6,265 matches
-
de duioșie; ochi ca iarba crudă; păr încurcat ca un caier; ochi ca liliacul; ghiocei pe la tâmple; ochi foarte blajini; privire blândă; față smeadă. Despre lumină: șuvoaie de lumină; potop de raze; boare caldă; lumină aurie; pânză albă; zorea albastră; imn de slavă; lumină prietenoasă; plasa gândurilor mele de lumină; disc alb de lumină topită; focul zeilor; ploaia de lumină; lumină prea albă; fărâmiță de lumină dulce; broboane de lumină; geana zării; lumină trandafirie; lumină pierdută-n noapte; găteala împărătească a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu jale, codrii se zbuciumau, apele fremătau și, ca piatra Carpaților, neamul ei creștea dârz și hotărât. Fecioara ridică buciumul spre lume. Chemarea ei de pace răsună pe întreg pământul. Ioana Vieru, clasa a V-a, Șc. nr.5 Vaslui Imn Patriei Patria nu este o definiție, nu este un cuvânt rostit cu aceeași obișnuință zilnică, ci este ceva oglindit în tot ceea ce ne înconjoară, în tot ceea ce simțim, gândim, iubim, este un cuvânt rostit de fiecare dintre noi cu o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
l-a Întrebat: Ai tăi cum o duc? Bine, a zis el fără să stea pe gânduri. De atunci au trecut 4 ani. 23. Luă o portocală și Începu să o curețe. Încet, cu metodă, surd la ritmul solemn al imnului care anunța sfârșitul avântat al unei alte zile fără noimă, fericit că ține Între degete fructul acela catifelat ce păstrase doar pentru el parfumul unei lumi altfel inaccesibilă. Domnul Moduna sforăia Încetișor cu mâinile Împreunate pe burtă. Doamna Moduna Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de tipar: Emoțiile e un factor de risc! După care a semnat: Ignat P.Brândușă. Pentru diminuarea lor, Brândușă a plătit un electronist ca să-i instaleze o stație stereo și o orgă de lumini bazată În principal pe culorile naționale. Imnul, În variantă disco, se cânta În fiecare zi la deschidere și la Închidere. Parfumul de caprifoi din prăvălie provine de la tămâia celtică cumpărată de la un ungur din Cărei, care a cumpărat-o de la un ungur din Szolnok, care a cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Prusia al jeansului ei și verdele crud al ierbii. Între ei, pe fața de masă albă, printre farfurii și pahare, se ofilea un buchet de brândușe. În aer pluteau un miros discret de verbină și câteva acorduri Îndepărtate din Imnul Golanilor.” Cartea viselor zice că „dacă Îi vezi În vis pe alții dormind, vei depăși toate obstacolele În tentativa ta de a cuceri o femeie.” Chiar asta și fac, a zis Petru râzând când i-am spus cele de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dintre cele două războaie mondiale, cea mai bună perioadă a României moderne. Macavei intra tot mai adânc În istoria națională retrasă prudent sub poalele Eleonorei. Iată-l În 1877. Coapsele Eleonorei erau semețe precum zidurile Plevnei. Acum ori niciodată, vorba imnului nostru, ce imn bun și frumos avem, zise Macavei. Steagul, fă ceva cu steagul, Îi șoptea Eleonora, gata să-și dea parcă sufletul, lasă imnul, l-om cânta mai târziu, știu toate cuvintele... Steagul, Înfige steagul, Îl Îndemna Eleonora, până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
războaie mondiale, cea mai bună perioadă a României moderne. Macavei intra tot mai adânc În istoria națională retrasă prudent sub poalele Eleonorei. Iată-l În 1877. Coapsele Eleonorei erau semețe precum zidurile Plevnei. Acum ori niciodată, vorba imnului nostru, ce imn bun și frumos avem, zise Macavei. Steagul, fă ceva cu steagul, Îi șoptea Eleonora, gata să-și dea parcă sufletul, lasă imnul, l-om cânta mai târziu, știu toate cuvintele... Steagul, Înfige steagul, Îl Îndemna Eleonora, până În Marea Marmara, până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iată-l În 1877. Coapsele Eleonorei erau semețe precum zidurile Plevnei. Acum ori niciodată, vorba imnului nostru, ce imn bun și frumos avem, zise Macavei. Steagul, fă ceva cu steagul, Îi șoptea Eleonora, gata să-și dea parcă sufletul, lasă imnul, l-om cânta mai târziu, știu toate cuvintele... Steagul, Înfige steagul, Îl Îndemna Eleonora, până În Marea Marmara, până În Baszforró... Atunci, Macavei Înfipse lancea tricolorului În inima de omidă a redutei. Eleonora se zvârcoli o vreme, apoi doar zvâcni de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Însă șuba și acoperi trupul femeii care Începuse să tremure de frig. Sub ei, zăpada se topise și se vedeau primii ghiocei. La Primărie, un steag rebegit și el de frig anunța, fără pic de entuziasm, Ziua Republicii. 3. Terminase imnul, spusese Tatăl Nostru și se pregătea să spună Ave Maria când, la doi pași de ea, se opri o mașină argintie, Între timp, În locul ghioceilor crescuseră maci roșii cu tulpini lungi și subțiri. Câțiva Îi mângâiau fața răcorind-o. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Era un râs Înfundat. Un râs ca ăsta se mai poate Întâlni doar când de așa ceva nu putea fi vorba. Ca de exemplu la Înmormântări, cununii, ceremonii la guvern, sau când ne bat ungurii la fotbal. Și când se cântă imnul. Orice imn. Pentru că nu e voie să râzi, unii fluieră. Ceea ce este cu totul altceva. De aceea și există stadioane. Ca să Își liniștească musafirul, doamna Ster Încercă mai Întâi să-și domolească râsul, apoi spuse: Deși nu cântăresc cât Cöcöke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
