3,066 matches
-
titi s... avem un stat al nostru, dup... toate eșecurile astea, pe care atît de bine știm s... le minimaliz...m și s... le interpret...m ca fiind o tr...dare din partea altora?”. Ne izbește de la bun Început aceast... contestare identitar... a unei națiuni cu un trecut prestigios, a c...rei limb... a devenit limb... oficial... din secolul al XIV-lea și care, Inc... de atunci, a avut propria universitate. Reg...sim uimiți acest gen de interogare identitar... și În Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Început aceast... contestare identitar... a unei națiuni cu un trecut prestigios, a c...rei limb... a devenit limb... oficial... din secolul al XIV-lea și care, Inc... de atunci, a avut propria universitate. Reg...sim uimiți acest gen de interogare identitar... și În Ungaria, națiune la fel de veche, cu trecut glorios. E ca si cum, pentru maghiari și cehi, evenimentele tragice din secolul XX le-ar fi șubrezit iremediabil stîlpii identit...ții, pîn... acolo Încît aceasta s... fie revizuit... și ref...cut.... Istoria joac
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
trecut glorios. E ca si cum, pentru maghiari și cehi, evenimentele tragice din secolul XX le-ar fi șubrezit iremediabil stîlpii identit...ții, pîn... acolo Încît aceasta s... fie revizuit... și ref...cut.... Istoria joac... un rol important În critică și reconstrucția identitar.... În Ungaria, ca și În Cehia, dup... 1989 istoria e folosit... continuu de c...tre elitele politice, inclusiv de formațiuni În care domin... tinerele generații, cum este Alianță tinerilor democrați (FIDESZ). Comemor...rile solemne (de pild... mutarea coroanei maghiare la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
limiteaz... la atît: violență fizic... Împotriva lor este la fel de frecvent... că micile furtișaguri ce li se reproșeaz... deseori - b...ț...uși contra hoți de g...ini” (Hans Jakob Guinsburg, Wirtsschafts Woche, 2001). S... ad...ug...m, În sfîrșit, c... neliniștea identitar... perceptibil... În Ungaria și Cehia are leg...tur... și cu trecutul recent, cel al perioadei comuniste. Pentru a realiza c... acest trecut e al celor care trec greu, e suficient s... reamintim diversele incidente care, În octombrie 2002, au marcat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
c...derea Imperiului sovietic, cele patru popoare s-au g...sit Într-o configurație cu totul nou..., care le cerea s... treac... de la comportamentul de minorit...ți opunînd rezistent... la cel de popoare ale unor state suverane. Astfel c... bazelor identitare Întemeiate pe cultur... se adaug... o baz... politic... abia schițat... În scurtele perioade anterioare de independent.... Iat...-le acum obligate s... rezolve, la rîndul lor, problemele minorit...ților existente În statul lor. În Estonia și Letonia, așa cum am v...zut
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
6% din populatie) se plîng de discriminare și cer autonomie cultural... și educațional.... Că și În restul Europei Centrale, țiganii (oficial, 2,6%, În realitate, mult mai mult), considerați marginali și asociali, sînt abandonați propriei soarte. Și În Slovenia, construcția identitar... În curs duce la comportamente de respingere și de excludere făt... de grupurile minoritare. Dac... maghiarilor (0,5%) și italienilor (0,1%) li se recunoaște statutul de „comunit...ți naționale”, nu la fel se Întîmpl... cu croații (2,9%) și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de a memora și a „interpreta” acele texte, beneficiază de un statut aparte. Prestigiul lor este legat de o dublă abilitate: aceea de a oferi performanțe „memorabile” (capabile să emoționeze și mobilizeze audiențele) și aceea de a oferi repere culturale identitare. Prima abilitate implică puterea de a crea variații stilistice, de a modela forma și, adesea, elemente ale conținutului, pentru a le adapta așteptărilor publicului și presiunii unor factori conjuncturali. Ea este, deci, o sursă de inovație și schimbare. A doua
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un ritual de trecere: Călătoria Începe prin mai multe rituri de separare: Înregistrarea bagajelor și cedarea lor (renunțarea la bunurile personale, până la sfârșitul zborului; controlul identității și renunțarea la instrumentul uzual al identității (buletin sau pașaport) În favoarea unui nou Însemn identitar - permisul de Îmbarcare; trecerea mai multor filtre de control (care confirmă noul statut) și accesul Într-o zonă unde „ceilalți” (non-călătorii) nu mai pot intra. Apoi urmează un șir lent de acțiuni care accentuează separarea: controlul pașaportului, autobuzele, așteptarea pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
