2,402 matches
-
de vedere semnificativ față de viață și-a putut găsi o expresie în ea. Și putem cunoaște acest mod de situare în fața vieții și pe alte căi decît ocupîndu-ne cu literatura. Vom aduce, în cele ce urmează, contribuții la istoria marelui humor. Sub raportul conceptului, el a fost caracterizat mai întîi de către esteticienii germani de la începutul secolului al 19-lea și primul care trebuie menționat în acest sens este Solger (în dialogul său Erwin, 1815, și în scrisorile sale postume). Pentru Solger
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
raportul conceptului, el a fost caracterizat mai întîi de către esteticienii germani de la începutul secolului al 19-lea și primul care trebuie menționat în acest sens este Solger (în dialogul său Erwin, 1815, și în scrisorile sale postume). Pentru Solger, în humor se evidențiază în același timp sentimentul de măreție a existenței și cel al imperfecțiunii sale, iar prin aceasta se fundamentează o legătură strînsă între tragic și comic, așa încît nu există nimic considerat valoros care să nu poată deveni comic
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sa: (Erwin, ed. nouă, pp. 350-354) Înaintea lui Solger, trebuie menționat Jean Paul (Vorschule der Asthetik, 1804), iar mai tîrziu, în special Zeising (Asthetische Forschungen, 1855), Lazarus ((Leben der Seele, 1855), George Eliot (Essays, 1883) și Th. Lipps (Komik und Humor, 1898). În literatura daneză, noțiunea de humor a fost bine dezvoltată, pe latura estetică, de către Sibbern și Wilkens, în lucrările lor de estetică. În cercetarea de față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui Solger, trebuie menționat Jean Paul (Vorschule der Asthetik, 1804), iar mai tîrziu, în special Zeising (Asthetische Forschungen, 1855), Lazarus ((Leben der Seele, 1855), George Eliot (Essays, 1883) și Th. Lipps (Komik und Humor, 1898). În literatura daneză, noțiunea de humor a fost bine dezvoltată, pe latura estetică, de către Sibbern și Wilkens, în lucrările lor de estetică. În cercetarea de față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce constituie în ochii mei o contribuție de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
estetică. În cercetarea de față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce constituie în ochii mei o contribuție de cel mai înalt rang. Despre poziția acestuia față de Solger vom vorbi mai tîrziu. Kierkegaard descrie humorul (în sensul marelui humor) ca unul din "stadiile" (despre care a vorbit în Uvidenskabeling Efterskrift, 1846 Samlede Skrifter, XII). Dorința mea este să continui ceea ce Kierkegaard a indicat în cîteva trăsături, dar totodată să demonstrez caracterul neîntemeiat al limitelor pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce constituie în ochii mei o contribuție de cel mai înalt rang. Despre poziția acestuia față de Solger vom vorbi mai tîrziu. Kierkegaard descrie humorul (în sensul marelui humor) ca unul din "stadiile" (despre care a vorbit în Uvidenskabeling Efterskrift, 1846 Samlede Skrifter, XII). Dorința mea este să continui ceea ce Kierkegaard a indicat în cîteva trăsături, dar totodată să demonstrez caracterul neîntemeiat al limitelor pe care el pornind de la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ceea ce Kierkegaard a indicat în cîteva trăsături, dar totodată să demonstrez caracterul neîntemeiat al limitelor pe care el pornind de la premisele sale le fixează însemnătății acestui stadiu, în ce privește atît volumul cît și conținutul și energia sa. CAPITOLUL II RÎS ȘI HUMOR 12.Sentimentul ridicolului În legătură cu semnificația maio veche a cuvîntului humor, Henry Home atrăgea deja atenția asupra faptului că un caracter este numit "humorous" doar cînd are efect comic. Potrivit semnificației de mai tîrziu a cuvîntului, humorul are cumva de-a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
demonstrez caracterul neîntemeiat al limitelor pe care el pornind de la premisele sale le fixează însemnătății acestui stadiu, în ce privește atît volumul cît și conținutul și energia sa. CAPITOLUL II RÎS ȘI HUMOR 12.Sentimentul ridicolului În legătură cu semnificația maio veche a cuvîntului humor, Henry Home atrăgea deja atenția asupra faptului că un caracter este numit "humorous" doar cînd are efect comic. Potrivit semnificației de mai tîrziu a cuvîntului, humorul are cumva de-a face cu rîsul sau, în orice caz, cu surîsul. Vom
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
CAPITOLUL II RÎS ȘI HUMOR 12.Sentimentul ridicolului În legătură cu semnificația maio veche a cuvîntului humor, Henry Home atrăgea deja atenția asupra faptului că un caracter este numit "humorous" doar cînd are efect comic. Potrivit semnificației de mai tîrziu a cuvîntului, humorul are cumva de-a face cu rîsul sau, în orice caz, cu surîsul. Vom începe cercetarea despre humor luînd în considerare relația sa cu rîsul. Rîsul poate fi cercetat dinspre două laturi. Ne putem întreba despre natura trăirilor exterioare ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
deja atenția asupra faptului că un caracter este numit "humorous" doar cînd are efect comic. Potrivit semnificației de mai tîrziu a cuvîntului, humorul are cumva de-a face cu rîsul sau, în orice caz, cu surîsul. Vom începe cercetarea despre humor luînd în considerare relația sa cu rîsul. Rîsul poate fi cercetat dinspre două laturi. Ne putem întreba despre natura trăirilor exterioare ce provoacă rîsul și ne putem referi la starea sufletească interioară exprimată prin rîs. Cel mai mare accent s-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aici nu numai o reacție împotriva propriei tensiuni de mai înainte, ci și împotriva obiectului însuși. Disprețul față de el se întărește continuu. Puful s-a prefăcut, în acest caz, într-o mare piedică pe care am înlăturat-o. d) În humor, în cel de al patrulea tip de sentiment al ridicolului, obiectul joacă un rol esențial, ca și în cazul batjocurii, numai că raportul față de el nu este unul de anticipație, ci mai mult sau mai puțin de simpatie. Se pot
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obiectul joacă un rol esențial, ca și în cazul batjocurii, numai că raportul față de el nu este unul de anticipație, ci mai mult sau mai puțin de simpatie. Se pot distinge și aici diverse forme, diverse forme, diferite feluri de humor, a căror varietate se întemeiază pe importanța ce-i revine obiectului. α) În cazul în care superioritatea față de adversar este mare și profund întemeiată, efortul de învingere a rezistenței lui va semăna cu un joc și nu va exista imboldul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de ceva valoros, ce devine obiect al amintirii sau al speranței, viața interioară poate fi atît de bogată încît, față de ea, obiectele și împrelurările din afară apar mici și neînsemnate, fără ca printr-asta să fie ignorate în valoarea lor specifică. Humorul poate avea ca bază melancolia sau nostalgia. Melancolia este îndreptată spre trecut, nostalgia spre viitor. Destine noi încearcă zadarnic să cîștige putere față de ambele; ele nu sînt însă batjocorite din această pricină ori privite cu indiferență. În virtutea expansiunii sentimentului (cf.
