2,060 matches
-
apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Contrainvestirea, energie pusă în slujba eului pentru a se proteja împotriva interiorului, poate fi regăsită într-un număr mare de operații defensive, începând cu refularea, așa cum am putut vedea în prezentarea contribuției freudiene ilustrate mai târziu de exemplul lui Frismand (1988). Putem spune că mecanismul contrainvestirii servește drept suport pentru ansamblul mecanismelor de apărare. Astfel, am putea vorbi despre „deplasare prin contrainvestire” sau de „proiecție prin contrainvestire”. Conferindu-le o încărcătură energetică nu egală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
director al Poliției din Târgu Jiu (1903). A scris mult, la început sub înrâurirea lui Béranger, publicând în reviste craiovene și în unele din București. Debutul și-l face în 1891, la „Revista școalei”. În rest, colaborează la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Revista nouă”, „Noua revistă olteană”, „Curierul Olteniei”, „Revista literară”, „Generația viitoare”, „Foaie interesantă”, „Familia”, „Liberalul”, „Naționalul”, „Universul”, „Românul” și altele. A mai semnat Alin, N. B. Alin, N. Burlănescu, Nicol Burlănescu-Alin. A scos el însuși o
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
al secției românești, participă, între 1927 și 1933, la congresele PEN-Clubului. Din 1928 este membru al Societății Scriitorilor Români. Devine, în 1941, membru corespondent al Academiei Române. Cu un debut adolescentin, situat în 1903, când îi apare schița Lunaticii în „Universul ilustrat”, B. publică într-o primă perioadă mai cu seamă versuri și proză. Ulterior se manifestă și în formula ubicuă a foiletonului sau în cea a eseului scris ori rostit, ca în cazul nenumăratelor conferințe și intervenții la Radio România, încă
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
în preajma Crăciunului din 1930. Prezent în cele mai diverse publicații ale vremii, B. mai semna, către sfârșitul veacului al XIX-lea, în „Tinerimea unită”, „Românul literar”, „Revista pentru toți” (unde e și redactor, alături de Th. Voicu și G. Diamandy), „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Carmen Sylva”, „Povestea vorbei”, „Litere-științe-arte” sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
, publicație apărută la București între 1899 și 1916, apoi între 1920 și 1926. Inițial, purta subtitlul „Mică enciclopedie populară a vieții practice”, iar în 1904 are subtitlul „Literatură. Știință. Artă. Morală. Economie”. Calendarul, bogat ilustrat, are drept scop „a întări în popor conștiința națională, a cultiva sentimentele morale” și „a înmulți cunoștințele utile”. În afară de partea calendaristică, cuprinde versuri și proză, însemnări și articole diverse, aparținând unor scriitori mari ai epocii. Spre deosebire de alte publicații de același
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
celor mai importanți scriitori români de dincoace și de dincolo de Carpați. Se publică știri cultural-literare preluate din revistele vremii, pagini de folclor (între altele, o variantă inedită a Mioriței, culeasă în Banat, 1908), dar și traduceri din literatura universală. Bogat ilustrat, într-o concepție grafică și editorială elegantă, C. r. este una dintre cele mai longevive publicații periodice românești și, totodată, un prețios document asupra particularităților culturale ale zonei Banatului. A.D.C.
CALENDARUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
revistă de acest gen apărută în țara noastră în regimul de democrație populară, prima revistă care ilustrează atâtea forme de comunicare, vine să ilustreze atât de variat istoria minunată a epocii noastre. Apăreau și înainte vreme, în țara noastră, reviste ilustrate care se pretindeau că oglindesc multilateral viața. Izvorâte din necesități de clasă, destinate îndestulării spirituale a burghezo-moșierimii și falsificării realității crude și nedrepte, reviste ca Realitatea ilustrată sau ca Magazinul se creau după calapodul cunoscut al consoartelor lor apusene, potrivii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
istoria minunată a epocii noastre. Apăreau și înainte vreme, în țara noastră, reviste ilustrate care se pretindeau că oglindesc multilateral viața. Izvorâte din necesități de clasă, destinate îndestulării spirituale a burghezo-moșierimii și falsificării realității crude și nedrepte, reviste ca Realitatea ilustrată sau ca Magazinul se creau după calapodul cunoscut al consoartelor lor apusene, potrivii mentalității și intereselor monopoliste (...). Apariția revistei Flacăra constitue un succes grăitor al publicisticii și tehnografiei noastre noi. Urmând exemplul revistelor sovietice cu caracter similar (Ogonioc, de pildă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor. Metoda antitezei în lirică - atunci când e ostentativă - este urmărită de schematism și de retorismul ieșit dintr-un contrast valorificat pe două momente bine distincte: ieri și astăzi. Trebuie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
, revistă de popularizare a literaturii universale apărută la București, bilunar, în 1915, 1916 și 1918 sub redacția lui Ion Gorun; în 1918 își modifică titlul, devenind „Astra ilustrată”. Publică nuvele, schițe, dări de seamă, articole de popularizare a științei, anecdote, maxime și cugetări, în marea lor majoritate traduceri sau localizări după autori străini: Mark Twain, A. Daudet, Guy de Maupassant, Conan Doyle, Paul Heyse, Maxim Gorki, D. Grandville
ASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285482_a_286811]
-
, calendar literar, ilustrat, apărut în anul 1881 la București. Era editat de librarul și poetul G. O. Gârbea, care avea intenția să inaugureze, cu acest volum, o serie de calendare literare anuale. Editorul și-a asigurat colaborarea poeților I. I. Roșca și I.
AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285499_a_286828]
-
director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în București, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost și prim-redactor), „Tribuna românească” (1946-1947). A mai colaborat și la „Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii de articole pe cele mai diferite teme, de la faptul divers la comentarii culturale și artistice. Pentru A., gazetăria era expresia imediată a reacției emotive
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
să pună în lumină nu deosebirile, ci convergențele, coincidențele, omologiile, similitudinile (tematice, de simboluri, de poziție ontică). Redescoperirea arhaicului - în arta, în cultura modernă - echivalează cu o fericită regăsire a unei universalități perene și fundamentale. Acreditând o metodă personală, comparativ-hermeneutică, ilustrată convingător, A. a dat, prin Arhaic și universal, o lucrare importantă, pe care Mircea Eliade a apreciat-o elogios, afirmând (într-o scrisoare către Mircea Handoca): „În fond, Sergiu Al-George a reușit să ilustreze, în mod exemplar, ceea ce am putea
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
următor. Printre colaboratori s-au aflat C. Dobrogeanu-Gherea, C. Stere (își semna articolele Un observator ipohondric), Zamfir C. Arbore, C. A. Filitis, sociologul Iosif Bolocan ș.a. Partea culturală și literară a ziarului, completată și cu suplimentele editate („Adevărul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul de joi”), a fost redactată de scriitori cu vederi politice și cu idei estetice moderne (C. Mille, A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Stavri). În polemicile literare ale epocii, alături de periodicele socialiste („Contemporanul”, „Evenimentul literar”, „Munca”), ziarul a susținut, mai
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
