1,575 matches
-
world of Dross is beneath my Notice & the Notice of the Public (subl. în text, n.m.)" (E: 580). Doar prin exercițiul constant al acestei facultăți poate eul creator să aprehendeze realitatea numenala. Conținuturile fenomenale ale universului pot afecta negativ componentele imaginative umane, în sensul că le pot încetini activitatea, precizează Blake în Annotations to Wordsworth's Poems: "Natural Objects always did & now do Weaken deaden & obliterate Imagination în Me" (E: 665). Aproape devine superfluu să afirm că, la un nivel pur
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
conținuturile deja estetizate ale experienței vizionare și de a le traduce material în opera de artă tangibilă. În contextul imaginației, trebuie menționat că datele vizionare care trebuie să fie incorporate într-o opera de artă finisata sunt rafinate de facultatea imaginativa, care implică participarea activă a eului creator. În contextul inspirației, conținuturile vizionare sunt livrate direct, unica funcție a eului creator fiind aceea de a le aprehenda cât mai fidel. Atâta vreme cât se manifestă starea de inspirație, eul creator joacă doar un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
descoperim mai întâi ce anume înțelege Blake prin "viziune". Motivul principal este că acela că procesul de creație artistică blakeană nu poate fi separat de dezvoltarea și exercitarea capacității vizionare 100. Frye crede că, reunind principiile de bază ale vietii imaginative, operă de artă blakeană nu este nimic altceva decât "o viziune, unificată mental, a experienței" (1990, p. 24). Concepția estetică predominantă a lui Blake 101 are la bază convingerea că numeroase momente vizionare îi permit să creeze în pofida condițiilor sau
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
furnizate de experiență vizionara. Astfel, în A Descriptive Catalogue, Blake însuși insistă asupra faptului că viziunile empirice demonstrează elemente concrete și logice: "The Prophets describe what they saw în Vision aș real and existing men whom they saw with their imaginative and immortal organs [...]. A Spirit and a Vision are not, aș the modern philosophy supposes, a cloudy vapour, or a nothing: they are organized and minutely articulated beyond all that the mortal and perishing nature can produce" (E: 541). Forță
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
adresează unor mulțimi de oameni, nu unor indivizi izolați într-un turn de fildeș. Astfel, în [A Vision of the Last Judgment], poetul include o confesiune interesantă referitoare la natură operei sale: "The Nature of my Work is Visionary or Imaginative it is an Endeavour to Restore what the Ancients calld the Golden Age" (E: 555), îndreptând cititorul în direcția redescoperirii, în ordine estetică, a purității și a armoniei ontologice originare. Acest comandament poate fi înțeles prin raportarea la unul etic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ultimă stare funcționează că o sinteză a precedentelor. Singură interpretare cu care sunt, în general, de acord, este cea oferită de Alexander Gourlay: "Blake distinge "viziunea simplă", obișnuită, de forme mai rafinate ale viziunii, care percep lucrurile în maniera metaforica, imaginativa și eternă" (2003, p. 286). Totuși, formularea este prea succinta pentru a fi pe deplin limpede. Conform propriei mele definiții și sper că voi putea aduce suficient de multe dovezi în acest sens în secțiunea a patra a studiului meu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de iluminare din mintea poetului, moment care, asemenea momentelor de recunoaștere ale lui Proust, îl leagă pe acesta de o serie de momente care se întind până la crearea lumii" (1990, p. 163). Pe de altă parte, Fuller insistă asupra perspectivei imaginative augmentate atât de eul creator, cât și de destinatarul mesajului poetic, cititorul: "Subiectul poemului Milton este trezirea imaginației a lui Milton, a lui Blake și a cititorului până la potențialul sau antropo-divin maxim" (1988, p. 162). El argumentează, în continuare, ca
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prefațează Chapter 3, intitulat To the Deists, el atrage atenția asupra ereziei Moralei Naturale sau Religiei Naturale, care constituie un adversar al creștinismului. Prefață la Chapter 4, intitulată To the Christians, proclama credință de o viață a vizionarului în percepția imaginativa a religiei că exercițiu al libertății 206. În pofida unei linii ideatice relativ clare, poemul rămâne un document literar dificil. Curran enumeră câteva dintre obstacolele hermeneutice care-l pândesc pe cititorul avid să-i descopere sensurile: "bogăția referințelor biblice care caută
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
