938 matches
-
care a făcut-o la Bran, a dus după un timp să i se încredințeze decorarea Capelei Cimitirului Bellu din București. Realizarea acestei lucrări a fost executată în același spirit, dar critica de artă i-a imputat nerespectarea strictă a iconografiei de rigoare. În anul 1934 a primit de la Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei fresce monumentale situată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. Lucrarea poartă numele "Apoteoza" ca metaforă a țării reîntregită și învingătoare în luptă. Ea ilustrează
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
în biserică aveau reprezentați pe patriarhul Petre (ușa spre proscomidiar) respectiv pe patriarhul Aron (ușa spre diaconicon). Ușile împărătești, decorate cu motive vegetale cuprindeau șase medalioane în care erau reprezentați probabil Sf. Maria, Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
de exemplu în "Vernon Golden Legend" de pe la 1385 . Primele ilustrații ale temei apar în secolul XI, în Cod. 42 al Mănăstirii Sfânta Cruce din Ierusalim. În cele cinci manuscrise grecești cu ilustrații nu apar însă scene care să stabilească o iconografie a legendei, ci pildele biblice care abundă în textul grec. Doar cel mai recent dintre ele, Par. gr. 1128 din secolul al XIV-lea, conține un ciclu al legendei despre . Una din primele reprezentări monumentale ale ciclului, afectată din păcate
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
publicate de către IPS Pimen menționăm următoarele: "Icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos și semnificația ei teologică redată în frescele din nordul Moldovei" (1981); Însemnătatea teologică a Icoanei Botezului Domnului, după texte liturgice" (1982); "Cuvântul și icoana" (1984); "Întâmpinarea Domnului în iconografia bisericilor din nordul Moldovei" (1984); "Autonomie și autocefalie în picturile bisericilor din Moldova" (1985); "Icoana Învierii" (1986); "Icoana Schimbării la Față" (1986); "Păstori și propovăduitori ai dreptei credințe. Sfinții Trei Ierarhi" (1987); "Învățătura ortodoxă despre icoană" (1987); Dobândirea, păstrarea și
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
bisericilor din Moldova" (1985); "Icoana Învierii" (1986); "Icoana Schimbării la Față" (1986); "Păstori și propovăduitori ai dreptei credințe. Sfinții Trei Ierarhi" (1987); "Învățătura ortodoxă despre icoană" (1987); Dobândirea, păstrarea și desăvârșirea mântuirii noastre" (1988); "Sfinții Apostoli Petru și Pavel în iconografia ortodoxă" (1988) etc. În cei 21 ani de arhipăstorire a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen a avut multiple realizări. Printre acestea se numără redeschiderea unor sfinte lăcașuri care au fost închise în perioada comunistă, cum ar fi Mănăstirea Voroneț
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
care mărește sensul mesajului revistei: ... magazin lunar ilustrat de artă și sport. Revista reapare în 1926 cu titlul modificat: Automobil & Sport, revistă ilustrată de automobilism, aviație, hipism și toate sporturile atletice. Organ Oficial al Automobil Clubului Regal Român. Revista, prin iconografie, ilustrație (bogată și variată), cu o grafică aleasă tipărită pe o hârtie de calitate, a constituit un model pentru presa românească a epocii. Aceste merite se datoresc directorului revistei, Jean Cămărășescu, care era în același timp și secretar general al
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
ține la curent cu lucrările conciliului (cf. Eusebiu din Cezareea, Historia ecclesiastica, VII, 30). este primul papă care nu este indicat ca martir. A murit pe 26 decembrie 268. A fost înmormântat în cripta papilor din catacomba lui Calixt. În iconografie este, de obicei, prezentat în veșminte papale cu o carte în mână. 26 decembrie - În același loc pe Via Appia, înmormântarea („depositio”) fericitului Dionisiu Papă, care, a îndurat multe suferințe pentru Biserică și a fost ilustru prin documentele de credință
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști. Laicatul însă se va dovedi un susținător vehement al religiei și se va deda la o filantropie care cuprinde forme multiple. El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un promotor al literaturii jainiste. Rezultatul acestor demersuri va fi reprezentat de înflorirea unei remarcabile arte religioase. Postirea este des întâlnită la jainiști, mai ales în timpul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
