863 matches
-
lui Tudor Arghezi, cu aliajul de cruzime naturist-blasfemiatoare și disciplină formală, nu pot fi omise. Începuturile poetice simboliste și posteminesciene ale lui Fundoianu - descendent al familiei publicistului Moses Schwarzfeld, influențat deopotrivă de Eminescu și Arghezi, ca și de iudaismul poetului idiș Iacob Gropper - nu anunțau rupurile ce aveau să vină. Însă poemele scrise la sfîrșitul Primului Război Mondial, într-o Moldovă devastată, apocaliptică (paralel cu fenomenul Dada), și publicate mai tîrziu în volumul Priveliști (1930), ca un omagiu adus limbii române de exilatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românești, întreținînd un climat de efervescență favorabil înnoirii creative. Printre animatorii lor s-au numărat Ion Marin Sadoveanu, B. Fundoianu, Armand Pascal, Sandu Eliad și cuplul Scarlat Callimachi - Dida Solomon. Un ferment l-a reprezentat și activitatea scenică a trupei idiș din Vilna (director: Iacob Șternberg), desfășurată o vreme la București, în cadrul programului „Dramă și comedie” susținut de A.I. Zissu și Ion Călugăru. Modestele experimente futuriste publicate ici-colo în revistele de avangardă rămîn simple curiozități ludice. În schimb, estetica expresionistă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Emigrat la Paris, dornic să relanseze proiectul teatral eșuat în România din motive financiare și lipsă de audiență, autorul Priveliștilor avea în vedere și o carieră de dramaturg, din păcate abandonată înainte de a începe. În adolescență, publicase traduceri din dramaturgi idiș și o versiune a dramei Ahasverus a olandezului Herman Heifermans. La Paris ajunge pe urmele surorii sale Lina Fundoianu, actriță, căsătorită cu Armand Pascal și membră a companiei dramatice „Vieux Colombier”. În revista Lumea evree, an II, nr. 15-16, 1920
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puits de Maule, o dramatizare în patru acte și patru tablouri a scenei de vrăjitorie din romanul Casa cu șapte frontoane al lui Nathaniel Hawthorne. Toate cele trei texte menționate au rămas în sertarele autorului... Expresionism iudaic. Trupa de teatru idiș din Vilna Stabilită din 1924 la București prin eforturile lui A.I. Zissu, trupa de teatru idiș din Vilna a adus cu sine - pe filiera culturii ruso-germane - o autentică experiență expresionistă în regia de teatru din România interbelică. Actorii Iosif Bolov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
romanul Casa cu șapte frontoane al lui Nathaniel Hawthorne. Toate cele trei texte menționate au rămas în sertarele autorului... Expresionism iudaic. Trupa de teatru idiș din Vilna Stabilită din 1924 la București prin eforturile lui A.I. Zissu, trupa de teatru idiș din Vilna a adus cu sine - pe filiera culturii ruso-germane - o autentică experiență expresionistă în regia de teatru din România interbelică. Actorii Iosif Bolov, Iacob Weisliz, Hana Braz, Liuba Kadison, Beniamin Ehren-Krantz, Alexandr Stein, Judith Lares, Hana Mogel, Miriam Orleska
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Orleska, Haim Brakasch, Iosif Kalmen, Samuel Scaftel, Helene Gottlieb, Aizic Samberg repurtaseră numeroase succese în turneele lor prin mai muilte țări europene. Și la București, ei au pus în scenă, încă din primii ani, zeci de piese atît din repertoriul idiș (Șalom a-, Șalom Alehem, Osip Dimov, Peretz Hirschbein etc.), cît și din cel al dramaturgiei universale (Gogol, Molière, Leonid Andreev, Ibsen, Gorki, Arțîbașev ș.a.). Interesul extraordinar pe care l-au stîrnit a depășit cu mult granițele lumii idiș, în mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din repertoriul idiș (Șalom a-, Șalom Alehem, Osip Dimov, Peretz Hirschbein etc.), cît și din cel al dramaturgiei universale (Gogol, Molière, Leonid Andreev, Ibsen, Gorki, Arțîbașev ș.a.). Interesul extraordinar pe care l-au stîrnit a depășit cu mult granițele lumii idiș, în mai multe orașe ale țării înființîndu-se asociații de „Prieteni ai teatrului evreiesc”, menite să sprijine material și organizatoric trupa. Într-un moment de recrudescență a manifestărilor antisemite, mai ales în rîndul studenților, spectacolele au contribuit - dimpotrivă - la crearea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