și combătând sistematic totalitarismul fascist, ca și pe cel comunist. Revista era strâns legată de marele ziar independent „Adevărul” și continua o mai veche tradiție, ale cărei origini urcau spre finele secolului al XIX-lea, prin „Adevărul literar” (1893-1895), „Adevărul ilustrat” (1895-1897) și „Adevărul de joi” (1898-1899). Tradiția democrată, simpatia pentru popor, pentru „talpa țării”, spiritul antidogmatic al acestor reviste se vor regăsi peste două decenii la A. l. și a. Încheierea primului război mondial fusese încununată de realizarea unității naționale
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
exemple; un jurnal personal și intimist; o reunire întâmplătoare de impresii și opinii - spre exemplu, micro-trotuarul. Reportajul monografic Rar sau deloc folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj îl întâlnim în săptămânale generaliste, de tip magazin, în unele reviste ilustrate. Chiar dacă regulile de bază rămân aceleași pentru orice tip de reportaj, diferențele sunt impuse de vastitatea subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni români), de lipsa mărturiilor directe sau chiar istorice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vizita președintelui american Bill Clinton, o sărbătoare mai mult sau mai puțin vetustă (1 Mai, de pildă) etc. Efectul unui asemenea text este notabil, oferind ziarului un plus de culoare și căldură. Iată un reportaj din Cișmigiu, publicat de Realitatea ilustrată (11 iulie 1931, p. 21): E primăvară. Te scoli împrospătat de boarea răcoroasă a dimineții, ai făcut câțiva pași și simți că te topești. Ți-e cald! Pe străzi, soarele împarte latul caldarâmului în două fâșii - una albă, strălucitoare, incandescentă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cât pe ce să leșine la ieșire, din închisoare și prietenii au trebuit să-l ducă pe brațe până la mașină. În Anglia domnește părerea generală că în ultima clipă s-a îndreptat în cazul Wallance o gravă eroare judiciară” (Realitatea ilustrată, 11 iunie 1931, p. 22). Reportajul sportiv În cazul în care nu se suprapune cu relatarea sau comentariul sportiv (texte mult mai legate de informație, scor, incidente etc.), reportajul sportiv se distinge de alte tipuri măcar prin unghiul de abordare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a început să scadă, el ajungând în final la 0,9221 biți. Acest lucru subliniază faptul că în pregătire nu au fost atinse pragurile evenimentelor preferențiale cu ponderea cea mai mare din cadrul sistemului. Însușirea tehnicii alergării de garduri este bine ilustrată și în acest caz. Evoluția indicatorilor calculați se prezintă astfel : entropia și gradul de 94învățare pleacă de la 0,6180, ajung la testarea intermediară la 0,9950 biți, după care gradul de învățare crește la 1,1837 biți, iar entropia scade
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
la această grupă H’ este egal cu H în toate cazurile, iar probabilitatea de realizare a evenimentului preferențial global nu a atins 0,5.Totuși, subiecții din această grupă au realizat un progres în ceea ce privește însușirea tehnicii alergării de garduri, fapt ilustrat și de graficele realizate. Lucrul incert la această grupă este reprezentat aspectul sau aspectele care au determinat acest progres. În schimb, la grupa experiment lucrurile sunt foarte clare și obiective. Axând pregătirea numai pe atingerea și depășirea valorilor de prag
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Convorbiri literare”, „Patria”, „Dacoromania”, „Revista nouă”, „Familia”, „Universul literar”, „Studii literare”, „Gazeta Transilvaniei” și multe altele. La „Societatea de mâine” alcătuia, uneori împreună cu I. Breazu, rubricile „Discuții literare”, „Cronici culturale și artistice” (semnând și O.B, B.&B.). În „Gazeta ilustrată” a semnat cu pseudonimul Ion Filimon un serial intitulat Clujul pitoresc, iar pseudonimul S. Florea îl folosea sub cronicile teatrale și literare din „România nouă”. Primul său studiu de istorie literară, Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu (1927), este
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
cum stă așezată pe o bancă într-un parc. Percepe lumea impresionist, culorile sunt impure, amestecate, de regulă luate de pe marginea paletei. El era, la 1895-1900, un prebacovian, în strofele publicate de „Jurnalul”, „Lupta”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Adevărul ilustrat”, „Evenimentul”, „Noutatea”, „Opinia”. Tot de simbolism ține și pasiunea lui pentru flori, în corespondențe ce-l premerg pe D. Anghel. „Grădina” lui e mai totdeauna „în amurg”, cotropită de catifelarea și parfumul liliacului. Al doilea volum, apărut după mai bine
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]