celor doi critici de la București s-au centrat pe furnizarea unor "justificări" a încadrării propuse. Pentru Tudor Vianu "talentul laborios", "pictura omului sufletesc și a conflictelor lui", "analiza psihologică" atârnă mai greu în balanța critică decât absența "seducției verbale și imaginative"21. În ciuda mijloacelor sărace de exprimare pe care esteticianul preocupat de stilistică nu poate să nu le sancționeze, criticul literar e sedus de talentul cu care scriitorul dă adâncime vieții interioare a personajelor. Dacă în Arta prozatorilor români, comparația cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bine să fie înfățișate în scrieri literare 194. Teoria nu e eronată, dar ea nu se verifică grosso-modo în cazul tuturor celor care experimentează lucrările istorice. Ea îi e propice lui Odobescu și lui Sadoveanu, ambii înzestrați cu o capacitate imaginativă remarcabilă. Eroii lui Slavici au fost gândiți astfel încât să urzească acest cuib de mari apărători ai neamului. Urmaș la preoție al tatălui său, Bodea e viitorul povățuitor al poporenilor săi, așa cum Manea este surprins, trei secole mai târziu, purtând deja
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
instinctul teatral și vocația tragicului. Că acestea vor fi turnate neașteptat în materia epicului, asta e altă problemă. Ambele rămân sursele cele mai bogate ale literaturii sale, factorii săi cei mai înnoitori, forțele care vor pune în funcțiune toate resurse imaginative ale scriitorului. Capitolul 7 Slavici cel vajnic 7.1. Cei trei I. Slavici Critica literară a identificat în principal existența a două perioade în creația literară a lui Ioan Slavici. Cea dintâi se deschide cu Popa Tanda (1875), debutul său
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
narațiuni mitologice, indicate ca exemple ale moralei creștine. Iertarea, mila și drnicia, cu un cuvânt generozitatea, au, dup Ralea, dou izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în situația celui vrednic de compasiunea moral. Evident, Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în ce fel generalitatea moralei simpatetice depșește cadrul moralei creștine, trecând în revist numeroase dogme etice și religioase, în legtur cu principiul binelui și al rului
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
o artă este să identifici și să abordezi probleme care sunt în același timp și interesante, și solvabile. Demonstrația este produsul final al unei lungi interacțiuni dintre imaginația creatoare și raționamentul critic. Fără demonstrație, programul rămâne incomplet, dar fără adaosul imaginativ nu ar începe niciodată. Se poate vedea aici asemănarea cu munca unui artist creator din alte domenii: scriitor, pictor, compozitor sau arhitect. Mai întâi apare viziunea, aceasta se dezvoltă într-o idee, care se concretizează în diverse încercări de schițe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
supune atenției este mai mult decât analiza unor fenomene culturale esențiale, este o foarte bună pistă de lansare către alte câmpuri investigative. Prin natura sa, aducând în dezbatere orientările valorice din lume și din societatea românească de azi, lucrarea este imaginativă, foarte bine documentată cu teoria sociologică a fenomenului, îndrumătoare. Din acest punct de vedere, prefața pe care o propunem cititorului spre lucrarea dlui Constantin Crăițoiu se dorește a fi un punct de plecare către faptele, fenomenele, către care ne aduce
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sub forma jocului didactic realizează modificări semnificative atât în conținutul, dar și în calitatea proceselor cognitive. Prin joc, activitatea matematică devine mijloc de formare intelectuală, jocul face trecerea în etape de la acțiunea practică spre acțiunea mintală și favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative (imaginația reproductivă și creatoare). Jocul realizează trecerea de la reproducerea imitativă la combinarea reprezentărilor în imagini. Activitățile matematice desfășurate sub forma jocului didactic oferă multiple avantaje de ordin metodologic: același conținut matematic se consolidează, se poate repeta, iar jocul pare nou
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
în ritmul accentuat al muncii școlare“. Utilizarea jocului didactic matematic relizează importante sarcini formative ale procesului de învățământ. Acesta contribuie în special la: antrenarea operațiilor gândirii; dezvoltarea spiritului de inițiativă și independență în muncă; formarea spiritului de echipă; dezvoltarea spiritului imaginativ creativ și de observație; dezvoltarea atenției și a spiritului de ordine în desfășurarea unei activități; formarea unor deprinderi de lucru corect și rapid; asigură însușirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă și mai plăcută a cunoștințelor relativ aride pentru vârsta
