1,461 matches
-
în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice afine. "Romantismul deja posedă clar trăsături simboliste". De asemenea, adversitatea romantismului față de raționalismul iluminist se transpune în adversitatea simbolismului / decadentismului față de naturalism sau realism. Orice nou curent își stabilește precursorii, în această privință sunt revendicați aproape întotdeauna aceeași: prerafaeliții englezi, Gustave Moreau și Puvis de Chavannes în Franța, Hans von Marées, Arnold Böcklin în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate dovedi fertil pentru înțelegerea unui spirit nu neapărat iconoclast, dar deschis spre o altă viziune și o altă sensibilitate, care aveau să configureze simbolism-decadentismul la sfârșitului secolului al XIX-lea. La rândul său, Klimt preia o temă clasică iluministă, pe care o transformă complet în opusul ei. Cele trei tablouri destinate să decoreze plafonul Universității din Viena, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, trebuiau să reprezinte alegoric victoria luminii, respectiv a rațiunii, asupra forțelor întunericului, respectiv ale pulsiunilor instinctuale. Ele devin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teologia îi revine lui Matsch, precum și șase lunete, iar celelalte trei facultăți lui Klimt împreună cu alte 10 lunete. Atât din rațiuni simbolice, dar și pentru a impune o coeziune stilistică lucrărilor celor doi artiști, Ministerul oferă și tema de tradiție iluministă sub egida căreia urmează să se înscrie operele lui Matsch și Klimt: "Victoria luminii asupra întunericului". Schițele pentru primele două facultăți sunt prezentate în mai 1898 comisiei Ministerului Educației. Tot atunci apar și primele dificultăți legate de integrarea viziunii celor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
foarte scurt timp furia celor care vedeau subminat în primul tablou al lui Klimt primatul rațiunii -, facultate fondatoare a Aufklärung-ului -, asupra instinctualului și garant simbolic în fața amenințărilor dizolvante al iraționalului. Într-adevăr, tabloul lui Klimt nu păstrează nimic din tema iluministă a victoriei rațiunii asupra întunericului. Păstrându-se în convenția alegorică, artistul oferă o imagine a unei umanități abandonate în întuneric. Lanțul uman pe care-l înfățișează Klimt ca simbol al unei umanități încarcerate plutește într-o noapte înstelată, printre aștri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de a (se) vindeca. Așa cum observă și Schorske, umanitatea apare atomizată nu printr-un exces de individualizare, ci în absența unei conștiințe structurante, a unei instanțe ordonatoare, precum cea pe care o solicita viziunea raționalistă a societății conform proiectului iluminist, conform căruia Medicina, o altă extensie a rațiunii în act, era chemată să vindece le mal de siècle. Toate legăturile sunt rupte, niciun personaj dintre cele care apar pe acest ecran existențial nu întreține o relație conștientă cu un altul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre un deznodământ implacabil. Cele trei vârste ale omului (1905) a pictorului vienez va preciza mai clar caracterul implacabil al oricărui traseu destinal. Fără a reuși să fixeze nimic, prizonier al unei dinamici pulsionale caracteristice lumii vegetale sau animale, proiectul iluminist al omului rațiunii, sumă și depozitar al cunoașterii, a eșuat. De asemenea, un cuplu așezat pe un iluzoriu suport, emblematizare a cuplului adamic, întoarce spatele spectatorului. Torsul bărbatului este redutabil și cu toate acestea capul său este plecat ca sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, aducea, în prim plan, un erou romantic, înnobilat de înzestrările naturale, dar și de curaj, demnitate, inteligență etc. Spiritul ludic, iluminist, al lui Ion Budai-Deleanu "jucăreaua" sa, Țiganiada era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau scene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei devin astfel cei care ridică sau soluționează Problemele; ei îndeplinesc de fapt o funcție dublă: pe de o parte, exercită o activitate critică ce desființează miturile și iluziile, pe de altă parte, elaborează ideologiile și miturile societăților contemporane. "Filozofii" iluminiști au mitologizat și deificat Rațiunea însăși. Apoi romanticii, care au criticat foarte rațional neajunsurile Aufklärung-ului, au secretat mitul relației organice dintre om și natură și au elaborat sau argumentat miturile naționale. Astfel, intelectualii vor demitiza și remitiza la nesfîrșit. Marx
