1,629 matches
-
se justifice pentru „eșecurile pieței”, astfel încât, așa cum observa Mishra, „nu este surprinzător că, în multe țări, au fost acceptate niveluri tot mai ridicate ale insecurității, sărăciei și inegalității, fără consecințe politice” (Mishra, 1999). Un astfel de context a dat un imbold suplimentar ideilor de inspirație liberală în gestionarea problemelor sociale. Paralel cu creșterea speranței de viață, îmbunătățirea stării generale de sănătate, implicarea tot mai largă a femeilor pe piața muncii și extinderea formelor familiale neclasice, creșterea productivității muncii și progresul tehnologic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a resurselor și intuițiilor și cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine; Dimensiunea 2 - managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor și cuprinde: adaptare, autocontrol, conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre achiziții; Dimensiunea 3 - conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor și preocupărilor cuprinde:empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională; -Dimensiunea 4excelență în inducerea răspunsurilor dorite de altii:leadership, dezvoltarea celorlalți, influența, catalizator al schimbării, comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a nevoilor și preocupărilor. Cuprinde: empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională Reglarea propriilor emoții se referă la managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor. Cuprinde: adaptare, autocontrol,conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre servicii. Reglarea emoțiilor celorlalți se referă la inducerea răspunsurilor dorite la alții: leadership, dezvoltarea celorlalți, influența, catalizator al schimbării, comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de muncă în echipă , colaborare. Dezirabilitatea socială se referă la tendința de a da
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
lumină și culoare. Oamenii au inventat numeroase mașinării pentru a le ușura muncă, pentru a-i proteja și pentru a le oferi senzația că sunt tot timpul în siguranță, dar nu au inventat acea mașinărie capabilă să le dea un imbold necesar pentru a învia sentimentul de înțelegere între oameni, sau poate că asta ne lipsește și suntem prea preocupați numai de binele nostru, pentru a înțelege că prin dragostea ce există între oameni se pot realiza multe, chiar și lupta
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
Euripide și la Platon - și pentru ei datina este consfințită de natură. Cel din urmă susține că este o trăsătură a omului înțelept care resimte, venerează ho phýsei... sébon tén diken (o( fuvsei... sevbwn thvn dikhn), adică venerează, „dintr-un imbold al firii, dreptatea”. A doua poruncă privește respectarea a ceea ce pitagoreicii numeau sebou horkon (sebou o(rkon), adică „jurământul pitagoreic”. Era vorba despre o regulă restrictivă, similară celei mozaice, cuprinsă în Decalogul veterotestamentar („Să nu juri invocând, mereu, zeii nemuritori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cunoscătorul se contopește cu eternitatea Ideilor. Cunoscând Adevărul, omul devine adevărat; cunoscând Frumosul, omul devine frumos. Dar interiorizarea Binelui (to agaqón) presupune o schimbare dramatică în sufletul cunoscătorului. El se simte responsabil față de semenii săi rămași în peștera apaideusică. Un imbold puternic îl îndeamnă pe posesorul cunoașterii absolute să se întoarcă în peșteră pentru a-și vindeca semenii de ignoranță speologică. Această reîntoarcere de la Sine la sine este însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialitate (precum Tribuna învățământului). Fig. 12.3 - Factori care determină curriculumul școlar modern (apud Oliver, 1965) Autonomia nu este recunoscută în România decât învățământului superior, ce are libertatea de a-și elabora curriculumul la nivelul fiecărei facultăți. De curând, sub imboldul „Proiectului Bologna”, învățământul superior românesc, renunțând parțial la autonomia garantată prin Constituție, a traversat o reformă curriculară „semicentralizată” cu „obiectivul unic” al „integrării în Europa”. (Este greu însă de apreciat dacă este vorba despre o unificatio pansofică!) La nivel județean
