9,028 matches
-
am îngenuncheat la marginea patului. Iar poezioarele au început să-mi danseze prin minte, amestecându-și versurile. De atunci, nu m-am mai rugat niciodată. Poate doar arar, cu câte o floare ofilindu-se în soare pe piatra de pe mormântul Ilenei. Ovidiu Cobălcescu La păianjen Uite, pe ăsta cu Del Piero îl vreau, îi spun tatălui meu, arătându-i tricoul cu degetul. Del Piero? Da’ tu știi cine e Del Piero? Îi arunc o privire strâmbă și strig cât pot de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
G. Călinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculesu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Cornel Regman, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Al. Piru, I. Negoițescu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Scarlat), dar și de "latura feminină" a istoriei literare, de la Dana Dumitriu, Doina Uricariu, Aurelia Batali, Ioana Diaconescu, Ileana Mălăncioiu, până, acum în urmă, la Carmelia Leonte, cu eseul Emil Botta:căderea din spectacol. Valoarea poeziei și prozei, ca și prestanța rolurilor jucate pe scenele teatrelor au scutit exegeza de fraze gen "cel mai bun poet dintre actori" sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și în foc: am îmbătrânit, nu glumă. (Aplauze) Amintirea este o prezență absolută. Se știe, doar, poezia este "fiica memoriei"39 și mama vitregă a viitorului. Cum să ne împăcăm cu puterea deformatoare a oglinzii, a amintirii? Iată ce povestește Ileana Mălăncioiu, dintr-o vizită făcută poetului: Pe un perete exista o oglindă ciobită, deasupra căreia era atârnat un petic dintr-o maramă veche. Aveam sentimentul că oglin-da aceea nu este ca toate oglinzile și ne-am apropiat să ne privim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
semantism incredibil, exploziv și frenetic. Este o natură mirifică, la un prim strat al lecturii, dar care hărțuiește poetul, din profunzimi. Oricum, el s-a dovedit a fi dotat cu o percepție tragică a acesteia, deci personaje de basm precum Ileana Cosânzeana, Muma-Pădurii, Piaza Rea, Por Împărat, Codrul, personificat în buna tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cit., 287. 38 Ov. S. CROHMĂLNICEANU, Literatura română între cele două războaie mondiale, II, București, Ed. Minerva, 1978, p. 154. 39 Julien GRACQ, En lisant, en écrivant, citat de N. MANOLESCU în articolul Fiica memoriei, Cronica, 37 (1128), 1987. 40 Ileana MĂLĂNCIOIU, În vizită la Emil Botta, din vol. Emil Botta interpretat de..., ed. cit., p. 97. 41 Eugen SIMION, Proza fantastică, vol. Scriitorii români de azi, București, Ed. Cartea Românească, 1978, p. 631. 42 Ștefan CAZIMIR, Tensiunea lirică, București, Ed.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tinerețea cu dorințele de aventură și patima iubirii își spuneau cuvântul. Ciolac și-a găsit o văduvioară tânără și frumoasă în Tansa, deci mult mai aproape de pădure. Într-o zi mohorâtă de toamnă, Ciolac s-a dus la iubita lui Ileana, că așa o chema. Când s-a întors de acolo se înserase de-a binelea și se lăsase și o ceață deasă. Ciolac mergeaîncet și clătinându-se, având pușca pe mână, cuțitul și pumnalul la brâu, porthartul pe umăr, iar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aproximativ trei anișori. După Ion a urmat Vasile, care era voinic ca un uriaș, dar nu era așa de rău la suflet și în comportament cum era Jenică. Vasile a făcut stop cardiac și i-au rămas trei copii: Ion, Ileana și Ștefănel, poreclit Juncanu. Juncanu este înalt de vreo doi metri și vreo douăzeci de centimetri, nici prea slab, nici prea gras și cuminte ca o fată mare de nu-l vezi prin crâșmă. Are o mică turmă de oi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
casa s-a certat cu soția și a vândut casa întorcându-se la Petroșani. Chimircan După moartea lui Ciolac, nevastă-sa a rămas cu o fată pe care să o crească. Cu timpul anii au trecut, și a crescut și Ileana, căci așa o chema pe fată. De acum, dragă doamne, era și ea fată mare de măritat. Dar cum zicala nu trebuie să rămână de minciună că „Femeia este poale lungi și minte scurtă”, socotită mai măruntă, tot așa și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
căci așa o chema pe fată. De acum, dragă doamne, era și ea fată mare de măritat. Dar cum zicala nu trebuie să rămână de minciună că „Femeia este poale lungi și minte scurtă”, socotită mai măruntă, tot așa și Ileana a socotit și a tot socotit, până s-a păcălit. Căci Chimircan a socotit că nu i-ar strica un hectar de grădină, cum e masa ... în buricul satului. Și a gândit și a tot gândit, până când a chibzuit cum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a tot socotit, până s-a păcălit. Căci Chimircan a socotit că nu i-ar strica un hectar de grădină, cum e masa ... în buricul satului. Și a gândit și a tot gândit, până când a chibzuit cum să-i tragă Ilenei lui Ciolac cacialmaua. Și din vorbă-n vorbă și din faptă-n faptă, până ce a prostit-o pe fată de i-o trecut pământul la notar pe numele lui și că imediat fac și nunta ... o nuntă ca în povești
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și din faptă-n faptă, până ce a prostit-o pe fată de i-o trecut pământul la notar pe numele lui și că imediat fac și nunta ... o nuntă ca în povești! Altă dată, la sfântul așteaptă! A tot așteptat Ileana mult și bine, că până la urmă a plecat în alt sat de rușine. Și cum nu ar fi fost îndeajuns numai atâta, au mai urmat și altele, mai cu vârf și mai îndesate. A venit vremea și s-a însurat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întâi i-a avut pe Silică, Ion, Marcica, Costache și Mitică, care erau gemeni, apoi pe Pavel, Petruță și pe tot neamul lor de adormiți și nedormiți. Pe la 1946, când a fost foametea cea mare, Chimircan avea în grădina de la Ileana lui Ciolac mazăre verde păstăi. Într-o noapte, nașul lui pe nume Rusu Uță, de foame, a îndrăznit să sară gardul și s-a apucat de mâncat mazăre, nicidecum să culeagă, că foamea îi dădea târcoale prin stomac. Între timp