templelor datează încă din cele mai vechi etape ale jainismului, precedând nașterea lui Mahavira. În textele mai vechi, zeii sunt descriși ca aducând omagii imaginilor și relicvelor tirthankarașilor în templele celeste. Deoarece Mahavira nu s-a pronunțat pentru sau împotriva iconografiei și a lăcașelor de cult, venerarea imaginilor a devenit o componentă esențială a tradiției jainiste. Numeroase reprezentări ale tirthankarașilor de la începutul primului mileniu au fost descoperite într-o stupă jainistă la Mathura în Uttar Pradesh. Ipostazele timpurii ale profeților jainismului
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ale profeților jainismului sunt cele meditative ale poziției lotus, sau cele în care stau în picioare cu o atitudine de revocare a trupului; modul de distingere a tirthankarașilor se face prin inscripții ale numelui aplicate pe piedestaluri. În următorii ani, iconografia jainistă cunoaște niște inovații: în secolul al V-lea apar simbolurile specifice fiecărui profet (majoritatea totemice: Mahavira - leul, Parshva - șarpele, Munisuvrata - țestoasa, Rishabha - taurul, etc.), iar în secolul al IX-lea apar cele 24 de shasanadevatas, "zeițele doctinei", asociate câte
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele diferă în funcție de sectele jainiste. Simbolurile jainiste poartă amprenta influențelor indiene și au unele asemănări cu motivele hinduse sau budiste. Iconografia religioasă abundă de simboluri, fiecare tirthankara având propriul însemn reprezentativ, "lanchhana". De exemplu Rishabna, primul profet este reprezentat printr-un taur, Ajitnath, al doilea, printr-un elefant, Sambhavanath, printr-un cal, Abhinandannath, printr-o maimuță, Parshva prin șarpe, iar Mahavira
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
în curentul de factură populară. ,În general, ansamblurile murale realizate de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” Repertoriul operei sale este vast, variat și puțin cunoscut. La cea de a treia biserică pictată, cea din Agârbiciu, Dimitrie Ispas a lucrat în două etape, ca și la Tăuți și
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
cu fața spre pământ și avea o mare gaură. Este situată în locul în care a fost găsită, însă se crede că acesta nu a fost locul inițial. Poarta Soarelui este un monument valoros în istoria artei. O parte din elementele iconografiei s-au răspândit spre Peru și alte părți din Bolivia. Gravurile care decorează poarta au conotații astronomice. Au existat nenumărate interpretări ale inscripțiilor de pe Poarta Soarelui; se crede că multe dintre aceste inscripții au fost folosite drept calendar. Numele religiei
Tiwanaku () [Corola-website/Science/314759_a_316088]
-
o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei, dispusă în frize: Răstignirea
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
Porumb datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În general pictura din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică, deasupra ferestrei se află imaginea Iisus în potir. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
două scene de împărtășanie (Sf. Onufrie și Sf. Zosima). Ideea sacrificiului este sugerată de Plângerea lui Iisus și de Mironosițele la mormânt; tot aici este ilustrată Jertfa proorocului Ilie adusă Dumnezeului adevărat împotriva proorocilor mincinoși ai zeului Baal. Rătăcită în iconografia altarului, apare Pilda vameșului și a fariseului. Teoria sfinților ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților altarului. În cadrul selecției personajelor, demnă de subliniat este înfățișarea Sf. Sava și Simeon și a lui Ioan Mitropolit al Moscovei, reprezentanți
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
și bârna”, Pilda orbilor. Dintre minuni sunt alese numai scene de vindecări, iar dintre praznice, numai Învierea lui Lazăr. Trebuie subliniat faptul că ciclul marilor sărbători este fragmentar ilustrat, iar ciclul Fecioarei și cel al copilăriei lui Iisus lipsesc din iconografia naosului. În schimb, programul iconografic se completează cu ciclul vieții Sf. Dimitrie și al vieții Sf. Nestor, teme aproape nelipsite din bisericile maramureșene, probabil datorită semnificației speciale, cu note locale, pe care o capătă scena finală a luptei lui Nestor
