1,506 matches
-
limbile portugheză, engleză, suedeză, sanscrită, franceză, tibetană, germană. Din literatura română a transpus în polonă, cu destulă acuratețe, Vânătoarea regală de D. R. Popescu, Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Pe culmile disperării de Emil Cioran și Pitești de Virgil Ierunca, în 1989 alcătuind, în colaborare, și o antologie a poeziei românești. Traduceri: D. R. Popescu, Łowy królewskie [Vânătoarea regală], Varșovia, 1979; Mircea Eliade, Tajemnica doktora Honigbergera [Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Cioran și Pitești de Virgil Ierunca, în 1989 alcătuind, în colaborare, și o antologie a poeziei românești. Traduceri: D. R. Popescu, Łowy królewskie [Vânătoarea regală], Varșovia, 1979; Mircea Eliade, Tajemnica doktora Honigbergera [Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran, Na szezytach rozpaczy [Pe culmile disperării], Cracovia, 1992; Antologia poezji rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
oferă sfaturi (Instrucțiuni pentru cercetători) și îndemnuri, cum ar fi acela de a prezenta biografia unor scriitori, înființând chiar o rubrică specială, „Biografia”, care include date noi despre Mateiu I. Caragiale (Viorel Alecu), Jack London (Eusebiu Cămilar), Paul Verhaeren (Virgil Ierunca, sub pseudonimul Virgiliu Angelli), Bogdan Amaru (I. Felea), Rilke (C. Moraru-Balș), Daumier (Mircea Pavelescu), Rimbaud (Ion Stoica) ș.a. Rubrică „Documente - istorie literară” este dominată de G. Călinescu, aici fiind publicate mai multe capitole din viitoarea Istorie a literaturii române de la
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Argint de G. Lesnea, Suzana, român de Maria S. Palade, Două chemări de Octav Dessila, Morminte de Mihail Sadoveanu, iar Adrian Marino scrie despre H. Sanielevici. La rubrică „Eseuri” își aduc contribuția Viorel Alecu (Vasile Conta), Virgiliu Angelli, adică Virgil Ierunca (Luigi Pirandello), Edgar Papu (Teresa de Ávila), Al. Claudian (Impresii din Franța), Șasa Până (Gérard de Nerval), I. Bunescu (Romain Rolland), Alf Adania (Bazele filosofice ale științei), Mihail Chirnoagă (Jurnalul lui Stendhal), Mircea Mancaș (Mistica și creație, Artă și reverie
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Gârbea, „Așteptând arpentorul”, LCF, 1990, 11; Florin Manolescu, Poezia unui mușchetar tragic, LCF, 1991, 47; Corespondență Virgil Mazilescu - Dumitru Țepeneag, VR, 1992, 1-2; Mircea Vasilescu, Întoarcerea lui Immanuel, „Arc”, 1992, 3; Victor Ivanovici, Apa, visul și traversarea, VR, 1992, 6-7; Ierunca, Subiect, 93-98; Traian T. Coșovei, Cicatricea unei absențe, CNT, 1993, 15; Nora Iuga, „..obsesia morții apropiate a început foarte devreme...”, MS, 1993, 1-4; Mariana Marin, Mici crime perfecte, MS, 1993, 1-4; Negoițescu, Scriitori contemporani, 267-270; Ulici, Lit. rom., I, 96-99
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
40-43; Zaciu, Lancea, 212-223; Iorgulescu, Critică, 196-202; Grigurcu, Critici, 106-111; Dobrescu, Foiletoane, II, 226-233; Ciobanu, Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70; Teodor Vârgolici, O nouă istorie a literaturii române, ALA, 1995, 300; Nițescu, Proletcultismul, 257-278; Ion Bălu, Istoria literară, astăzi, APF, 1996, 3; Nicolae Bârna, O „Istorie” prietenoasă, CC, 1996, 9-10; Ion Bălu, O istorie integrală a literaturii române
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
acești inși, așadar, mai degrabă sau mai târziu, se retrag la sânul „putredei și retrogradei” orânduiri capitaliste; sunt mulți danpetrașinci care prin zelul lor propagandistic au deformat și deturnat spre tipare monstruoase, inadecvate, inefabilul creator și specificul românesc; Între Virgil Ierunca și Petru Dumitriu, Între aceste extreme, deci, și Dan Petrașincu. Căci după această dată, i-am Întâlnit doar de două trei ori semnătura În presă, deși am parcurs-o până În 1954; va fi rămas definitiv În acea Italie „a dezorientării
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Heine, Heinrich 299, 300, 305 Hera-Bucur, Gh. 95, 96 Horeajon 192, 214, 215, 221 Horvathlmre 191 Horvath Istvan 139, 191 Hudici, Vera 93, 146, 188, 324 I Iacoveanu, Cornel 217 Iancu, Virgil 212, 215 Ieașko, N. 279 Ienciu, Liviu 222 Ierunca, Virgil 18 Ignat, Nestor 29, 92, 141, 142 Ignătescu, Constantin 320 Ion, Al. 137 Ionașcu, Gheorghe 93, 95, 96 Ionescu, Crișan 93 Ionescu, Toma 290 Ionescu-Rion, Raicu 234 Ioniță, Dumitru 217 Iordan, Iorgu 9, 240 Iordan, Santa 50 Iosif, Mira
