858 matches
-
a ieșit la pensie. Ca fost activist în Mișcarea național religioasă Mizrahi, a fost o vreme, numit fiind de către ministrul Hâim Moshe Shapira, responsabil pentru problemele emigrației evreiești la Ambasada Israelului la București. David Ghiladi stăpânea din copilărie limbile ebraică, idiș, maghiară, germană, română și cehă. El a tradus în ebraică poezii de Rainer Maria Rilke, (Cartea imaginilor), de Charles Baudelaire, poezii din romantismul francez, precum și din literatura maghiară. A scris cărți dedicate picturii, istoriei evreilor din Transilvania, precum și versuri. David
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
Rabat cu Str. Ermil Pangrati și Aleea Alexandru, sector 1, în virtutea bunelor relații între România și Algeria. Un alt proiect de hotărâre vizează, printre altele, și înființarea, în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat, a Centrului de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș, a cărui inaugurare se va face cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru Idiș - 140 de ani de teatru idiș în România. Totodată, se propune spre aprobarea Consiliului General organizarea evenimentului "Gală Premianților care au obținut media 10 (zece) la examenul
Gabriela Firea a convocat ședința ordinară a CGMB. Ce se află pe ordinea de zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102896_a_104188]
-
între România și Algeria. Un alt proiect de hotărâre vizează, printre altele, și înființarea, în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat, a Centrului de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș, a cărui inaugurare se va face cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru Idiș - 140 de ani de teatru idiș în România. Totodată, se propune spre aprobarea Consiliului General organizarea evenimentului "Gală Premianților care au obținut media 10 (zece) la examenul de bacalaureat și la evaluarea națională" prin care se dorește evidențierea elevilor care
Gabriela Firea a convocat ședința ordinară a CGMB. Ce se află pe ordinea de zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102896_a_104188]
-
proiect de hotărâre vizează, printre altele, și înființarea, în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat, a Centrului de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș, a cărui inaugurare se va face cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru Idiș - 140 de ani de teatru idiș în România. Totodată, se propune spre aprobarea Consiliului General organizarea evenimentului "Gală Premianților care au obținut media 10 (zece) la examenul de bacalaureat și la evaluarea națională" prin care se dorește evidențierea elevilor care au obținut rezultate excepționale la cele
Gabriela Firea a convocat ședința ordinară a CGMB. Ce se află pe ordinea de zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102896_a_104188]
-
Yaakov (Yankele) Bodo (idiș: יענק'לה בודו, în ebraică: יעקב בודו, născut sub numele Iacob Bodoagă, la 28 martie 1931 la Ștefănești) este un actor israelian de teatru și cinema de limbile idiș și ebraică, originar din România. S-a distins printr-un repertoriu
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Yaakov (Yankele) Bodo (idiș: יענק'לה בודו, în ebraică: יעקב בודו, născut sub numele Iacob Bodoagă, la 28 martie 1931 la Ștefănești) este un actor israelian de teatru și cinema de limbile idiș și ebraică, originar din România. S-a distins printr-un repertoriu teatral ebraic vast și variat, iar după anul 1975 s-a dedicat în special teatrului în limba idiș, din anul 1992 în cadrul Teatrului „Idișpil” din Țel Aviv. S-a
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Ștefănești) este un actor israelian de teatru și cinema de limbile idiș și ebraică, originar din România. S-a distins printr-un repertoriu teatral ebraic vast și variat, iar după anul 1975 s-a dedicat în special teatrului în limba idiș, din anul 1992 în cadrul Teatrului „Idișpil” din Țel Aviv. S-a făcut cunoscut în tinerețe , între altele, prin rolul Moise Ventilator din comedia cu acelaș nume, după care s-a realizat și un film israelian în 1966. Bodo este laureatul
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
comedia cu acelaș nume, după care s-a realizat și un film israelian în 1966. Bodo este laureatul Premiului Meir Margalit pentru întreaga sa activitate teatrală. Născut în România în 1931, a vorbit până la vârsta de 7 ani numai în idiș. După anii războiului al doilea mondial și ai dictaturii antonesciene, el s-a înscris și a studiat doi ani la Conservatorul de artă dramatică din București. În anul 1950 a emigrat cu familia în Israel, stabilindu-se la Afula. Bunicii