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu și cuprinde câteva tablouri de mari dimensiuni, remarcându-se scenele din pronaos: «Drumul Calvarului» (pe zidul nordic) și «Iisus judecat în fața lui Pilat» (pe zidul sudic). Catapeteasma
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
atras numele de „profetul întunecat” al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de „cyberspațiu” în povestirea sa „Burning Chrome” (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromantul (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson a creat o iconografie a "erei informaționale" înainte de apariția Internetului în anii '90. Tot lui Gibson i se datorează prezicerea apariției programelor de "reality-tv" și stabilirea conceptelor de bază a dezvoltării mediilor virtuale precum jocurile video și World Wide Web. Pentru că familia lui s-
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de vedere al importanței — la egalitate cu apariția orașelor, și în 2000 a prezis că va duce la dispariția statelor naționale. Comentatorii recunosc că influența lui Gibson asupra dezvoltării rețelei Web depășește nivelul de previziune; el este recunoscut drept creatorul iconografiei erei informaționale, cu mult înainte ca Internetul să fi fost recunoscut de mainstream. Gibson a introdus, în "Neuromantul", noțiunea de „păpușă vie” și a inventat conceptul fenomenului de „sex virtual”. Influența sa asupra pionierilor artei digitale este recunoscută, și deține
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
în primul rând, faptul că decorația interioară veche se păstrează, aproape peste tot, începând din altar și până în spațiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. În al doilea rând, atrage luarea aminte complexitatea decorului, în speță a iconografiei, întru totul conformă cu ținuta exemplară tradițională a comunității ortodoxe din Homorogul Român. În al treilea rând, importanța picturii o dă prestanța autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul din cei mai importanți, dacă nu chiar cel mai de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
locuințele din New York și din Salamanca și călătorește în 1988 în Asia Mică -vizitînd templul lui Apollo din Didyma, ca omagiu pentru "Hyperion" al poetului Hölderlin- și apoi la Istanbul. Acola va fi adanc impresionat de bisericile bizantine și de iconografia lor, care se regăsește apoi în noile sale opere realizate prin alăturarea multor piese de lemn și pe care le va prezenta în Galería Miguel Marcos. În 1990 concepe o nouă serie pe care o denumește "bifrontes (cu două chipuri
Antón Lamazares () [Corola-website/Science/319907_a_321236]
-
în desfășurarea lor, în cadrul confuz în care au avut loc, cel puțin până în 1949, face posibilă nuanțarea perspectivei maniheiste atât de la îndemână când vine vorba despre interpretarea fenomenului realismului socialist. Contextul în care a fost creată și receptata Ana Ipătescu Iconografia realist socialistă românească din deceniul al șaselea este populată cu nenumărate reprezentări ale unor eroine mai mult sau mai putin legendare, cu roluri în episoade istorice din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat. În revistă Femeia, apare, de-a lungul
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
cât și în cel al tabloului semnat de Ciucurencu. </p> Fără să agreeze alegoria, pe care o consideră ”structural aparținătoare artei decadente burgheze” (Bogdan, X), realismul socialist exalta totuși exemplaritatea eroilor și eroinelor din revoluții, lucru vizibil de altfel în iconografia vremii. Și cum se traduce această exemplaritate în imagini dacă nu tocmai prin tensiunea dintre universalul semnificației și realismul reprezentării?<spân lang="ro-RO"> Deși s-a vrut anti-alegorică, ea s-a constituit că o reprezentare cvasi-alegorică.</spân></p> Delacroix a
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
menade a pictorilor olarilor Kleophrades (München), Amasis (Würzburg și Louvre) și Kleophon, și în fine cea a călătoriei zeului pe mare, spre Naxos, de pe tava lui Exechias (München, Staatliche Antikensammlung). La jumătatea secolului V î. e. n. se produce o schimbare în iconografie; zeul care fusese până atunci bărbos, încununat cu iederă și purtând veșminte lungi, ia de acum încolo o înfățișare adolescentină. Atributele îi sunt pe lângă tirs, toiagul său ornat cu conuri de pin și frunze de viță de vie, un kantharos
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]