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al lui Virgil Ierunca (Fenomenul Pitești) fusese o sinteză suplă și intelectuală, cu impact remarcabil. Alin Mureșan dorește să ofere cititorilor români (nu doar intelectualilor) cu totul altceva: o lecție de anatomie minuțioasă, detaliată, pe îndelete, fărâmă cu fărâmă, pas cu pas, astfel încât toată lumea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general a ceea ce e numit impropriu „reeducare”. Există, până în momentul de față, doar două abordări generaliste ale subiectului. Ne referim aici la volumele lui Virgil Ierunca și Dumitru Bacu1, ambele scrise exclusiv pe baza celor relatate autorilor de către victime ale acțiunii. Deoarece la momentul redactării lor nu era posibil accesul la documente, iar ceilalți supraviețuitori nu apucaseră încă să-și publice memoriile, demersurile celor doi, deși
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
am oprit, pentru studiul nostru, la termenii de „agresor” ori „bătăuș”, pe care îi considerăm mai indicați în acest caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, „fenomenul Pitești”, este vagă și ușor metaforică. Numeroși supraviețuitori s-au aplecat asupra termenului „experimentul Pitești”. Cu riscul de a părea didactici, vom spune că un experiment presupune prezența unor oameni de știință care folosesc o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cine inventa metodele de tortură? În fine, au fost atinse obiectivele inițiatorilor sau nu? Vom încerca să redăm părerile celor care au scris despre întâmplările din Pitești și Gherla legate de aceste întrebări înainte de a ne formula propriile concluzii. Virgil Ierunca vorbește despre Pitești ca despre o „insulă a ororii absolute”1 și crede că în cadrul acțiunii „categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”2. El este de părere că „scopul Securității ș...ț nu era numai de a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei doi adjuncți ai săi, coloneii Dulgheru și Sepeanu, dar și pe directorul Alexandru Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu, alături de Popa, Livinschi, Mărtinuș, Leonida, Pătrășcanu, Fuchs, Steier 4. Probabil însă că Virgil Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ambele cazuri se referă la perioada de după Pitești, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că acțiunea din România a fost un soi de predecesoare a acestora, iar intensitatea presiunilor fizice și psihice este incomparabil mai mică. Probabil că Virgil Ierunca a ținut să amintească cele două mărturii pentru a demonstra că astfel de încercări de spălare a creierului au fost des întâlnite în spațiul comunist. Constantin Cesianu încadrează acțiunea de la Pitești în întreg sistemul represiv aplicat în România și crede
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, cuvânt înainte de preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, București, 2006. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, prefață de François Furet, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar A-B, lucrare revizuită de prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2000
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Hotea Ion 28 Hotico Grigore 28 Huțuleac Ion 143 I Iacob Dezideriu (ofițer politic) 71 Iagăru Marin (locotenent) 36, 92, 204 Ianolide Ioan 35, 55, 60 Iarca Macu 29 Ibănescu Dumitru 30-31, 33, 151 Ichim Petre 29 Ichim Vasile 29 Ierunca Virgil 11, 13, 15, 225-226 Iftode Gheorghe 55, 60-62, 64, 169-170 Ilban Ion 28 Ilea Vasile 16, 29, 234 Ilie Dan 79 Iliescu Mihai 55-56, 143 Iliescu Ștefan (comandant) 116 Ilut Ioan 29 Ioan Paul al II-lea, papa 118
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
281-286; Dima, Viziunea, 109-116; Micu, Modernismul, I, 267-268, II, 177, passim; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 263-266; Stolnicu, Printre scriitori, 128-129; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 276-285; Ceuca, Teatrologia, 138-140; Negoițescu, Ist. lit., 330-332; Ierunca, Semnul, 9-39; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 127-161; Dicț. analitic, II, 27-29; Dicț. esențial, 104-106; Ghițulescu, Istoria, 122-123; Popa, Ist. lit., II, 1170-1174. G. H.-T.