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comune să se exprime. Intelectualii ar reînnoi astfel legătura cu o tradiție seculară. Apărută în Evul Mediu, cînd clericii erau europeni prin natură, ea s-a dezvoltat în epoca modernă pentru a ajunge la conștiința europeană / cosmopolită comună a filozofilor iluminiști. Această revenire la spiritul Luminilor nu ar trebui nicidecum să ne determine să ne delimităm de Romantism. Dacă am reuși să ajungem la înțelegerea complexă a dialogicii culturale europene, am evita alternativa între universalismul abstract și singularitatea concretă, deoarece am
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vor fi rememorate dacă vor fi rememorate pentru ceva pentru a fi evidențiat că instituțiile sociale și politice pot fi considerate ca experimente de cooperare mai degrabă decît ca încercări de a întruchipa o ordine universală atemporală. Rorty respinge "ideea iluministă de "rațiune"", după care adevărul moral corespunde esenței anistorice a umanității, asigurînd prin aceasta că dialogul liber și deschis produce "un singur răspuns corect" la întrebările morale, ca și la cele științifice. Rorty citează preambulul lui Jefferson la legea statului
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
umanității, asigurînd prin aceasta că dialogul liber și deschis produce "un singur răspuns corect" la întrebările morale, ca și la cele științifice. Rorty citează preambulul lui Jefferson la legea statului Virginia asupra libertății religioase, ca un exemplu pentru acest postulat iluminist ipocrit: "Adevărul este mare și va învinge dacă va fi lăsat liber... El este adversarul potrivit și suficient al erorii și nu are a se teme de conflict, afară de cazul în care, prin intervenție omenească, este deposedat de armele sale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
faptului. Psihanaliza a estompat distincția dintre conștiință și emoțiile iubirii, urii și fricii, și deci distincția dintre moralitate și bunul-simț". Rorty ajunge la următoarea concluzie: "Rezultatul a fost că a dispărut imaginea sinelui, comună metafizicii grecești, teologiei creștine și raționalismului iluminist: imaginea unui centru natural anistoric, locul demnității umane, înconjurat de o periferie accidentală și neesențială"30. Rorty ajunge de la această observație la al doilea motiv pentru care favorizează compromisul jeffersonian. Numai prin acest tip de compromis, susține el, pot fi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
natură, de origine națională sau socială, avere, naștere sau alt statut" (sublinierea mea). Tratatul de Uniune de la Maastricht extinde și detaliază acest principiu de garantare a drepturilor cetățenilor la identitatea lor națională prin control internațional, îndepărtîndu-se prin aceasta de la maxima iluministă că suveranitatea ține în totalitate de națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
excelent ideea pregătită de un capitol întreg: Slavici e, fără urmă de îndoială "psiholog și, s-ar putea zice, psihanalist născut, iar nu făcut"34. Și în egală măsură "etnograf-beletrist", a cărei operă are un caracter "moralistic, nu moralizator", un iluminist înnăscut (așa cum, tipologic, omenirea iscă periodic asemenea naturi)". Studiul lui George Munteanu ar fi strălucit, dacă stilul ar fi fost mai puțin alambicat. Dincolo de acest defect, frumusețea ideilor îl impresionează pe cititorul convins la sfârșitul lecturii că a avut în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lipsite de rațiune (să nu uităm, prezența rațiunii este semnul aspirației "la cerul înstelat" (Kant) de deasupra noastră); se acordă astfel un credit nelimitat rațiunii, ca atelaj al posibilei ascensiuni către perfecțiunea reprezentată de zei. Așa s-a conturat "saga" iluministă, "metapovestirea", care a făcut posibil și a justificat secolul care avea să urmeze (secolul al XX-lea). Secolul al XX-lea trebuia să fie consecința progresului înregistrat în planul cunoașterii științifice, a ameliorărilor pe care tehnologia trebuia să le aducă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acest proces își fac apariția reflecții și convingeri crepusculare care sporesc sentimentul că s-a ajuns într-un stadiu final ireversibil. Este teoretizată în mod expres ideea unui "sfârșit al istoriei" și a unei posthistoire. "Sfârșitul tuturor lucrurilor", pe care iluministul Kant îl vedea ca sens final al istoriei care ar culmina cu progresul constant al umanității spre mai bine, a devenit, în dezbaterea zilnică despre posthistoire și despre sfârșitul istoriei, o simplă "agonie a sfârșitului", recunoașterea sufocantă a caracterului ireversibil
