1,748 matches
-
nimic neobișnuit în asta. Ei, l-am întrebat eu fără ironie, și oe-ați văzut? Că soția lui, dîndu-și seama de ce venise și ce face el acolo, ar fi strigat la el scoasă din sărite: "Treci încoace și ține-mi capul, idiotule!" În cartea sa cea mai bună, Toboșarul, apar astfel de scene descrise minuțios. Acest toboșar e un pitic a cărui mamă nu l-a conceput cu soțul, ci cu amantul. Soțul, un viitor S.S., având bănuieli, l-a lăsat pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sordid sau un vagabond, și nu intră în interesul discuțiilor despre artă opinia celor care când aud de romane cu subiecte din lumea țărănească exclamă: A, iar țărani? De ce iar țărani? întrebăm la rândul nostru. E mai interesant cu cerșetori, idioți, vagabonzi, estropiați sau demenți? Nici asta nu mai e nou după Faulkner și Becket, și la urma urmei după Dostoievski și Gogol, care au tratat și mai înainte aceste subiecte. Dacă un scriitor ar ține seama de prejudecățile curente, ar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
unui mare număr de provincii! — Cum?! Dar nu de asta e vorba, îl împinse Mitsuharu înapoi, smulgându-i mâna de pe guler. Îmi vine să plâng... stăpâne, te rog, dă-mi voie să plâng. Ce te întristează, nătângule? — Nătâng ești tu! — Idiotule! Și continuară să-și arunce unul altuia injurii, până când se îmbrățișară, cu lacrimile rostogolindu-li-se pe obraji. Mirosea a vară; prima zi din Luna a Șasea fu mai fierbinte decât fusese de mulți ani. După-amiaza, coloane de nori acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe pod ajunseră blocați din ambele părți. Înjunghiate și tăiate, trupurile lor cădeau unele peste altele. Când oamenii din templul exterior văzură că Nobunaga era încă nevătămat, strigară cu entuziasm: — Acum e momentul! Acum! Retragerea, cât se poate de repede! — Idioților! se răsti Nobunaga, azvârlind arcul; se rupsese și nu mai avea săgeți. Nu e momentul să ne retragem! Tu, dă-mi lancea ta! După ce-i dojeni astfel, seniorul înșfăcă arma unui vasal și o luă la goană pe coridor, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
excesivă chibzuință. Un om care se lasă sedus de propriile lui planuri prea iscusite va sfârși prin a se îneca în ele însele cândva. — Ce vrei să spui? Consideri că abuzez de șiretenie? — E obiceiul dumitale permanent. Ești... ești un idiot!... N-o zic numai eu, Unchiule. Toată lumea vorbește. „Seniorul Katsuie pune oamenii în gardă, fiindcă niciodată nu se poate ști ce ticluiește.“ Katsuie tăcu, încruntându-și sprâncenele negre și stufoase. Mult timp, legătura dintre unchi și nepot fusese mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
până-n vecii vecilor. Nicăieri în literatura veche, n-o să găsiți mai mult cinism și ipocrizie, decât în cuvântarea lui Isus de pe munte, în care expune el „fericirile”. Credeți că degeaba, îi pune el în capul listei fericiților pe tâmpiți, pe idioții din naștere, pe cei duși iremediabil cu pluta? Iată cum a glăsuit: „ Fericiți cei săraci cu duhul, că al lor este împărăția cerurilor”. Și pe atunci, ca și acum, s-a observat că proștii sunt foarte ușor de condus. Așa
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
vremuri în care, deși era greu, totuși speranța într-o viață mai bună înflorea în fiecare amărăștean din zilele acelea, când orice prăpădit, era cu mult mai puțin prăpădit. Mi-am amintit acum, o discuție descrisă de Dostoievski în romanul Idiotul, discuție dintre prințul Mâșkin și un oarecare politician din zilele acelea. Politicianul explică lui Mâșkin, cum percepe el socialismul făcând o comparație foarte plastică între acesta și ei care stăteau la discuție. Spunea politicianul: „Să zicem că eu am surtuc
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Maria a năvălit În cameră aproape plângând. ― Îmi ești datoare, spuse fără să se uite la mine. ― Știu. Mi-am strâns genunchii la piept, recapitulând. Viața mea amoroasă era o dezamăgire, Îmi era interzis să dansez, fratele meu era un idiot și nici cu părinții nu mai eram deloc pe aceeași lungime de undă. Nu mă mai simțisem de mult atât de tristă. Maria Își luase o carte și nu mai era atentă la nimic altceva. Nu Înțelegeam cum putea să