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
interesul și năzuința celorlalți, mai ales cînd sînt ei înșiși îndreptați spre valorile amintirii sau ale speranței. Melancolia și nostalgia nu dezgustă, ci pot duce la o mai adîncă înțelegere a tot ce simte o lipsă și o năzuință. δ) Humorul capătă un caracter special cînd fundalul său îl formează o înțelegere a marilor legi ale vieții și ale existenței. Înțelegerea respectivă nu are nevoie să fie strict științifică. Un om care gîndește și are o experiență cuprinzătoare va ajunge, în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
viața sufletească umană. Superioritatea este aici aceea a iubirii, iar iubirea este cea generoasă (cf. Etica mea, IX, 1; XII, 2), care e înrudită cu dreptatea. În țelegerea este, în acest caz, cea a simpatiei (pe cînd forma precedentă de humor poate fi caracterizată ca simpatie a înțelegerii). Cu cît legătura este mai puternică, cu atît zîmbetul sau rîsul se vor putea manifesta mai liber. Forțele care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de spirit și simțul pentru comic vor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se vor putea manifesta mai liber. Forțele care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de spirit și simțul pentru comic vor depune mărturie aici despre trăinicia legăturii și o vor strînge, poate, și mai tare. Toate aceste forme ale humorului pot apărea ca stări de moment (emoții sau doar cute sufletești), ca stări de durată (stări sufletești) sau ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai tare. Toate aceste forme ale humorului pot apărea ca stări de moment (emoții sau doar cute sufletești), ca stări de durată (stări sufletești) sau ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
emoții sau doar cute sufletești), ca stări de durată (stări sufletești) sau ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o humorului faptul că simpatia vie ar împiedica rîsul. Lucrul acesta nu se poate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o humorului faptul că simpatia vie ar împiedica rîsul. Lucrul acesta nu se poate contesta. Dar faptul că se întîmplă nu depinde numai de gradul de simpatie, ci și de mărimea și de felul contrastului care face parte din fenomen. Pot exista
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Poate fi prezent un destin covîrșitor, împotriva căruia toată puterea folosită se dovedește neputință. Voi reveni asupra acestei posibilități, într-o cercetare specială, care este de o importanță decisivă pentru întreaga mea concepție, și anume în cercetarea despre raportul dintre humor și tragic (cap. V). Deocamdată, din caracterizarea diverselor tipuri de rîs rezultă că obiectul de care rîde cineva depinde de felul omului. Caracterul acestuia se dezvăluie în poziția sa față de ridicol. Acest lucru l-au văzut observatorii buni din toate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
plăcerea lui interioară iese la iveală. Înțeleptul gîndește că aproape totul este ridicol, omul rațional socoate că aproape nimic nu-i așa". Iar într-una dintre epigrame spune (ceea ce întărește zisa lui Lichtenberg și e important pentru psihologia și etica humorului): Cine nu-i în stare să rîdă de sine însuși nu este, cu siguranță, dintre cei mai buni". Carlyle spune (Sartor Resartus, I, 4): "Un om care a rîs o dată din toată inima și atît cît i-a făcut plăcere
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în Rîs: el este cheia codului cu care descifrăm întreg omul:... Cel ce nu poate rîde nu numai că e în stare de toate duplicitățile și înșelăciunile, dar toată viața lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În cele de mai sus, humorul a fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu care descifrăm întreg omul:... Cel ce nu poate rîde nu numai că e în stare de toate duplicitățile și înșelăciunile, dar toată viața lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În cele de mai sus, humorul a fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar el se deosebește de celelalte forme
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și înșelăciunile, dar toată viața lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În cele de mai sus, humorul a fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar el se deosebește de celelalte forme ale rîsului prin faptul că are, într-o mai mare măsură decît ele, caracterul unui sentiment total. Mai mult
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai intim al vieții sufletești. Ceea ce este mare și ceea ce e mic, sublimul și josnicul, tot ce-i luminos și ce-i întunecat toate și-au lăsat urmele și gîndirea a chibzuit asupra legilor generale ale vieții. Fie că baza humorului este acea superioritate ce exclude orice fel de dispreț, fie că e generozitatea care poartă povara altora ca pe ceva firesc, fie că e melancolia ca rod al unei experiențe bogate, dar dureroase, fie că e nostalgia îndreptată spre un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]