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
a luat parte la „Spectacolul Pantofarilor” care a însoțit inaugurarea mării săli renovate a Teatrului. În 1975 Bodo a părăsit Teatrul municipal din Haifa pentru a conduce vreme de 15 ani o trupă de teatru proprie dedicată spectacolelor în limba idiș, cu care a făcut turnee prin Israel și în străinătate. La sfârșitul anilor 1970 a editat un disc de cântece în limba idiș intitulat „Idișkeit”. În anul 1992 s-a alăturat trupei noului teatru în limba idiș înființat la Țel
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Haifa pentru a conduce vreme de 15 ani o trupă de teatru proprie dedicată spectacolelor în limba idiș, cu care a făcut turnee prin Israel și în străinătate. La sfârșitul anilor 1970 a editat un disc de cântece în limba idiș intitulat „Idișkeit”. În anul 1992 s-a alăturat trupei noului teatru în limba idiș înființat la Țel Aviv - Idișpil. Bodo a jucat în majoritatea producțiilor acestui teatru, de exemplu în „Vrăjitoarea” de Avraham Goldfaden, „Leizerke Roitșvanț” (după românul rus al
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
spectacolelor în limba idiș, cu care a făcut turnee prin Israel și în străinătate. La sfârșitul anilor 1970 a editat un disc de cântece în limba idiș intitulat „Idișkeit”. În anul 1992 s-a alăturat trupei noului teatru în limba idiș înființat la Țel Aviv - Idișpil. Bodo a jucat în majoritatea producțiilor acestui teatru, de exemplu în „Vrăjitoarea” de Avraham Goldfaden, „Leizerke Roitșvanț” (după românul rus al lui Ilya Ehrenburg în adaptarea lui Maciej Wojtyszko, „Hersele Ostropoler”, „Visul lui Goldfaden”, „Peripețiile
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
voie”, după Molière, „Blidul de lemn” de Edmund Morris etc. Cu Anat Atzmon a realizat spectacolul „Tzu zingen un tzu lachen” (Să cânți și să râzi). În anul 2009, în cadrul Festivalului Teatronetto din Jaffa, Bodo a interpretat monologul „Lanski în idiș” Bodo a luat parte la 14 filme israeliene. În 1964 Bodo a jucat în filmul de succes al lui Ephraim Kishon, „Salah Shabati”, alături de Hâim Topol, Gila Almagor, Zăhăriră Harifai, Shaike Levi și Arik Einstein. Filmul era adaptarea pentru cinema
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
găini” după un roman de Kishon și în regia scriitorului), „Nahche și generalul” în regia lui George Ovadia, „Milionar în încurcătură” în regia lui Yoel Zilber, „Margo sheli” (Margo a mea),„Dacă ți se dă,ia! (film israelian în limba idiș), „Hamesh-hamesh” („Five Five”) , „Miracol în sat”, „Gey Oni”, „Numai sâmbătă nu” , „Af milá leMorgenstern” („Nici o vorbă lui Morgenstern” după un muzical de Kishon), „Iris” etc Bodo a mai participat la producții de cinema străine „Bye Bye America”, „Întoarcere din infern
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Cei mai mulți evrei lituanieni au pierit în prima fază în primele luni de ocupație și înainte de sfârșitul anului 1941. Prima acțiune atestată a Einsatzgruppen (Einsatzgruppe A) a avut loc la 22 iunie 1941, în orașul de frontieră Gargzdai (numit Gorzdt în idiș și Garsden în limba germană), care era una dintre cele mai vechi așezări evreiești din țară, aflată la doar unsprezece kilometri de Memelul anexat de germani cu doi ani în urmă. Circa 800 de evrei au fost împușcați în acea
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
de deținuți, și s-a întors în Israel abia pe 12 iulie 1948. După ce Israelul și-a câștigat independența, Kalai a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis, care a apărut în editura Am Oved. De asemenea
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
Un dreidel (idiș: דריידל dreydl plural: dreydlekh, ebraica: סביבון sevivon) este un titirez cu patru laturi, care se joacă în timpul sărbătorii evreiești Hanukkah. este o variantă evreiască de sfârleaza, o jucărie că și jocurile de noroc găsit în multe culturi europene. Fiecare parte
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
care împreună formează acronimul pentru "נס גדול היה שם" (Nes Gadol Hayah Sham - "un mare miracol s-a întâmplat acolo"). Aceste litere au fost inițial un mnemonic pentru regulile unui joc de noroc jucat cu un dreidel: Nun reprezintă cuvântul idiș nisht ("nimic"), Hereprezintă jumătatea", Gimel pentru Gants ("toate"), si Shin pentru Ayn shtel ("pus în"). În Israel, a patra latura a majorității dreidelurilor este inscripționata cu litera פ (Pei) în schimb, făcând acronimul, נס גדול היה פה, nsa Gadol hayah
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