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
el calm. Deocamdată. Toată afecțiunea mea anterioară pentru puștiul ăsta enervant se evaporase la fel de repede cum apăruse. Am hotărât să mă retrag În camera mea. ― Să nu dai foc la casă! am strigat de pe scări. ― Mda, mamă! spuse el batjocoritor. ― Idiotule! ― Tu ești cea idioată! Atunci am simțit-o. Picătura care a umplut paharul. M-am Întors spre Alex cu cea mai Înfricoșătoare expresie de care eram În stare, gata de o nouă confruntare verbală. Hei, mi-o tăie el imediat ce
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
acolo? ― Cui Îi pasă de Victor? am Întrebat supărată. Damian n-o să mai vorbească niciodată cu mine. Am cedat Într-un târziu privirii insistente a Mariei și i-am povestit totul. M-am străduit să nu plâng din nou. ― Ce idiot! spuse ea. ― Victor? Nu mai spune! ― Amândoi! Damian ar fi trebuit să te lase să-i explici. Știa că tu n-ai face niciodată asta de bunăvoie. Am ridicat tristă din umeri. ― Ce-i ăsta? Întrebă Maria. Privirea Îi căzuse
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de ziceai că sunt rahitice. Ce caută Bărbații Adevărați aici? am întrebat eu. Dintr-odată, victoria repurtată asupra tipului de la intrare nu mai avea nici o valoare, își pierduse toată savoarea. Era clar că la petrecerea asta lăsau să intre orice idiot de pe stradă. Luke distribuia băuturile cu mult simț de răspundere. —Joey, băiete, JD simplu, poftim! —Mulțam, Luke, băiete! —Johnno, băiete, JD cu gheață! Ăsta e al tău. —Bună treabă, Luke, băiete! —Gaz, unde ești, băiete? A! Uite-ți tequilla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a venit timpul să ne luăm la revedere de la băieți. Fusese un preludiu plăcut, dar eu și Brigit ne aflam în misiune. în camera aia erau prea mulți bărbați bine făcuți ca să ne pierdem vremea discutând cu gașca aia de idioți pletoși. Chiar dacă toți erau niște drăguți. Dar chiar când mă pregăteam să ridic ancora, Luke mi-a spus: — Când aveam nouă ani, n-aș fi îndrăznit să mă îmbrac ca Johnny Rotten. Mai curând m-aș fi prezentat pe post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în loc să fac asta, m-am dat în spectacol întorcând și celălalt obraz, după care i-am spus c-o să dau un acatist cu numele lui. Iată bucuriile unei copilării catolice! Nu mă mai puteam opri din râs. — Eram un mare idiot, nu-i așa, Rachel? m-a invitat el cu un zâmbet șarmant, care te dezarma complet. Mi-a plăcut felul în care mi-a rostit numele. Și am decis să-mi mai amân rondul. M-am mutat discret, poziționându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui, am mototolit-o și am aruncat-o la coș. —Așa, am spus cu un zâmbet sclipitor, asta ca să nu te mai obosești tu. Luke era în pat, rezemat cu spatele de perete. Mișto piept, mă gândeam vag. Pentru un idiot nenorocit. Părea complet șocat. — La revedere, am spus eu zâmbind din nou și răsucindu-mă pe călcâie. Simțeam că durerea îmi secera picioarele. Stai puțin, a strigat el. Ce mai e acum? m-am întrebat. Probabil voia un sărut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mult prea dimineață ca să mă uit cu detașare la treizeci și șase de ouă crude. Am simțit că începe să-mi tremure stomacul. Te simți bine? m-a întrebat Stalin îngrijorat. Nu se simte bine deloc! a declarat Don agitat. Idiotule! Cum o să se simtă bine? Pentru numele lui Dumnezeu, las-o să stea jos! Agitându-se și făcând un ocol primejdios fiindcă tocmai alunecase pe o răzătoare, Don m-a condus către un scaun. —Să chem o asistentă? Chemați asistenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-a întrebat Mike sec. —N-am nici un CPI, am răspuns eu surprinsă. — Nu te-a văzut nimeni când erai drogată? a zis Mike pe un ton sarcastic. Simțeam cum mă cuprinde disperarea. Cum puteam oare să-i fac pe idioții ăștia să priceapă că să iei droguri recreaționale era o chestie absolut normală? Că dacă ar veni vreun CPI de-al meu, n-ar avea nimic altceva de raportat decât că „Fata s-a simțit bine“. Am trăit departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
