1,015 matches
-
marchează ruptura, distanțarea de coerent și de concret, regnul uman se confundă cu cel animal sau vegetal, lucrurile își pierd contururile: "Obișnuit sosește o păroasă din artic/ misterioasă la aspect ca o rună/ înfierbântată mă sugrumă îndată/ cu îmbrățișare de iederă brună". De aici totul se pierde în același senzorial, ciudat, în care sugestia sexuală și grotescul se prelungesc una-n altul, "Sărutul meu de departe, de foarte departe/ pe sânii ei țuguiați fantomatic va trece;/ spre pulpe lunecând ca un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
redus al precipitațiilor, blîndețea iernilor, primăverile timpurii, toamnele tîrzii și verile răcoroase. Toate aceste elemente și-au pus pecetea pe structura și caracterul florei și faunei care atrag atenția turiștilor Încă din gara Herculane, unde se observă pădurea plină de iederă agățătoare. Dar cel mai important aspect al climatului Băilor Herculane - ce nu mai poate fi Întîlnit În celelalte localități balneare din țară - este aeroionizarea negativă ridicată, cu efecte din cele mai benefice asupra organismului, aspect ce i-a determinat pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
IEDERA și CAMELEONUL O Iederă, cu note aspre-n ton Îl prelucra pe un Cameleon: „Amice, să nu crezi că-ți dau povețe, Eu nu pricep de ce faci fețe-fețe Și-alternativ devii, pe cîte știu Ba gri, ba verde, ba portocaliu
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
IEDERA și CAMELEONUL O Iederă, cu note aspre-n ton Îl prelucra pe un Cameleon: „Amice, să nu crezi că-ți dau povețe, Eu nu pricep de ce faci fețe-fețe Și-alternativ devii, pe cîte știu Ba gri, ba verde, ba portocaliu? Ai spus c-acesta
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
Lucrul e cât se poate de transparent deja din al doilea poem al volumului, intitulat biblioteca: „niște cărți pe rafturi închipuim noi în bloc:/ fetele lăutarului din fanfara fostului Combinat/ de fire și fibre sintetice sunt sigur «Apolodor» ă...ț Iedera, copila peltică/ de asistentă, e «Micul prinț» ă...ț doctorul de la parter e ghidul/ «Cum să ajungi miliardar» comentat de Hagi Tudose ă...ț «Noi suntem români» cântăm de la opt dimineața,/ scăldați în sudori, toți cei din blocul E 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
spune că dincolo de haloul reciprocității, un ochi atent poate până la urmă distinge într-un cuplu pe cel care iubește, de cel care se lasă iubit. Pe cel care dă de cel care primește. Pe cel care parazitează de cel parazitat, iedera de stejar, cel care a cedat de cel care s-a impus, puternicul de slab, dificilul de cel bun, sacrificatul de cel care-i primește sacrificiul. etc. etc. Niciodată ca în contemplarea acestui cuplu exemplar nu mi-a fost mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
acestui miracol dat oamenilor. Victor Hugo spunea : « Frumusețea naturii este egalată numai de frumusețea sufetului. Utilitatea ei? Natura vine în ajutorul tuturor părăsiților. Acolo unde totul lipsește, ea se dăruie întreagă. Ea înflorește și reînverzește sub toate prăbușirile. Ea are iederă pentru pietre și dragoste pentru oameni. Natura ne oferă cel mai frumos concert. » Natura ne dăruiește toate bunurile sale, dar omul nu știe sau neglijează să protejeze aceste daruri pentru el și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane caracterizate
Coronița prieteniei by Prof. Cârlugea Maria, Şcoala Generală Nr. 2 Lupeni () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93020]
-
viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ajuns pe pământul grecesc. Dionisos a fost înțeles acolo ca personificare a vegetației de-a lungul anotimpurilor, simbolizată mai ales de tirs, un fel de toiag împodobit cu conuri de brad și cu frunze de viță de vie sau de iederă, plantă ce rămâne verde chiar și atunci când toată natura pare că moare. Reprezentarea ciclului natural a evoluat spre celebrarea vieții fericite și spre consacrarea "veșnicei întoarceri" a zeului. Totuși, nașterea sa dublă face ca adesea să fie numit "Cel născut
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ajuns să-l atingi, să-i pipăi literele la vocale și consoane, și din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de Murano, melci romantici robotesc în folosul obștei, cumpene fine urcă și coboară singure, nemuștruluite de nimeni, înciuturate delicat. Cuprins într-un glob uriaș de parfum, plutind aparent în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
mâna aburul de deasupra pădurilor. Italia este în inima mea pentru clădirile amețitoare, străzile înguste cu scări de piatră și pizzerii la orice colț; pentru vechile temple romane în fața cărora rămâi cu răsuflarea tăiată, pentru zidurile din piatră acoperite de iederă; pentru senzația că ești un martor al timpurilor, important este doar că ești alături de aceste ziduri și aceste pietre pe care le au privit odinioară Cezar și Tiberius; te gândești că Vivaldi a simțit Anotimpurile aici, că D’Annunzio a
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