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Dar cel care folosește cu precădere conceptul de nihilism este Francesco de Sanctis, mai exact pentru a caracteriza poziția filozofică a lui Leopardi și tematizarea nimicului propusă de acesta. În scopul de a reliefa contradicția dintre înrădăcinarea poetului în raționalismul iluminist, pe de o parte, și cufundarea sa poetică în nimic, pe de alta, De Sanctis afirmă: Voința sa slabă și scindată nu îl lasă să ajungă la o concluzie stabilă, la coerență filozofică, suspendat și scindat între un nihilism absolut
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
unic și distinctiv. Cultura va servi pentru proclamarea identității naționale și, în special, pentru afirmarea superiorității acesteia. Unul dintre reprezentanții intelectualității germane, Johann G. Herder, în lucrarea O altă filosofie a istoriei (1774), susținea ideea diversității culturilor, combătând astfel ideea iluministă a unui culturi unice, ce uniformiza culturile naționale. "Herder este cel care ne-a deschis ochii asupra culturilor"11 și tot el era convins că fiecare popor are de îndeplinit un destin prin intermediul culturii sale. Cultura este, deci, folosită în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
realizări artistice, intelectuale și morale care alcătuiesc patrimoniul unei națiuni; ele sunt considerate ceva dobândit odată pentru totdeauna și constituie temelia unității acesteia"12. În Franța, însă, în aceeași perioadă, orientările teoretice privind cultura au fost direcționate în continuarea tradiției iluministe de gândire, "cultura umanității" fiind considerată mai importantă decât, să zicem, cultura franceză sau cultura germană 13. Dezbaterilor ideologice li s-au adăugat conflictele militare din secolul al XX-lea dintre Franța și Germania, motiv pentru care "cultura" și "civilizația
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
I. Watt, 1957). 5. " (...) am avut iluzia impunătoare că starea mea de reverie se prelungea. Panta rapidă care se întindea pînă la lac (...)" (Obermann, 10/18, p. 39). 6. A se vedea bibliografia R. Mortier, 1982. 7. A se vedea iluminiștii francezi (Saint-Martin), suedezi (Swedenborg) și "filosofii naturii" germani. Capitolul 3 Descrierea reprezentativă Începînd cu lucrările lui Pierre Bourdieu, se cunoaște că motorul producției "restrînse" este căutarea noutății și a diferenței, ceea ce îi conduce pe scriitorii aparținînd acestei sfere de producție
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Paris, 1996. Rykner subliniază modernitatea teoriilor lui Diderot din a sa Lettre sur les sounds ez muets, în care se conturează concepția unui teatru radical nou (vezi capitolul "Diderot et la révolution du silence"), anti-retoric, anticipând expresionismul. Potrivit interpretului, teoreticianul iluminist ar fi respins retorica, preferând în schimb caracterul brut și autentic al teatrului lui Eschil, Sofocle sau Euripide, denunțând tirania literaturii și apreciind gestul patetic, combinat cu țipătul, în defavoarea cuvântului articulat logico-discursiv. De aici și necesitatea unei noi "gramatici universale
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
împotriva căderii perfidă prezență e celor două lumi ce se amestecă incontrolabil! Într-o asemenea dilemă apare marea întrebare a devenirii: proprii și a celui ce trebuie la răndul lui educat și îndreptat către un ideal. Care să fie acesta? Iluminiștii vedeau în educație singura posibilitate de îndreptare a răului social, injustiției, mizeriei. De fapt, de salvarea individului ruinat fizic, moral și intelectual de către societate. Anticii vorbeau de humanitas, un ideal al omului umanizat, al omului uman, nu ne-uman. Un
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
supunerii”, cum a fost morală antică șic ea medievală, a supunerii față de voința lui Dumnezeu sau a stăpănilor laici, s-a propus un prototip al “omului modern”, al omului liber, aflat numai sub tutela propriei sale rațiuni, omul autonom. Etică iluministă a lui Kant e o ilustrare a sloganului vremii că a sosit timpul că omul să devină valoarea supremă pentru om - slogan ce poate fi ușor recunoscut în celebrul său “principiu al respectului demnității umane”. Teoria etică a lui Kant
Imperativul kantian al Demnităţii Umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
că ne aflăm într-un punct de impas, în care întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice" societale. În al doilea rând, este clară definirea modernității înseși, câtă vreme unii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]