55). De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și diviziune socială, trebuie acceptate În comun. Prin această evocare și materializare a ordinii sociale (prin arătarea publică a simbolurilor identitare) procesiunile și paradele funcționează, simultan, ca un sistem de integrare și ca unul de marginalizare; altfel spus, ca un sistem de integrare diferențiată (K. Ashley, 2001; B. Blehr, 1999; D. Bryan, 2000; S. Davis, 1986; N. Jarman, 1997; C. Lane
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
opun. Unii cercetători susțin că cea mai importantă funcție a sărbătorii este de a afirma solidaritatea grupului: de aceea, acest complex ritualic este deseori prezentat ca un „rit de intensificare”, menirea de a scoate În evidență valorile, normele și simbolurile identitare ale unei comunități. O altă școală de gândire subliniază funcția de contestare a sărbătorilor (În special carnavalul, mascaradele și Charivari): cu aceste prilejuri se instituie „antistructura”, o societate Întoarsă pe dos care neagă sau măcar pune sub semnul Întrebării ordinea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale vieții colective): sărbătorile politice (fie legate de un calendar local, național ori internațional, fie prilejuite de evenimente speciale, precum victoriile consacratoare - Într-un război, Într-o confruntare sportivă), comemorările (marcând celebrarea solemnă a unui moment trecut considerat drept referință identitară pentru o colectivitate), vizitele politice (contactul dintre mase și liderii politici confirmă, Întărește reprezentările simbolice ale Puterii), instaurările, având forme variate, de la Încoronările din societățile medievale până la Învestirile unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
social. Prima parte a zilei este ocupată de parada care legitimează pretențiile și aspirațiile protestanților irlandezi, care afirmă puterea comunității lor și confirmă (În ciuda echilibrului fragil și a tensiunilor religioase) normalitatea ordinii politice. Acum accentul cade pe expunerea Însemnelor simbolice identitare (afișe, costume, steme), pe punerea În scenă a forței comunității (prin numărul participanților și suporterilor, prin ordinea defilării) și pe ocuparea simbolică a orașului (spațial prin șirurile de manifestanți, sonor prin sunetele fanfarei). În partea doua a zilei, parada capătă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se discută cazurile a trei scriitori emblematici pentru tema aleasă (Benjamin Franklin, Henry Adams, Michel Leiris). Modelarea subiectului autobiografic este urmărită pe filiera construcției identitare, realizată prin mitologizarea eului și singularizarea lui la nivelul scriiturii. Cartea asimilează cu precădere influențe poststructuraliste. SCRIERI: Un an de poezie, București, 1974; Arcadia imaginară, București, 1977; Faptul de a scrie, București, 1980; Versiune și subversiune, București, 1999. Repere bibliografice
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
unui pacient este un simptom al personalității multiple la adulți. Este foarte probabil ca, așa cum bănuiește și Botheroyd, frecvența din ce în cae mai mare a schimbărilor de la nivelul referinței pronominale din romanul modern să fie o expresie a problemei identitare din ce în ce mai pregnante a omului modern 249. Aspectul formal, care ne interesează pe noi în primul rînd în contextul nostru, cîștigă un interes local suplimentar prin acest cadru. Încă o dată devine evident aici că literatura, în calitate de artefact estetic, și realitatea nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Aur, apanajul călugărilor. Pînă la Întrupat, religiile de mistere, cosmopolite și numeroase, nu se adresau decît inițiaților. El a deschis tuturor porțile paradisului. Cît despre religiile instituite, ele erau teritoriale: zeii cetății grecești, cultul civic roman. Iudaismul, mai ambițios, rămînea identitar, defensiv și etnocentric. Revoluția evanghelică se caracterizează prin faptul că are o țintă nelimitată: mergeți și învățați omnes gentes, toate popoarele. Eliberare fără precedent. Catholikos înseamnă "universal". Aspect pe care sfîntul Pavel îl transformă într-o lovitură de o forță
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
creatoare, proprie speciei umane, despre care se știe însă că nu merge de la sine și că poate întîlni suficiente obstacole (se vorbește, în acest caz, de tulburările de personalitate) pentru a provoca, în consecință, salturi redutabile, sub formă de insurecții identitare, comunitare sau religioase. Régis Debray, 15 octombrie 2000 INDEX DE PERSOANE ȘI DE PERSONAJE A Abel 252 Abraham 113, 253, 254 Abu Bakr 117 Adam 252 Ader, Clément 207 Agulhon, Maurice 175 nota 2 Ahile 139 Alain, Émile Chartier, zis