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
descrieri: "a avea imagine înseamnă a avea abilitatea de a descrie, a imagina sau a sorta descrieri sau imaginații, deși orice descriere sau imaginație produsă sau întâlnită de individ nu va fi a imaginii, ci va fi imagine descriptivă sau imaginativă"11 a obiectelor. În acest sens, imaginea mentală este un proces prin care individul introduce obiectele în categorii, le descrie, dar care sunt legate de nevoi teoretice și au capacitatea de a contura la nivel abstract o situație sau un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări mentale simbolice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
natura imaginii trebuie să fie investigată cu instrumentele teoriilor fenomenologice. Pentru a înțelege adevărata natură a imaginii, fenomenologul francez propune folosirea imaginației cu scopul de a descoperi mecanismele care stau la baza formării imaginii. Întrucât este nevoie de un proces imaginativ pentru a discuta despre imagine, aceasta nu poate fi identificată cu obiectul percepțiilor, dimensiunea vizuală fiind doar o caracteristică a unor tipuri de imagini și nu o componentă esențială a acestora. Faptul că imaginea nu poate fi văzută este legat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu senzațiile și mișcările"100. Practic, este în natura imaginii să penduleze între senzație și gândire, îmbogățindu-se când cu elemente senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces imaginativ. Din acest punct de vedere, Jean Paul Sartre abordează imaginea din perspectiva imaginarului uman, concept pe care îl preia din fenomenologie, susținând faptul că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la neant, idee formulată de Sartre sub influența fenomenologiei. Astfel, obiectele pe care conștiința și le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât ele au o existență de sine stătătoare și îl îndepărtează pe individ de lumea reală. Conștiința imaginativă trebuie să se raporteze la o anumită irealitate, în sensul în care să conceapă neantul realității. Problema corespondenței dintre imagine și realitate este întâlnită în viziunea asupra adevărului, conturată de Ludwig Wittgenstein, conform căruia "adevărul sau falsitatea imaginii stă în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
inevitabil adaptate, pentru că nu există imagine identică cu obiectul, imagini elaborate și idei abstracte structurând aceste imagini"129. Jean-Luc Nancy adaptează raționamentul cartezian în planul imaginii, schimbând termenul cogito cu imago 130, în acest sens, gândirea devenind cunoaștere prin intermediul procesului imaginativ. Nancy reia distincția dintre imagine și obiect, însă îi atribuie noi semnificații, în opinia filosofului francez imaginea devenind un anumit tip de obiect, dar niciodată obiectul în sine, fiind o prezență cât se poate de reală la care individul ia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au o anumită autonomie, care însă trebuie înțeleasă făcând apel la mentalul epocii, iar interpretarea operelor literare trebuie să aibă în vedere acest lucru, întrucât, chiar și în "scrierile cele mai pur imaginative se află un substrat rațional, acela care sprijină imaginația. Astfel, chiar atunci când poetul romantic a dorit să desfășoare spectacolul ideii, iar scriitorul contemporan a pretins că privește de la distanță spectacolul lumii, opera a inclus o anume viziune despre lume și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
73, 76, 85, 95, 101, 103, 115, 121, 127, 129, 133, 136, 138, 142, 152, 161, 177, 179, 184, 205, 206, 208, 210-214, 217-219, 236-238, 255, 258, 259, 262, 265, 267, 287, 300 reprezentare cognitivă, 255 reprezentare colectivă, 213 reprezentare imaginativă, 52 reprezentare mentală, 9, 18, 206, 219, 238, 267 reprezentare moștenită, 127 reprezentare simbolică, 29, 61, 64, 103 reprezentare socială, 101, 259 reprezentare vizuală, 61 sacru, 99, 134, 135 semiotică, 62, 102 semn, 60, 117, 124, 126, 134 silogism incomplet
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de garanție a esenței sale și, în consecință, pentru aplicarea sa valabilă la pretinsul caz individual, nu se pot afla decât prin referire la ceea ce furnizează percepțiile reale sau amintirile. În mod descriptiv, noi întrebuințăm cuvinte ca: percepție, amintire, reprezentare imaginativă, enunț etc." (Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 28-29). 92 Critica lui Husserl asupra prihologiei evidențiază că aceasta ar trebui să realizeze legătura indisolubilă cu filosofia și ar trebui să investigheze unitățile conștiinței împreună cu fenomenele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]