liderul sionist A.I. Zissu, fostul cumnat al lui T. Arghezi. Reprezentările cu Cîntărețul tristeții sale de Ossip Dimov (1924-1925) și Noapte în tîrgul vechi de Peretz (1930) sînt apreciate de Ovid S. Crohmălniceanu ca niște „date memorabile în istoria teatrului idiș european” (op. cit., p. 134). O notă din Integral nr. 2 semnalează contrastul dintre calitatea regiei și „platitudinea” textului: „Pe șesul melodramei lui Ossip Dimov, cenușiu și neted, regisorul Bulov a regizat o pictură de Marc Chagall. A abuzat de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
desprinse de pe zid s’au mișcat, ochiul nu pipăia volum...”. Expresionismul iudaic central-european care infuzează, în parte, creațiile lui Călugăru sau Fundoianu nu poate fi separat de mistica hasidică proprie tîrgurilor evreiești din Galiția: „Nu este o întîmplare că teatrul idiș, care s-a inspirat din viața ei și l-a interesat atît pe Kafka, s-a distins prin astfel de înclinații spontane, umplînd scena cu chipuri schimonosite de suferințe și de spaime atavice, cu personaje pocite de beteșuguri și transfigurate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Suntem liberi. N-avem decât să facem amor cât vrem și nu mai rămân însărcinat. Tu doar fluieră, prietene, și popoul meu de italiancă grasă îți aparține, OK? Tu capeți popoul, eu mă aleg cu o bucățică bună de știi-tu-ce idiș. Ești primul meu evreu, Nathan, și acum, că te-ai cuibărit pe pragul meu, nu am de gând să renunț la tine. A ta sunt, drăguțule. Da’ chestia cu căsătoria trebuie să ți-o scoți din cap. Nu mai vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
se revendică de la Eminescu ei sînt purtătorii fidelității naționaliste și de la teoriile lui Cuza pun bazele Asociației Studenților Creștini. Codreanu precizează: "Sîntem născuți antidemocrați". Prezența studenților creștini depășește spațiul Universității. Spre exemplu, la Iași, teatrele care îndrăznesc să joace în idiș sînt atacate. Prezența evreiască este definită astfel de Codreanu și de ai săi: " Numărul ridicat de evrei din țara noastră ridică o întreagă serie de probleme: 1) problema pămîntului românesc; 2) problema orașelor; 3) problema școlilor românești și a clasei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vesel. Brucan, care 1-a cunoscut bine din 1945 și pînă în 1965, păstrează o amintire fericită a acestei perioade cînd știa să glumească. A existat astfel o seară de Revelion în care Dej s-a apucat să vorbească în idiș cu Bodnăraș: Dej cunoștea prăvăliile evreilor, din mahalalele copilăriei sale, iar Bodnăraș crescuse în mijlocul evreilor, în Bucovina. Cel care îi ia locul este un discipol activ și deschis. Trecutul lui Nicolae Ceaușescu, pe atunci puțin cunoscut marelui public, va fi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luată și a spus că se așteaptă la o „săpuneală” pe această problemă. N.L.: Informatorul „Valeriu” a primit sarcina de a procura tabelul studenților întocmit de rabini, de asemenea, să influențeze adunările lor în spiritul prelucrării unor teme sau literatură idiș cu caracter progresist. Este pentru prima oară când, în mod organizat, rabinul inițiază o acțiune de îndoctrinare în rândul studenților. Rezultatul acestei acțiuni ne-a fost confirmat și de scrisoarea studentului F.H. expediată tatălui său în Fălticeni în care-i
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de altă coloratură mai oacheșă, ciuvași, și alte seminții ce locuiau între Nipru și Volga și chiar mai spre est care, au trecut după anul 780 la imozaism dar cu diferențe mari față de sefarzii păstrători ai tradițiilor Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
grupaje inedite, cu suflu mesianic (La râul Babilonului ș.a.). Lecturile din André Spire și Edmond Fleg îi sunt benefice. Din ambii autori transpune consecvent după 1920, la fel cum, tânăr, tălmăcise atașat din Moriss Rosenfeld (pe care îl preia din idiș). Din André Spire a închegat, de altfel, un consistent volum de tălmăciri - Poeme evreiești (1930), după Poèmes juifs și Nouveaux poèmes juifs. Biblia, Thora, textele talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