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
moduri de analiză specifice unor domenii interdisciplinare sau conexe celor două: istorie, psihologie socială, sociologie economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi în satul românesc din punct de vedere social, cultural și identitar, fără a asocia aceste două discipline, sociologie și etnologie, și fără a face un excurs de factură istorică în analiza celor două sate. Abordarea este așadar una interdisciplinară, cerută în mod necesar de natura temei studiate. Studiul de față își
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în speță proprietate funciară) în satul românesc de astăzi. Cele trei sunt intim legate: nu putem vorbi despre comunitate o temă extrem de actuală pentru satul românesc de astăzi fără a face referire la proprietate funciară, iar problematica proprietății activează tema identitară, pământul constituind pentru oamenii din rural, de azi și dintotdeauna, un element esențial în construirea identității lor. Consider că cele trei concepte (cărora le sunt dedicate trei capitole) desemnează trei realități fundamentale ale satului românesc astăzi. Contextul mai larg în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
printre care și cel economic și încercând să răspundă la întrebarea legată de variabilele ce influențează forța unei comunități. Din punct de vedere al identității, în această perioadă au fost puse sub semnul întrebării toate cadrele care constituiau baza procesului identitar. Problema pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele actuale de construire a identității în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a fost analizată având în minte aceeași comparație, între satul bogat și cel sărac. În sfera temei modernității, studiul și-a propus o radiografiere a trăsăturilor noului spațiu social apărut prin interacțiunea dintre elementele de civilizație specifice urbanului și ruralului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
adoptă ca răspuns la invazia elementelor modernității. Obiectivele studiului au fost următoarele: * Explorarea și analiza tipurilor de schimbări relevante pentru ruralul românesc actual și a efectelor acestora în plan social * Identificarea specificului identității colective, etnice și culturale și a mecanismelor identitare predominante în comunitatea rurală, în contextul destructurării sistemului comunitar tradițional, și a integrării elementelor de modernitate culturală. * Surprinderea semnificațiilor comunității rurale la nivelul locuitorilor acesteia și determinarea modului în care comunitatea ca realitate este experimentată de către membrii ei. * Analiza efectelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de modernitate culturală. * Surprinderea semnificațiilor comunității rurale la nivelul locuitorilor acesteia și determinarea modului în care comunitatea ca realitate este experimentată de către membrii ei. * Analiza efectelor pe care le-a indus restituirea proprietății funciare după 1989, în plan comunitar, social, identitar, cultural, valoric și în planul existenței materiale. * Realizarea unor comparații între cele două comunități abordate prin studiu de caz și ruralul românesc în general. Metodologia utilizată a fost una triangulată, fiind axată pe trei mari metode specifice sociologiei și pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a beneficiat și de o analiză pe date concrete, acolo unde acestea au fost disponibile. Trebuie spus că tema identității a făcut obiectul unui număr redus de studii de teren în cercetarea sociologică românească actuală, și mai puține tratând problematica identitară la nivelului ruralului luat în mod global. Din acest motiv, generalizarea anumitor concluzii a fost dificilă și uneori chiar imposibilă. Întrebările la care am încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? Care sunt strategiile identitare utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac locuitorii acestor comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice și culturale? Există diferențe în identitatea celor două comunități și dacă da, cărui fapt se datorează ele? Și în final
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu pământul aflat în proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut fiind că alți autori plasează revigorarea comportamentelor identitare în modernitatea târzie (globalizare) și chiar în postmodernitate și nu în tradiție. Tradiționalismul mai este asociat cu ordinea socială bazată pe status dobândit, credința în autoritatea explicației religioase și respingerea experimentării modurilor noi de a face, legitimarea obișnuinței și obiceiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]