-o face. Credința religioasă e certitudinea ordinii veșnice și a nemuririi personale. Arta e numai sugestia posibilităților. De aceea, marile avânturi, prin care ea ne smulge pentru moment din viața comună, nu se pot susține în zenit decât înfășurate ca iedera pe certitudinile credinței religioase. Una din numeroasele definiții estetice ale artei e paradoxul: „infinit sensibilizat în finit”, sau cu alți termeni: nemărginire condensată în mărginit. Ca să ne slujim de o imagine prea cunoscută, opera de artă e ca stropul de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Partea a II-a Chipul de sub imagine Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) Care este chipul realității irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care îl
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tăieturilor și contuziilor căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Decoct din rădăcini uscate de brusture (Arctium lappa) din care se beau 2-3 ceaiuri Îndulcite, fragmentate În cursul zilei, ultima doză fiind seara Înainte de culcare, cu efecte În reducerea dimensiunilor calculilor. *Vin tonic din amestec, În părți egale, cu mentă, iederă, hamei, pătrunjel de câmp, din care se iau 3 linguri și se macerează Într-un litru de vin și se consumă câte o lingură la intervale de o oră pe parcursul unei zile, având rol În eliminarea calculilor și calmarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
principale. Tratamentul se prelungește timp de 3 luni, câte 3 zile consecutiv În fiecare lună. În cursul zilei se beau, cu bune efecte, infuzie din frunze de afin (de 3 ori pe zi), flori de coada șoricelului precum și tinctură de iederă (câte 15 picături de 3 ori pe zi). *Infuzie de cimbrișor (2 lingurițe herba uscată și mărunțită la 250 ml apă clocotită) ; se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele I 4, 17, II 11 ; epoda 2
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-mi sosesc pe biroul/ meu de la etajul XI din Palatul administrativ,/ cu o mână înfig bâta asta de la Gregory Corso între/ jnepenii de pe munte, cu cealaltă semnez dările/de seamă pentru primărie și cârtesc..." (din Bătrânele versuri, în Aur și iederă, 2011). A.B.De când ne cunoaștem noi, Domnule George Vulturescu? Sunt atât de multe amintiri frumoase, evenimente, fotografii... Am ieșit mereu din Satu Mare: am făcut revista Poesis trecând pe la târguri de carte, pe la festivaluri de poezie, pe la colocvii ale revistelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Centrul vechi al Bucureștiului cu străduțele lui cosmopolite mă făcea să îmi imaginez cum odinioară doamne cu umbrele și mănuși de dantelă își etalau rochiile și evantaiele prin anotimpuri colorate. Încă două străduțe, fac dreapta, case înalte, frumoase, pline de iederă. Bat la ușă și urc pe o scăriță îngusta în camera de la mansarda. Poetul stătea în dreptul unei ferestre mici ce dădea în stradă. Sănătatea nu îi permitea să umble, așa că își petrecea majoritatea timpului în cameră, scriind. Avea ochi ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tata care ieșise pentru a se îndrepta în direcția în care bolborosea jacuzzi-ul, aburul fiind împrăștiat de briza care unduia peste grădină. Luna atârna deasupra acestui peisaj și era într-atât de albă încât răzbătea printre nori și ilumina iedera de bougainvillea acoperind porțiunea de zid care delimita acest spațiu. Tatăl meu înaintă împleticit spre jacuzzi cu paharul în mână și încercă să intre grațios în bazin, dar se împiedică și stropi cu apă gresia spaniolă din jur, reușind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
felul nostru, oricât de personal, de a gândi, a simți și a ne exprima, Însușin du-și ele pentru asta, cu o uimitoare dexteritate, mai ales ticu rile fizice și intelectuale ale bărbatului iubit, Încolăcindu-se pe ființa lui ca iedera pe copac, până a ajunge, sărmanii de noi, la iluzia, marea și stricătoarea iluzie, că deosebirea dintre tine și femeia iubită este, ca să parafrazez pe Montaigne, mai mică decât Între tine și tine Însuți; fenomene care se risipesc de Îndată ce Înstrăinarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
impunător e totul. Pornim pe un bulevard larg mărginit de copaci și ajungem la aleea cu pietriș din fața casei. Clădirea e imensă și cenușie și pare să aibă o mie de secole; la intrare are stâlpi și e acoperită de iederă. — Frumoasă casă, spune Luke în timp ce ne îndreptăm spre intrare. Câți ani are? — Habar n-am, zic nesigură. E a familiei lor de mult timp. Trag de șnurul clopoțelului să văd dacă nu cumva, prin absurd, a fost reparat - dar, evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
atmosferă plină de freamăt și nerăbdare. Și unde e mireasa noastră? spune tati. Aici sunt, se aude glasul lui Suze. Ridicăm privirile cu toții - și iat-o, plutind pe scări, și ținând strâns la piept un buchet fabulos de trandafiri și iederă. — Vai, Suzie, zice mami, ducându-și mâna la gură. Vai, ce rochie frumoasă! Vai... Becky! O să fiți... Se întoarce spre mine cu o privire extrem de duioasă și, pentru prima dată, pare să-mi observe cu adevărat rochia. — Becky... tu așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
miros de zahăr combinat cu unt. În vitrină sunt expuse torturi uriașe și cutii transparente cu șiruri întregi de ornamente florale, iar la mesele de marmură cofetarii fac, cu cea mai mare grijă, trandafiri din glazură și pictează fire de iederă din zahăr. Rămân nehotărâtă lângă intrare și pe lângă mine trec spre ieșire o fată slăbuță în jeanși, cu pantofi cu toc înalt și barete pe gleznă, condusă de maică-sa, cu care tocmai se ceartă. — Trebuia doar să guști un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]