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Țepelea, Opțiuni, 274-290; Noica, Istoricitate, 130-195; Papu, Lumini, 381-387; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 111-132; Holban, Literatura, 281-294; Tupan, Scenarii, 23-78; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 7-69; Fanache, Vârstele poeziei, 89-126; Ierunca, Românește, 23-26; Negoițescu, Ist. lit., I, 275-283; Steinhardt, Monologul, 339-344; Eliade, Împotriva, 195-199; Simion, Mercuțio, 108-111; Dumitru Stăniloae, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, București, 1993; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zu Gegenwart, Konstanz
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Ist. lit., I, 275-283; Steinhardt, Monologul, 339-344; Eliade, Împotriva, 195-199; Simion, Mercuțio, 108-111; Dumitru Stăniloae, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, București, 1993; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zu Gegenwart, Konstanz, 1994, 217-220, 255-257; Ierunca, Dimpotrivă, 262-265; Papu, Scriitori-filosofi, passim; Simion Mioc, Modalități lirice interbelice, vol. I: Tudor Arghezi și Lucian Blaga, Timișoara, 1995; Const. I. Turcu, Lucian Blaga sau Fascinația diplomației, București, 1995; Lucian Blaga, DRI, I, 209-230; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
își propune „să aducă scrisul proaspăt, critică nepărtinitoare a tineretului dedicat literelor, artei și realității românești” (Prefață). Publică poezie, proza, eseuri critice, biografii, cronici, revista revistelor, note, comentarii, reportaje. Colaborează cu poezie Geo Dumitrescu, care debutează aici sub pseudonimul Vladimir Ierunca (Cântec, 1/1939), Mihai Beniuc, Alexandru Balaci, Simion Stolnicu, Mihu Dragomir, Paul Dimitriu, Teodor Nencev; cu proza, Nicolae Ivanovici; cu articole critice și eseuri, Mihnea Gheorghiu (Whitman, W.H. Auden și poezia tânără engleză, Literatura de azi în Statele Unite), Dumitru
CADRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285989_a_287318]
-
a lui Constantin Virgil Gheorghiu dintr-un roman în manuscris, s-a hotărât Monica Lovinescu să-și asume traducerea în franceză a romanului Ora 25. Însă faptul că reuniunile se mențineau într-un climat de „cenaclu aproximativ” - cum constată Virgil Ierunca -, fără „nici un progres de a comunica, de a face ceva, de a instaura un stil, un limbaj în situația de exil”, a dus până la urmă la destrămarea acestor întâlniri apolitice și la migrarea spre forme de manifestare culturală mai angajat
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
forme de manifestare culturală mai angajat politice, în conformitate cu timpul, cu ceea ce s-ar putea numi condiția existențială și statutul social și național al participanților. Repere bibliografice: Titus Bărbulescu, Cu Mircea Eliade la Paris, „Revista scriitorilor români” (München), 1986, 23; Virgil Ierunca, Jurnal, „Destin” (Madrid), 1966, 15; Monica Lovinescu, Acum a plecat..., în Emil Cioran, Razne, îngr. Nicolae Florescu, București, 1995, 3-5. N.Fl.
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
de fapt, pentru Ion Negoițescu. Acesta a polarizat în jurul său un număr însemnat de scriitori și critici, care conferă o anume distincție revistei ce apărea, în numere duble, de două ori pe an. La primul număr colaborează Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Gelu Ionescu, Monica Lovinescu, Călin Andrei Mihăilescu, Herta Müller, Ana Mureșanu, Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Victor Stoichiță și Mariana Șora. În jurul acestui nucleu vor gravita mereu alți scriitori din exil, care, pe măsura trecerii anilor și a adâncirii crizei regimului
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]