principală a filmului, deși nu în formatul scenaristic obișnuit. Scenariul a fost refăcut apoi cu dialoguri în limba slovacă în cooperare cu regizorii desemnați ai filmului Ján Kadár și Elmar Klos. Singura limbă vorbită în film, în afară de slovacă, este limba idiș (identificată uneori în mod greșit ca limba germană), limitate la câteva versuri pe care le șoptește d-na Lautmannová pentru ea. Lectură ei în limba ebraică din siddur este neinteligibilă. "Magazinul de pe strada mare" a fost filmat în diferite locații
Magazinul de pe strada mare () [Corola-website/Science/335912_a_337241]
-
de persoane (92%) erau vorbitori de limba germană, 2.039 persoane (6,9%) erau vorbitori de limba cehă și 274 persoane (0.9%) erau vorbitori de limba poloneză. Evreilor nu li s-a permis să se declare ca vorbitori de idiș, iar cei mai mulți dintre ei au declarat astfel că vorbesc limba germană. Principalul grup religios erau romano-catolicii cu 28.379 persoane(92.2%), urmat de protestanți cu 1.155 persoane (3,7%) și evrei cu 1.112 persoane (3.6%). După
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
Festivalul va găzdui și o serie de evenimente conexe: workshop-uri de cultură idiș (de luni până vineri, de la ora 11.00, la Teatrul Evreiesc de Stat) realizate de personalități de renume: David Esrig, cu Laborator de teatru existențial. Punctul de pornire și metode de lucru, Zalmen Mlotek, despre Yiddish Singing Actors, Schmuel Atzmon
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]
-
Stat) realizate de personalități de renume: David Esrig, cu Laborator de teatru existențial. Punctul de pornire și metode de lucru, Zalmen Mlotek, despre Yiddish Singing Actors, Schmuel Atzmon (Yiddish Culture: Past, Present and Future și Șalom Alehem, reper al culturii idiș) și Rafael Goldwaser care împreună cu Daniel Galay din Franța, vor vorbi despre Yiddish Language în Theater Performances, precum și lansări de carte și expoziția Barașeum - o istorie în imagini a activității Teatrului Evreiesc de Stat.Un teatru care are ca scop
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]
-
vor vorbi despre Yiddish Language în Theater Performances, precum și lansări de carte și expoziția Barașeum - o istorie în imagini a activității Teatrului Evreiesc de Stat.Un teatru care are ca scop principal păstrarea și promovarea teatrului și culturii de limbă idiș, cultivarea și promovarea tradițiilor evreiești, propagarea culturii prin cunoașterea limbii, literaturii și tradițiilor, susținând de peste șase decenii multiculturalismul și plurilingvismul. „Festivalul Internațional de Teatru Idiș se adresează publicului larg (români și străini) din toate categoriile de vârstă, pentru a deschide
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]
-
Un teatru care are ca scop principal păstrarea și promovarea teatrului și culturii de limbă idiș, cultivarea și promovarea tradițiilor evreiești, propagarea culturii prin cunoașterea limbii, literaturii și tradițiilor, susținând de peste șase decenii multiculturalismul și plurilingvismul. „Festivalul Internațional de Teatru Idiș se adresează publicului larg (români și străini) din toate categoriile de vârstă, pentru a deschide prin mijloace de expresie specifice o poartă de cunoaștere, contribuind astfel la înțelegerea, acceptarea și apropierea între culturi”, mărturisește directorul ȚES, actrița Maia Morgenstern. Festivalul
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]
-
o producție a Teatrului Evreiesc de Stat. Marți, 22 noiembrie, de la ora 19.00, este programat un spectacol-eveniment: Nuntă în Fernwald, de H. Leyvik, în regia lui Motl Didner, o coproducție internațională a Teatrului Evreiesc de Stat și Teatrului Național Idiș Folksbiene (SUA). Miercuri, 23 noiembrie, de la ora 19.00, Le Théâtre en L’Air din Franța prezintă spectacolul Unchiul Arthur, de Dani Horowitz care semnează și regia, urmat de concertul Yiddish Art Trio (SUA). Festivalul continuă joi, 24 noiembrie, de la
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]
-
Hashirim (Cântarea Cântărilor), în interpretarea Teatrului Zydowski, din Polonia, urmat de un concert A. G. Weinberger. Sâmbătă, 26 noiembrie, de la ora 18.00, are loc spectacolul Reflecțiile unui poet rătăcit, de Miriam Hoffman, în regia lui Avi Hoffman, producție a Teatrului Idiș Joseph Papp, din SUA, urmat de spectacolul muzical Stand-up Lechaim!, în interpretarea Maiei Morgenstern și a celor de la Bucharest Klezmer Band. Prima ediție ȚES FEST se încheie duminică, 27 noiembrie, de la ora 19.00, cu spectacolul Asta seară: Lola Blau
Azi, începe Festivalul Internațional de Teatru Idiș by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104204_a_105496]