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a nu-și păta reputația, fie mizând pe faptul că ele nu vor fi ușor sesizate. Aproape că a devenit o regulă supraestimarea caracteristicilor calculatoarelor. Vânzătorii sunt, de cele mai multe ori, nesinceri sau prea încrezători în produsele pe care le comercializează, imboldul venind de la producători, ce își prezintă produsele ca fiind cele mai bune, în raport cu ale concurenților de pe piață. De vină sunt și beneficiarii care, deseori, subestimează sau nu cunosc ceea ce vor. De cele mai multe ori, vor sistemele cele mai ieftine, dar își
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
concise, seci, dar în același timp stimulatoare, și să consemneze stenografic răspunsurile, în toată naturalețea lor adeseori naivă și stângace, altfel decât în scrierile timpului. Sobrietatea, reținerea, neutralitatea și aparentul dezinteres pentru literar al publicistului aflat în căutarea adevărului declanșează imboldul confesiv al oamenilor simpli, care se acomodează treptat cu postura de „actori”. Firescul ascunde însă o artă literară rafinată: interviurile își depășesc interesul sociologic sau psihologic pur, persoane reale convinse de îndreptățirea modului lor de existență devin personaje și sunt
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
1989), personajul Nichita N., medic de profesie, se refugiază în amintire ca să facă față unei boli grave de inimă. Literar, analiza este convingătoare, însă reluarea temei într-o „continuare” se soldează cu rezultate mai puțin fericite, scriitorul cedând prețiozității și imboldului de a cultiva o vervă glumeață, în fond banală. De aceea, sub titlul poetic Iubirea ca o mânză neagră (1995) se află un roman destul de inconsistent, confesiv, despre iubirile succesive sau simultane ale protagonistului, un om afectat de o maladie
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
cultivarea limbii populare și îndepărtarea neologismelor de prisos, prin combaterea latinismelor și răspândirea operei marilor scriitori din trecut. Ca scriitor, N. a debutat la 1866, în „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Poeziile sale lirice, scrise sub imboldul dezamăgirilor în dragoste, sunt lipsite de valoare, iar baladele sunt tributare lui Goethe, Schiller ori Heine, din care, de altfel, a și tradus. Tot livrescă, dar bine construită și scrisă într-o limbă îngrijită, este idila Miron și Florica (1870
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
istoria și critica literară se îmbină cu folcloristica. Studiul O viziune românească a lumii (1941) este elaborat în anii când Lucian Blaga scria Spațiul mioritic, iar Liviu Rusu eseul Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine. Pe lângă imboldul primit din partea lui D. Caracostea, autorul a citit lucrări precum acelea ale lui Louis Reynaud (L’Âme allemande), Jules Legras (L’Âme russe) și a contelui Carlo Sforza (L’Âme italienne), toate apărute în 1934, studii interesate să descifreze ceea ce
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
, revistă de literatură, cultură și economie apărută la Slănic-Prahova la 1 februarie și la 1 martie 1937. Director: Nicolae Pătrașcu. În articolul-program, Am fâlfâit un steag, se arată că noua publicație are menirea de a da un „imbold spre lume și viața literară, de a sădi în sufletul fiecărui ins credința întru Hristos și de a răscoli în suflet dragostea către patrie, către cruce, neam și rege”. Prin tematica materialelor și valoarea colaboratorilor, P. se înscrie între publicațiile
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
industriale să-și asume noi responsabilități. În acest context se înscrie și mișcarea indicatorilor sociali - o orientare științifică, dar și socială, ce are drept scop promovarea unui număr mare de indicatori privitori la starea colectivității, pe lângă cei demografici și economici. Imboldul său principal este acela de a facilita determinarea eficienței și a consecințelor multiple ale variatelor activități sociale, oferind astfel un feedback informațional necesar perfecționării organizării sociale. Terapia directivătc "Terapia directivă" În ultimele decenii, pe baza acumulărilor realizate, sociologia a făcut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice imbolduri de a bea. Sonia își spune: „Mi-e foarte greu să mă întâlnesc cu sora mea, mă gândesc că mă va enerva. Această situație îmi provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu pene (1967), Profiluri hispano-americane contemporane (1968), Individualitatea literaturii latino-americane (1973), precum și Antologia literaturii precolumbiene (1973; Premiul Asociației Scriitorilor din București), amplă prezentare a credințelor mito-religioase din spațiul precolumbian, un adevărat eveniment editorial. Ambasador în țări sud-americane, scriitorul a simțit imboldul - soldat cu rezultate valide - să devină și un „ambasador” al culturii latino-americane în conștiința publicului din România. De această misiune, asumată din proprie inițiativă, s-a achitat prin scrieri care atestă stăpânirea unei informații bogate, o cultură solidă, discernământ, perspicacitate
