911 matches
-
număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
maximă de 85 m, și o suprafață de 0,90 ha. Adâncimea maximă este de 5,5 m, plasată la 35 m de malul estic. Malurile sunt înierbate și coboară lin spre lac, spre est aflându-se câteva boschete de ienupăr. Alimentarea lacului se face din apa zăpezilor, un con de dejectie și a ploilor, precum și din câteva ochiuri înmlăștinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torențial din versanți cu alunecări la fiecare ploaie și apa
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
cele mai semnificative fiind Mlaștină de la Pârâul Rușilor (16 ha), "Mlaștină cu borviz" Dobreanu (4 ha) și Mlaștină Mare a Bilborului (2 ha). Predominanțe sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
mai mare parte a plantelor o constituie iarba pășunilor consumată regulat de erbivorele domestice. Cel mai des întâlnit copac autohton din Islanda este mesteacănul nordic ('), care în trecut forma păduri ce acopereau mare parte din țară, alături de plopi tremurători, sorbi ('), ienuperi și alți copaci mai mici, mai ales sălcii. La începutul colonizării umane, insula era extensiv împădurită. La sfârșitul secolului al XII-lea, , Ari cel Înțelept, o descria ca „împădurită de pe munți până la țărmul mării”. Colonizarea umană permanentă a perturbat mult
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
ul este o băutură alcoolică spirtoasă, aromată cu fructe de ienupăr. În afară de ienupăr poate avea arome de anason, scorțișoară, coajă de portocală sau lămâie, rădăcini și semințe de angelica, coriandru sau prune sălbatice. Concentrația de alcool variază între 40-45%. Este utilizat, în special, ca ingredient de bază în diverse cocteiluri cum
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
ul este o băutură alcoolică spirtoasă, aromată cu fructe de ienupăr. În afară de ienupăr poate avea arome de anason, scorțișoară, coajă de portocală sau lămâie, rădăcini și semințe de angelica, coriandru sau prune sălbatice. Concentrația de alcool variază între 40-45%. Este utilizat, în special, ca ingredient de bază în diverse cocteiluri cum ar fi
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
dry gin și o aromă mai puternică. Ginul distilat a evoluat din jenever, Plymouth gin, mai puțin sec decât London dry gin și Old Tom gin, cel mai dulce și mai aromat. Ginul compus este obținut din alcool etilic și ienupăr, fără redistilare. "Sloe gin" este un sortiment de gin îndulcit, obținut prin infuzia fructelor de porumbar sau a prunelor. Ginul iși are originea în Olanda, în secolul al XVII-lea. Realizarea lui este adesea atribuită doctorului Franciscus Sylvius. Era vândut
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ul ("Juniperus communis" - ) este un conifer care aparține genului Juniperus din familia Cupressaceae. Fructele uscate de ienupăr (boabe mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului. Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m, adesea în tufărișuri și pâlcuri, în poieni
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
și pseudobacele verzi. ul ("Juniperus communis" - ) reprezinta o plantă medicinală ale cărei proprietăți terapeutice sunt utilizate în tratarea multor afecțiuni și boli: tratează și vindecă reumatismul, răceala, bronșita, bolile de piele, elimină piatra existentă la nivelul vezicii urinare. Fructele de ienupăr constituie și ele un remediu natural pentru anemie, lipsa poftei de mâncare, artrită, asigurând o funcționare optimă a organismului. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
răceala, bronșita, bolile de piele, elimină piatra existentă la nivelul vezicii urinare. Fructele de ienupăr constituie și ele un remediu natural pentru anemie, lipsa poftei de mâncare, artrită, asigurând o funcționare optimă a organismului. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate și de persoanele cu leziuni
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
și ele un remediu natural pentru anemie, lipsa poftei de mâncare, artrită, asigurând o funcționare optimă a organismului. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
o funcționare optimă a organismului. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație. Se pot produce cu
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație. Se pot produce cu pseudobacele de "Juniperus sabina L." (cetină de negi) care sunt toxice. Deosebiri:
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate și de persoanele cu leziuni ale căilor urinare. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație. Se pot produce cu pseudobacele de "Juniperus sabina L." (cetină de negi) care sunt toxice. Deosebiri:
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
oligo fructoza, sau ca orice co-produse) Coacăze negre Fructe din specia Aronia Arbutifolia, crușin și soc Fructe din specia Capsicum sau din specia Pimenta, uscate sau zdrobite sau măcinate Semințe de anason, badian, secărea, coriandru, chimion sau chimen; boabe de ienupăr Curry Sămânță de schinduf Condimente, altele decât combinațiile Condimente, altele decât combinațiile Secară albă, grâu obișnuit și meslin, altele decât pentru însămânțare Secară, alta decât sămânță Orz, altul decât sămânță Ovăz, altul decât sămânță Porumb, altul decât sămânță Boabe de
jrc3177as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88333_a_89120]
-
vârstă de aproximativ 92 de ani. Deși coborât aici cu două etaje de vegetație, sub fag și gorun, molidul rezistă în climatul de silvostepă din Iași. Experții în domeniu au sugerat completarea peisajului cu alte specii lemnoase montane, precum fagul, ienupărul sau cetina de negi. Aleea salcâmilor cuprinde 35 de arbori ("Robinia psuedoaccacia v. Inermis") cu un diametru mediu de 51 cm, înălțimea de 14 m și vârsta de circa 165 de ani. Costache Negruzzi menționează într-una din operele sale
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
perioadă pot deranja turiștii. Luna iunie este destul de ploioasă, astfel perioada cea mai potrivită pentru excursii este august - septembrie. Peste altitudinea de 1500 m se întinde zona pășunilor subalpine. Aici se întâlnesc în multe locuri și desișuri de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții masivului sunt acoperiți cu păduri de fag și de brad. Pe alocuri, în văile adânci sau în depresiuni (Stâna de Vale), din cauza inversiunii termice și etajarea vegetației este inversă, coniferele situându-se sub etajul pădurilor de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
și mari semnificații religioase pentru centrul de pelerini Sabarimala. În Scandinavia, steaua a fost cunoscută ca "Lokabrenna" („ars de Loki” sau „torța lui Loki”). În astrologia din Evul Mediu, Sirius era considerată o stea fixă Beheniană, asociată cu berilul și ienupărul. Simbolul său astrologic a fost listat de către Heinrich Cornelius Agrippa. Multe culturi au semnficiații speciale istoric legate de Sirius, în mod particular în relați cu câinii. Într-adevăr, ea este adsea numită colocvial „Steaua câinelui” fiind cea mai luminoasă stea
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe scutul stemei și devenind mobilele
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]