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
apoi s-a dus și el, lăsând un gol în sufletul familiei lui. Toader Cioabă S-a căsătorit cu Maria din satul vecin, fata lui Mocanu. Toader, când era flăcău, se lăuda că are 80 de Mării și 85 de Ilene, și până la urmă din cele 80 de Mării și-a ales pe Maria, fata lui Mocanu, frumoasă, focoasă, dar foarte veninoasă. Că pe Toader îl lăsa să doarmă în casă, iar ea iute din cale afară, dormea tot pe prispă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
eu flăcău am mers, părinte, am mers ... am mers la Tansa la vărul meu și și am stat de pândă câteva zile amândoi și ... și într-o zi l-am văzut pe Ciolac cum a intrat la ibovnica lui, la Ileana în casă și ... și l-am așteptat până când a ieșit și a plecat la cantonul lui în pădure. Când am văzut că a pornit-o spre canton, am luat-o cu vărul meu pe o potecă ocolitoare și am ajuns
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
exercită activități turistice devenind case de locuire permanentă. Agenția de Turism Câmpina oferă în Breaza, locuri în cele 3 vile rămase în proprietatea ei: Vila Poienița, cu confort de 4 stele si 3 camere cu câte 2 locuri, apoi Vila Ileana, confort 2 stele, 14 locuri, 7 camere și, în sfârsit, Vila Catinca, 2 stele, cu 6 locuri, 3 camere. Posibilitățile de cazare sunt completate de încă 10 unități, din care: 1hotel, cu 51 locuri; 1 motel, cu 55 de locuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și suferința, calamitatea socială sau cea existențială, evenimentele teribile ale existenței pe care tragicul le pune în joc sunt transfigurate estetic prin intermediul sublimului și devin prilejuri de afirmare și celebrare a umanului. Făcând aceeași analiză conceptelor de „tragic” și „sublim”, Ileana Mălăncioiu 1 arăta că pentru nici unul dintre marii vinovați tragici păcatul nu este sublim; sublimă este ispășirea și puterea de a suferi de care omul este capabil. Tragicii antici au știut acest lucru și niciodată nu au tratat crima ca
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei Lespezi, și în special a Heciului, se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe a cărei moșie s-a aflat peste 200 de ani. La Probota, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu, Ruxanda Roșca, Ileana Spataru, Didina Jitaru, Alexandrina Miron, Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu, Ruxanda Roșca, Ileana Spataru, Didina Jitaru, Alexandrina Miron, Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca lor se numărau războiul de țesut, care se afla în fiecare casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și pe lumea cealaltă. În nopțile ce preced înmormântarea se face privegherea. Bocetele specifice priveghiului erau cântate de bocitoare, marcând momente importante din viața celui dispărut. Textele erau adaptate atât sexului cât și vârstei celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost aplaudată ani la rând de spectatorii heceni și din împrejurimi. În sălile căminului cultural au avut loc spectacole de revistă ale Casei de cultură Pașcani și concerte ale unor cântăreți renumiți: Vasile Cănănău, Ion Crețu, Marcel Budală, Benone Sinulescu, Ileana Sărăroiu, Laura Lavric, Sofia Vicoveanca, frații Dolănescu, Daniel Iordachioaie și alții. Dintre orchestre a evoluat Rapsozii Botoșanilor, condusă de maestrul Ioan Cobâlă. Pe această scenă au loc și spectacole organizate de copii, sub îndrumarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cu puțin timp în urmă a apărut volumul 9, sub egida Academiei Române, la Editura Saeculum I.O. Toate aceste volume au fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Pentru toate aceste volume au fost consultate atent un număr de 824 de periodice, de cele mai variate
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Pentru toate aceste volume au fost consultate atent un număr de 824 de periodice, de cele mai variate profiluri, aflate în Biblioteca Academiei Române, apărute nu numai în București și în marile centre culturale, ci și în multe alte localități
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
Radio România Cultural să fie susținută de oameni ca (îi menționăm pe cei menționați și de Doinel Tronaru) Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Andrei Pleșu, Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Mircea Horia Simionescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Doina Jela, Eugen Simion, Ileana Mălăncioiu, Sorin Alexandrescu, Alexandru Zub ș.a.? Relațiile cu asemenea oameni nu se fac la un șpriț, ci se câștigă în timp, prin profesionalism. În al doilea rând, cum își poate permite cineva să pretindă că personalitățile în cauză "nu au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
la un "rezultat descalificant". Mai toți au votat în favoarea volumelor semnate de reprezentanții generației '80 sau a celor ce-și spun nouăzeciști. Doar câțiva dintre criticii chestionați au dat câte un vot-două lui Ștefan Augustin Doinaș, Anei Blandiana, Constanței Buzea, Ilenei Mălăncioiu, lui Marin Sorescu, Cezar Baltag, Petre Stoica, Emil Brumaru. De aici, clasamentul neavenit, aspru sancționat de către criticul de la Radio. Tot el observă cu tristețe cvasiabsența sentimentului religios în poezia actuală și faptul că revistele au început să ignore marile
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]