1,217 matches
-
ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (Realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (Realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate. De aici concluzia răspândită
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ridică astfel întrebarea: Care au fost mecanismele prin care E.H. Carr și alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine? În primul rând, reușita a fost asigurată de inventarea unei artificiale diviziuni a muncii între domeniul idealist și cel realist în Relațiile Internaționale. În procesul de construcție a idealismului, susținători ai școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
asigurată de inventarea unei artificiale diviziuni a muncii între domeniul idealist și cel realist în Relațiile Internaționale. În procesul de construcție a idealismului, susținători ai școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În al doilea rând, probabil una dintre cele mai fascinante ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în inventarea
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între națiuni, odată în plus comerțul este văzut ca un panaceu, datorită efectelor sale pozitive în domeniul conectării diferitelor națiuni. Comerț interacțiune bună înțelegere cooperare și prietenie: aceasta este rețeta anticipată de idealiști. Totuși, departe de a anunța un sfârșit al istoriei în maniera în care o va face Francis Fukuyama la începutul anilor '90, teoreticienii liberali ai timpului avertizează asupra distanței ce separă realitatea interdependenței economice și continuarea practicării cu urmări catastrofale
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Woolf la critica lui Carr, existența Ligii Națiunilor este în sine o dovadă a admiterii existenței unei dizarmonii a intereselor și necesitatea medierii prin intermediul organizațiilor internaționale (ibidem). În aceeași direcție, Angell este și mai elocvent în eseul său din 1925: ...idealiștii ignoră importanța naturii umane. Omul, în ultimă instanță, este un animal agresiv, emotiv, dominat de pasiuni, ilogic. În acest context, putem spune că adepții modelului liberal în politica internațională dintre cele două războaie mondiale corectează ideea armonizării naturale a intereselor
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale actorilor de astăzi. Constructivismul nu vine să afirme că lumea este mai bună, mai rea sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi realitate internațională. Este cu siguranță o teorie
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
devine “un pămînt ferm “, o certitudine după care îți poți organiza și orienta ființa, condiții sine qua non pentru demersul cartesian care, deși așezat sub semnul fabulei, vădește clar nuanțe demiurgice. II.2. Idealism și realism în filosofia cartesiană Pentru idealiști, inclusiv pentru Descartes, lucrurile ne sunt prezente doar ca obiecte ale conștiinței aflate în fața subiectului conștient. Lucrul este în primul rînd ceea ce eu gîndesc despre el. Surpriza vine atunci cînd Descartes evită să se autonumesca om, sub motivul ocolirii complicațiilor
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a realismului gîndirii antice cu noul idealism care deja începea să facă epocă... De fapt Descartes, ca unul ce se hotărâse a-și folosi judecata proprie, nici nu mai putea fi exclusiv realist, fără a fi în final nici pur idealist. Putem spune despre Descartes că se situează, cu filosofia lui, undeva la jumătatea distanței între aceste două perspective, că rămîne pe graniță, într-o permanentă trecere. Teza primă a realismului susține că ceea ce se găsește indubitabil, realitatea radicală, este Lumea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a proba dacă și în aceste condiții lumea rămîne ultima realitate. Această acțiune îi permite să observe că “realitatea radicală” poate fi atribuită numai gîndirii; ) Dacă însă “teza idealistă anulează lumea exterioară”) Descartes nu poate fi apreciat ca fiind un idealist pur, căci în metafizica sa regăsim și elemente realiste: autodefinirea sa ca lucru (res), ca parte a lumii corporale, deducerea existenței lumii fizice (res extensa) din existența lui Dumnezeu, recunoașterea în finalul Meditațiilor, a rolului simțurilor și a realității lumii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în finalul Meditațiilor, a rolului simțurilor și a realității lumii corporale. De fapt ) și chiar dacă își construiește singur o lume așa cum însuși Descartes a făcut-o, nu-i putem trata indistinct pe toți cei care au făcut acest lucru. Sunt idealiști și idealiști. Cei într-adevăr revoluționari, așa cum au fost de fapt și realiștii care la vremea lor au răsturnat credința în zei și supranatural, cei care construiesc o lume, și cei care doar au reconstruit lumea, au verificat-o cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Meditațiilor, a rolului simțurilor și a realității lumii corporale. De fapt ) și chiar dacă își construiește singur o lume așa cum însuși Descartes a făcut-o, nu-i putem trata indistinct pe toți cei care au făcut acest lucru. Sunt idealiști și idealiști. Cei într-adevăr revoluționari, așa cum au fost de fapt și realiștii care la vremea lor au răsturnat credința în zei și supranatural, cei care construiesc o lume, și cei care doar au reconstruit lumea, au verificat-o cu propria judecată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
-și reclădește lumea “dat fiind că nu găsește una”) ci pentru că cea pe care a găsit-o, odată supusă tirului încrucișat al rațiunii, nu rezistă, fiind nevoită să se retragă în zona probabilului și mai mult, în cea a himericului. “Idealistul” Descartes nu neagă și nici nu anulează lumea exterioară ci, dint-o nevoie vitală, vrea doar să o întemeieze pe o teză solidă, pe un fundament cert. El nu face altceva decât să conștientizeze diferența dintre gradul de siguranță a lucrurilor
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lor. Imaginile pe care le primim de la obiecte diferă câteodată de obiectele însele. . ) A doua etapă constă în a se asigura de realitatea propriei sale existențe în termenii îndoielii metodice. Remarcăm că este vorba deja de o necesitate. În mod idealist, gîndirea este prima în raport cu obiectul gîndit căci . ) A treia etapă constă în a dovedi existența unei ființe perfecte plecînd de la ideea de perfecțiune care este în om: .) Avînd în vedere aceste trei etape, putem remarca faptul că gîndirea lui Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