expresie imploratoare. I-am aruncat o privire disprețuitoare și plină de dezgust și i-am întors spatele. — Te simți bine, Neil? l-am auzit uluită pe Vincent întrebând. Neil să se ducă în pizda mă-sii, mă gândeam furioasă. Neil, idiotul, bătăușul și mincinosul să se ducă-n pizda mă-sii. Mi-am amintit cum încercase să mă manipuleze ca să cred că nevastă-sa era nebună, că Josephine se ocupa cu spălatul creierelor și că el era un tip nemaipomenit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de plăcere din cap până-n picioare -, a zis „Mai vorbim mai târziu“ și a plecat. Aproape că am izbucnit din nou în lacrimi. O uram pe Misty O’Malley pentru darul ei de a mă face să mă simt ca idiotul satului. îl uram pe Chris fiindc-o alesese pe Misty în locul meu. Ba și mai rău, eram îngrozită de faptul că el știa că mințisem în legătură cu Luke. Și ceea ce chiar nu înțelegeam era de ce era Chris așa de înțelegător când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Clarence și l-au privit șocați. —CUM? a întrebat Eddie a cărui față era așa de roșie și de boțită de furie și surpriză c-ai fi zis că e constipat. Sentimentele noastre sunt..., a repetat Clarence ca un papagal. —Idiot nenorocit, a tunat Vincent. Vorbești numai prostii. Vrei să te angajezi aici? Am zis și eu! a protestat Clarence. Asta mi s-a spus mie atunci când frații mei m-au umilit. Nimeni nu ne poate face să ne simțim în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a întors spatele și a plecat! încrederea în mine mi-a fost zguduită din temelii. Ca și cum, dintr-odată, luminile ar fi scăzut în intensitate, petrecerea ar fi încetat să mai fie un eveniment monden strălucitor. Devenise o simplă adunătură de idioți și de lipitori care se îngrămădiseră într-un apartament minuscul din New York, la ușa căruia erau lipite cu scotch trei baloane. M-am îndreptat de spate. Venise vremea pentru o nouă linie de cocaină. în sufragerie se găsea o colecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lasă-mă să conduc cum vreau eu. —Terminați, terminați, a șuierat mama, care era cocoșată de bagaje. Ce-o să creadă lumea despre noi? — Cui îi pasă? a continuat să se audă vocea lui Helen prin aerul rece. Toți sunt niște idioți! îNCETEAZĂ! a spus mama lovind-o pe Helen peste umăr. Helen a lovit-o și ea. — Termină! De ce ești așa de supărată? Numai fiindcă și fiică-ta e o idioată? —Rachel nu e o idioată, am auzit-o pe mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în agonie. Măcar dac-aș ști că nu e cu altcineva. Atunci aș reuși s-adorm. Știi că de trei nopți n-am mai închis un ochi? Am scos niște exclamații liniștitoare. Ceva de genul „Ești mult prea bună pentru idiotul ăla demn de dispreț“. — Nu vrei să-l suni tu? m-a implorat Brigit. Te rog, sună și vezi dacă răspunde el și dup-aia închide repede. De unde să știu dacă răspunde el? Doar știi că, pentru mine, Carlos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-mi scot rochia, am zis ca să-l tachinez, în timp ce amândoi stăteam întinși pe pat. De ce-ai fost așa de sigur c-o să mi-o scot? Poate că ieșeam cu altcineva. Cu cine? a râs Luke. Cu Daryl? Cu idiotul ăla? — Nu e idiot, am răspuns eu semeață. E foarte drăguț și are o slujbă grozavă! — Același lucru s-ar putea spune și despre Maica Tereza, a întors-o Luke în zeflemea, dar eu tot n-aș vrea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a supus plin de entuziasm. Un alt turn Babel de voci s-a iscat fiindcă Stalin știa care era capitala Noii Guinee. De unde ai știut? a întrebat Vincent. De unde să știe un neghiob ca tine așa ceva? Fiindcă nu sunt un idiot ignorant ca alte persoane pe care aș putea să le menționez, a insistat Stalin. —Ba, nu-i deloc așa, a râs sumbru Vincent. Ba. Deloc. Ai știut fiindcă ai studiat răspunsurile înainte. De asta! Capitala Noii Guinee pe dracu’! Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bucuroasă că exista ceva care să-mi distragă atenția de la durerea profundă care mă cuprinsese. Prelegerea a avut ca temă dinții și a fost susținută de Barry Grant, tipa micuță, drăguță și țâfnoasă din Liverpool care îi făcea pe toți „idioți“. —Așaa, a ordonat ea, cu o voce tunătoare care nu se potrivea cu aspectul ei exterior. Caalmați-vă, caalmați-vă! Ne-am calmat pentru că ne era teamă ca nu cumva tipa să ne ardă vreun cap în gură. Barry și-a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]