ale pictorului. Întreaga pictură a bisericii păstrează elemente de imitație a marilor artiști ai Renașterii, atât în compoziție cât și în tratarea personajelor. A lucrat la Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Brăila. Pictura este executată în ulei, cu dominarea culorilor crem și maron închis, în anii 1863-1865, într-un stil de inspirație renascentistă italiană. În timp ce picta Biserica „Sfântul Nicolae” din Brăila, a fost admirat de fiica lui Rally
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
și voleibalist. Bun instructor de formații artistice, inclusiv regizor de teatru. De altfel, toți frații lui cântau la diferite instrumente, într-o formație intitulată „Taraful fraților Lucan”, fiind invitați să cânte la nunți, cumetrii și mai ales la horele de hram. Fratele lui, Vasile, cânta la vioară, Dragoș - la contrabas, iar Filaret - la trompetă.” Iuri Lucan s-a stins din viață în decembrie 2001, în locuința sa din Suceava, lăsând în urmă o operă complexă și amintiri de neuitat în mintea
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
a participat la o vânătoare pe dealurile ce înconjoară satul, împreună cu tatăl lui. Satul este o așezare veche, prima atestare arheologică datând din secolul II d. Hr.. Principalul său obiectiv turistic îl constituie biserica de lemn din localitate, care poartă hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" și făcea parte din fosta Mănăstire Topolița. Satul este atestat documentar de Domnitorul Ieremia Movilă în aprilie 1598, dar mănăstirea exista deja cu mult inaintea acestei date, ctitorul său fiind Domnitorul Petru Șchiopul (n. 1537
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârțișoara, județul Sibiu. Mânăstirea Cârțișoara, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" este atestată de prin jurul anilor 1400, cu prilejul unor danii făcute de domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrîn (1386-1418). Acesta a fost un mare domnitor din istoria României, apărător al hotarelor țării în fața invaziei otomane
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în zona satului Leurda datează dintr-o vreme mai îndepărtată decât înființarea satului. Crucea de piatră, amplasată la 27 mai 1933 pe malul văii ce trece
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
este un edificiu religios, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inclus în registrul monumentelor de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Biserica a fost construită în stil neogotic. Curtea bisericii este înconjurată de un gard înalt de fier forjat. Biserica a fost ctitorită de Cezarina Dolivo-Dobrovolskaia (nume
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
în anul 1541 de către domnitorul Petru Rareș într-o poiană de la poalele Munților Rarău. După legendă, Stoian ar fi orbit ca pedeapsă divină. Având remușcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălțat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ ""în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Turnul Ștefan este turnul-clopotniță al fostei biserici cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Turnul este situat între străzile Crișan și 1 Mai, în imediata apropiere a Pieții Libertății - Piața Centrală (Circulus fori) - a vechiului oraș. A fost construit în secolul al XV-lea. Prima atestare documentară a bisericii
Turnul Ștefan din Baia Mare () [Corola-website/Science/311555_a_312884]
-
serviciu religios de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei. Expoziția a fost vizitată la 5 octombrie 1923 de regele Ferdinand I al României. În vara anului 1935, după trecerea crizei economice, primarul Osvald Racoviță a inițiat organizarea unei expoziții industrial-agricole, o dată cu hramul Cuvioasei Parascheva, locul de desfășurare fiind ales Parcul Expoziției. Pentru aceasta, au fost reînnoite plantațiile și s-au construit standuri de expunere. Deschiderea expoziției a avut loc la 29 septembrie 1935, după săvârșirea unei slujbe religioase, la ea participând primarul
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
abia spre 2014. Pe teritoriul Mănăstirii viețuiesc circa 30 de călugări. Stareț al Mănăstirii Curchi este Arhimandritul Siluan, Exarh al Mănăstirilor din Moldova, căruia pentru meritele în domeniul credinței creștine i-a fost conferit titlul onorific de Om emerit. , cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”, este una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldovenești din Basarabia. Ea e așezată în județul Orhei pe valea apei Vaticiu, la o depărtare de 12 km de orașul Orhei și la 55 km de Chișinău
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
Biserica de iarna, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, împreuna cu stăreția veche, au fost ridicate la 1843, dar a fost sfințită abia în 1847. Până în prezent pe peretele altarului se păstrează icoana sfântului. Biserica de vară sau biserica mare, cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” a fost ridicată între anii 1866-1872, din banii mănăstirii, din banii adunați cu condica de milă, dar s-a folosit și piatra de la biserica veche a lui Toader Sabău. În cimitirul mănăstirii a fost zidita între anii
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
a fost vândută în anul 1927 satului Ciureni, județul Sălaj, unde a fost reconstruită un an mai târziu. A fost sfințită de către episcopul Iuliu Hossu în toamna anului 1928 și a primit hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", hram pe care îl avea și înainte de a fi mutată. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate dar momentul edificării acesteia se presupune a fi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
a fost vândută în anul 1927 satului Ciureni, județul Sălaj, unde a fost reconstruită un an mai târziu. A fost sfințită de către episcopul Iuliu Hossu în toamna anului 1928 și a primit hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", hram pe care îl avea și înainte de a fi mutată. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate dar momentul edificării acesteia se presupune a fi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după anul 1766, unul dintre vechile clopote
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
fost reconstruită pe pământul donat de fostul notar al comunei Zalha Traian Păcurar în anul 1928 de către meșterul Nicolae Peterfi din Cubleșu și a fost sființită în 4 noiembrie 1928 de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Sf. Tereza” sunt celebrate liturghii în următoarele zile: duminica (la orele 09.00, 11.00 și 17.00), la sărbători (la orele 09.00, 11.00 și 18.00), precum și în zilele obișnuite (la orele 07.00 și 18.00). Hramul Parohiei este sărbătoarea Sf. Tereza a Pruncului Isus sau Sf. Tereza de Lisieux (1873-1897), celebrată în fiecare an la data de 1 octombrie, întotdeauna până acum în prezența a cel puțin unui episcop de Iași. De asemenea, frecvent au loc
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
mănăstiri, toate bunurile sale au trecut la Mănăstirea Dancu. În anul 1812, Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra, împreună cu fiica lor Anastasia și ginerele Anastasie Căminaș, au zidit actuala biserică din satul Păun, aflat în apropierea Iașului. Biserica a primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20"". În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20"". În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o turlă. Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Inițial, biserica a fost acoperită cu draniță. În anul 1897 a fost montat un acoperiș nou confecționat din tablă. În anul 1936, Secția Regională din Cernăuți a Comisiunii Monumentelor Istorice refuza acordarea
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Grigore Teologul" din Mădârjești a fost construită în secolul al XIX-lea în satul Mădârjești din comuna Bălțați (aflată în județul Iași, la o distanță de 36 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori vii de verde și purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie : „Nașterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
von Staedler. Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]