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate, de generațiile anterioare („Eticheta de «tânără generație» care însoțește de douăzeci de ani grupul optzecist a făcut ca
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Publică, de asemenea, cronici dramatice și studii de istorie a teatrului, comentarii de artă plastică contemporană și lucrări de istoria artelor. Între anii 1936 și 1939 este redactorul responsabil al revistei „Klingsor” din Brașov, o publicație găzduind numeroase prezențe românești. Imboldul de a se ocupa de promovarea literaturii române prin traduceri îl primise în 1935 la București, unde petrecuse o jumătate de an ca meditator. Va nota mai târziu, într-o scurtă autobiografie (1963): „Împrejurarea fericită de a găsi acces la
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
Profesor de matematică, autor de literatură SF, sportiv de performanță la tinerețe (căpitan al echipei naționale de spadă) și călător în peste șaptezeci de țări, M. pornește pe urmele enigmelor Terrei într-o aventură științifică și a cunoașterii extrem de personală. Imboldul i-l dă cartea lui Erich von Däniken, Amintiri din viitor, iar rezultatul peregrinărilor pe patru continente îl reprezintă Enigmatic, Pământul (1977). Civilizațiile aztecă și incașă, piramidele, locuri legendare precum Baalbek, Stonehenge și altele îi prilejuiesc verificări cu multiple argumente
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I” din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, M. simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops”, trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
dominatoare, și la favorurile acesteia) și se căsătorește cu frumoasa Zina, fire înclinată intuitiv spre temperamentele artistice, lipsită totuși de discernământ estetic. Lumea orașului de provincie este animată fie de veleități politice, subordonându-se, astfel, personalității lui Cornoiu, fie de imbolduri erotice (romanul este, din acest punct de vedere, un soi de nesfârșită vânătoare amoroasă), fie de amândouă la un loc. În afara acestui cadru se plasează Andrei Lazăr, obscurul profesor de liceu captivat de astronomie (asemenea autorului) și obsedat de descoperirea
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
1830-1840), considerațiile privind fenomenele extraliterare relevante pentru literatură fiind pentru epocile ulterioare țesute în substanța comentariului istorico-critic. Modalitatea de tratare aplicată e, dincolo de acest punct, unitară: pe epoci, curente și autori. Criticul nu se angajează în gesturi iconoclaste, nu simte imboldul de a-și personaliza viziunea prin frondă programatică sau prin atitudini demolatoare. Aportul lui, prețios, se vădește la nivelul înțelegerii. Întemeiat pe empatie, animat de dorința de elucidare, de revalorificare în perspectiva actualității, comentariul nu e niciodată complezent sau conformist
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
cu costuri minime, toate acestea necesită metodă, dar mai ales inițiativă. Iar satul românesc, în mod tradițional (și dovedit în mod copleșitor în cercetările pe care le-am făcut în pregătirea campaniei), nu excelează la aceste capitole. Sătenii așteaptă un imbold, dar mai ales așteaptă „o poveste”, vor să vadă cum au făcut alții, cum s-au descurcat când au întâmpinat obstacole, cine i-a ajutat, cât i-a costat demersul (în bani, energie, timp, efort de cunoaștere etc.). Oamenii din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și le caută. III. Mândria de a fi „de-al locului” Patriotismul local - debarasat complet de sensul său peiorativ - este real la sat. Faptul că o comună învecinată (sau nu) are niște realizări notabile, poate reprezenta pentru alte comunități un imbold să-și „aclame” propriile succese. Iar anunțarea publică a acestora nu are ca scop o recompensă materială, ci simpla recunoaștere, obținerea aprecierii celorlalți este suficientă. Validarea eforturilor și a lucrului bine făcut se poate constitui, în sine, într-o recompensă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]