metoda lor. Cei mai determiniști sunt de obicei aceia care cred în cauzalitatea socială. Acest radicalism poate fi explicat prin adeziunea lor filozofică la pozitivism și la știința secolului al XIX-lea; nu trebuie să uităm însă că și adepții idealiști ai explicării literaturii prin Geistesgeschichte, care din punct de vedere filozofic subscriu la hegelianism sau la alte forme ale gândirii romantice, se situează pe poziții extrem deterministe și chiar fataliste. Numeroși cercetători care folosesc aceste metode revendică însă merite mult
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
atitudini psihologice generale: realismul, cu predominanța intelectului, idealismul obiectiv, cu predominanța sentimentului, idealismul dualist, ou predominanța voinței. Herman Nohl a încercat să arate că aceste tipuri pot fi aplicate și în pictură și muzică. *25 Rembrandt și Rubens aparțin cercului idealiștilor obiectivi, panteiștilor ; pictori ca Velazquez și Frans Hals se numără în rândul realiștilor ; Michelangelo, în acela al idealiștilor subiectivi. Berlioz aparține primului tip, Schubert, tipului al doilea, Beethoven, tipului al treilea. Argumentele privind pictura și muzica sunt importante, deoarece duc
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Nohl a încercat să arate că aceste tipuri pot fi aplicate și în pictură și muzică. *25 Rembrandt și Rubens aparțin cercului idealiștilor obiectivi, panteiștilor ; pictori ca Velazquez și Frans Hals se numără în rândul realiștilor ; Michelangelo, în acela al idealiștilor subiectivi. Berlioz aparține primului tip, Schubert, tipului al doilea, Beethoven, tipului al treilea. Argumentele privind pictura și muzica sunt importante, deoarece duc la concluzia că tipurile menționate pot exista și în literatura care nu are un conținut intelectual evident. Unger
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cel mult cinci sau șase categorii. Individualitatea concretă a poeților și a operelor lor este ignorată sau minimalizată. 164 Din punct de vedere literar, nu se realizează aproape nimic clasificând poeți atât de diferiți ca Blake, Wordsworth și Shelley ca "idealiști obiectivi". Este greu de sesizat rațiunea reducerii istoriei poeziei la permutările a trei sau mai multe tipuri de Weltanschauung, în fine, această poziție implică un relativism radical și excesiv. Ea trebuie să plece de la ideea că aceste trei tipuri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ordin matematic în descrierea metodelor de studiere a fenomenelor. El admite ca adevărat numai ceea ce se impune spiritului, după eliminarea îndoielilor, cu ajutorul rațiunii, deci este raționalist. Rațiunea este purificată prin spirit, iar spiritul este Dumnezeu însuși, deci raționalismul său este idealist. Descartes, întrunind toate condițiile omului de știință, descoperind noi adevăruri în algebră, geometrie și fizică, realizează compromisul cu credința fermă a existenței lui Dumnezeu. Elaborează conceptul de " îndoială hiperbolică" care impune îndoiala ca principiu al realități percepute, fondând filtrul științei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu scepticismul lui David Hume și este dușman al dogmatismului religios. Are descoperiri în astronomie, în special în ceea ce privește diminuarea vitezei de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu scepticismul lui David Hume și este dușman al dogmatismului religios. Are descoperiri în astronomie, în special în ceea ce privește diminuarea vitezei de rotație a pământului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dorința de satisfacții a lui Schopenhauer devine dorința de a domina, pesimismul reflecțiilor devine optimismul curajului, mila este înlocuită de ascetism și setea de a satisfice dorința cu prețul cruzimii. 19 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling (1775-1854), devenit von Schelling, filosof idealist german, produs al Școlii de Teologie Luterană. Scrie Natur-philosophie, al cărui capitol Von der Weltseele este considerat de Goethe ca fiind scris cu "talent poetic". Filosofia sa este considerată a face trecerea de la Fichte la Hegel. Schelling spunea "Natura este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cea transcendentală sunt complementare. Fichte repudiază pe Spinoza (Deus sive Natura), în timp ce Schelling îl apreciază. Pentru Schelling, filosofia nu poate explica existența pe baza principiului conflictului dintre negura inconștientului și conștientul dumnezeiesc. 20 Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), filosof german idealist, inspirator al marxismului prin metoda sa dialectică. Mintea și spiritul se manifestă printr-o serie de contradicții care sfârșesc prin a se uni într-o formă integrativă. Acest sistem de gândire este atât de des întâlnit la nenumărați filosofi, încât
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Leibniz și Wolff, adaugă: dar cunoașterea despre lucruri numai cum apar, nu cum sunt în sine. Îmbinarea fenomenalismului sau idealismului cu raționalismul este trăsătura caracteristică a teoriei cunoașterii lui Kant; până acum raționalismul fusese totdeauna realist, în vreme ce empirismul fusese idealist la Berkeley și Hume. Este clarificatoare comparația pe care o face Kant, între propria-i teorie a cunoașterii și schimbarea produsă de ideile lui N. Copernic asupra concepției astronomice despre lume. Până atunci se explicaseră fenomenele cerești prin mișcarea corpurilor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
un mare înțelept. Dar oamenii care trăiesc din speranță se împacă greu cu acest univers în care bunătatea lasă locul generozității, iubirea, tăcerii virile, comuniunea, curajului solitar. De aceea, toți se grăbesc să spună: "A fost un om slab, un idealist sau un sfânt". Înjosim întotdeauna măreția care insultă. Cât ne indignăm (sau râdem, cu acel râs complice care înjosește ceea ce admiră) de cuvintele lui Don Juan și de fraza, mereu aceeași, pe care le-o spune tuturor femeilor. Dar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]