face cu bucurie de ambele părți. Termenii discuției sunt aceiași din discursul lui Franyo Zoltan ținut la mormântul lui Mihai Eminescu în data de 29 octombrie 1926 (vezi în cartea de față). Exemplul va fi urmat de scriitorii de limbă idiș și de cei de limbă bulgară. Se poate vorbi și de o integrare ideologică a scriitorilor în această perioadă, dar e dificil de analizat. De principiu, ei acceptă cam totul fără mari discuții emblematic fiind rezumatul cuvântulului lui Victor Eftimiu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la Freud", la finalul căreia a avut loc o colectă de fonduri pentru tinerii evrei ce doreau să studieze științele juridice 15. Limba ebraică este cultivată de comunitate în cadrul secției locale Tarbut, unde se organiza Festivalul ebraic artistic literar, în timp ce idișul se propagă prin intermediul presei locale, al trupei de teatru Di Vilner Trupe sau al Cercului cultural idiș16. Remarcăm preocupările locale pentru crearea de biblioteci și librării. Liceul "Laurian" deține rolul principal în acest sens, căci una dintre marile biblioteci era
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I. Niemirower, Achad Zacke, A. Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom Alehem, Șalom Asch, Sacher-Masoch ș.a. și se discută despre expresivitatea limbii idiș. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom Alehem, Șalom Asch, Sacher-Masoch ș.a. și se discută despre expresivitatea limbii idiș. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
mentalități ireductibile. Spre a experimenta tragicul, eroul înfruntă opoziția antisemiților, se lasă bătut, exagerând evenimentul cu o vocație patetică pe care și-o recunoaște lucid, frecventează apoi și pe evrei și se simte străin în cercul sioniștilor și printre cultivatorii idișului. Locul pe care îl iubește e acest "ținut". Eroul se întoarce la familia sa evreiască din Brăila, pe care o evocă în decesele, riturile și psalmodiile sale cu demnitatea bătrână a unui Ronetti Roman. Într-o dispută cu Nae Ionescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
M. Davidoglu, o piesă de Maria Banuș ilustrând problema Înființării primelor gospodării agricole colective și alte piese semnate de nume noi. În țara unde altădată burghezimea și moșierimea cultivau buruiana șovinismului, azi Înfloresc literaturile naționalităților conlocuitoare, În limba maghiară, germană, idiș. Vântul nu se stârnește din senin a Iui Asztalos Istvan, Face cât o victorie și alte nuvele ale lui Nagy Istvan, versurile puternice ale lui Horvath Istvan sau Szemler Ferencz se integrează minunat În armonia literaturii contemporane din RPR. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
461 etnici români și 24.598 vorbitori ai limbii române, ca limbă maternă. Diferența de 5.137 provine cu precădere din rândul populației evreiești: din totalul de 9.424 etnici evrei ai Bacăului, doar 4.870 (51,67%) au declarat idișul, ca limbă maternă. Situația înregistrată în orașul Iași era similară cu cea a Bacăului. Aici, din totalul de 34.662 etnici evrei, numai 22.363 s-au declarat vorbitori de idiș. Datele consemnate după criteriul locului de naștere al populației
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ai Bacăului, doar 4.870 (51,67%) au declarat idișul, ca limbă maternă. Situația înregistrată în orașul Iași era similară cu cea a Bacăului. Aici, din totalul de 34.662 etnici evrei, numai 22.363 s-au declarat vorbitori de idiș. Datele consemnate după criteriul locului de naștere al populației conferă demografiei băcăuane o particularitate deosebit de spectaculoasă: marea majoritate a locuitorilor era formată din „intruși”. Astfel, în 1930, din numărul total de locuitori (31.138), numai 11.920 erau născuți în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe care le ridic] noțiunea de etic] evreiasc]. Dac], așa cum se spune adesea, evreii sunt asemenea ceilorlalți, se cuvine că noțiunea de etic] evreiasc] s] fie la fel de problematic] precum cea de etic] religioas]. Luând seama la o expresie a idiomului idiș care spune c] nimeni nu a murit vreodat] pentru c] nu a reușit s] rezolve o problem] filosofic], vom trece la a doua parte a discuției noastre și vom prezenta ceea ce a trecut drept etic] evreiasc] de-a lungul timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]