râs Înfundat. Un râs ca ăsta se mai poate Întâlni doar când de așa ceva nu putea fi vorba. Ca de exemplu la Înmormântări, cununii, ceremonii la guvern, sau când ne bat ungurii la fotbal. Și când se cântă imnul. Orice imn. Pentru că nu e voie să râzi, unii fluieră. Ceea ce este cu totul altceva. De aceea și există stadioane. Ca să Își liniștească musafirul, doamna Ster Încercă mai Întâi să-și domolească râsul, apoi spuse: Deși nu cântăresc cât Cöcöke, domnule Húsvágó
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ajută să zboare. La fel și cu pictorii. Moartea, Sebastiane, orice s-ar spune, dă greutate... Cui? dom' Brândușă ? La toate. Și nouă? Da, numai că nu În părți egale. Păi, eu am cântat ceva la viața mea, zise Gheretă: imnul, și nou și vechi, Internaționala, romanțe... Ei, atunci poți muri Împăcat. Toate astea vor cântări ceva pe cântarul Judecății de apoi, căci de el e vorba... Brândușă tăcu. Părea mulțumit. Vorbise pentru prima oară În viața lui despre moarte. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de partid, s-a propus interzicerea cu desăvârșire a transmiterii de cunoștințe pe cale sexuală. La „Vorkuta”, tocmai acolo, metoda sănătoasă „Să Învățăm limba rusă citind” a fost Înlocuită cu metoda dăunătoare patriei și poporului „Să Învățăm limba engleză făcând dragoste”. Imnul Angliei a fost declarat boală venerică. Declarația a fost adoptată cu o majoritate simplă. Proful de filozofie a Încercat să demonstreze că moartea Reginei era o formă de revoltă a Anei lui Manole. Cum lectura aceasta nu părea să folosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
apoi a slujit la biserica aromână de la Korcea (Albania), unde a deschis și prima școală de limba română din Albania, în anul 1882. Cu 5 ani mai târziu, a luat ființă și prima școală de limba albaneză în aceeași clădire. Imnul de stat al Albaniei este, de la proclamarea independenței, cântecul "Pe al nostru steag e scris unire", cu versurile adaptate specificului albanez de poetul Asdreni, pe melodia compozitorului Ciprian Porumbescu. NICOLAE MICU Născut la 17 iunie 1933, în comuna Vâlcănești, județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politic. Crinul din vaza galbenă își scutură resemnat petalele. Dumneavoastră gîndiți profilactic și alertant. O să discutăm mai încolo despre... ... re-ma-nen-țe-le prolet-cultu-lui, ăsta-i subiectul meu. Principal. Și nu-s nici minore, nici anemice remanențele astea, dacă un gazetar declară că imnul nostru, Deșteaptă-te, române!, este antisemit, iar Antofiță îl aprobă. Știu că-i bine recompensat din anume fonduri, de la anume segmente "din afară", care au interese diferite de ale noastre. Antofiță ăsta caută și găsește dovezi de antisemitism te miri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui Gabriel Liiceanu ori Nicolae Manolescu. E ca în bancul cu ovreiul beat, care se lovește de-un stîlp și-l acuză: "Antisemitule!". Uite de-asta-mi placi, surioară, îmi spun. Etern fascizanta Românie, cunosc! Am aflat ceva extraordinar. Că la baza imnului de stat israelit stă ați crede? un cîntec popular "moldovenesc". O știam de la tata, dar o las pe Șichy să mi-o spună: că Naftali Alerz Imber a scris chiar la Iași, în 1878, Hativhak, Speranța; că Samuel Coher a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cabrate și se îndreaptă spre pian ("Pot să..."), îi ridică grijuliu capacul și începe să apese clapele: "Cucuruz cu frunza-n sus/ țucu-i ochii cui te-o pus./ De te-o pus cu patru boi,/ țucu-i ochii amîndoi". Asemănarea cu imnul Israelului e clară. Ce surpriză, cînți la pian! Știi Poemul de Chausson? Da. Lisztul meu e schimonosit de invidie: mîinile ei senzuale fac să pară simplu să cînți bine la pian. Degetele rozii, cu unghii mici mi-o evocă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în urmă cataloagele, carnetele de notițe și stilourile pentru notele mici, tocurile cu peniță de aur pentru notele de 9 și 10, dosarul cu articolele din ziare despre valoarea învățământului brăilean, cu menționarea profesorului în cauză, citite cu pioșenia intonării Imnului de Stat, geanta din care smulgeau teancuri de hârtii tezele noastre așezate în colțul din dreapta al catedrei, la fel și acum, ridicară una câte una robele roșii de magistrați și măștile de lup. Așa și nu altfel, pe scaune cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și măcelul sălbatic se răspîndește în oraș. Păi unde să fiu, dom’ Colonel, dacă nu la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că el a fost primul artist român care și-a pus cercel în ureche? Numai la prostii te gîndești, zice Roja, cioplindu-și rămurica cu briceagul de armată. — La situația în care ne aflăm, cred că mai bine ar merge „Imnul golanilor“ sau „Trenul fără naș“, cîntat în versiunea de concert, zice Dendé. — Cel puțin eu am recunoscut că imediat ce am scăpat din aglomerația din Piață, am dat fuga la o vrăjitoare din Chitila și i-am cerut să-mi facă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
poarte cravata de pionier, să asculte lozinci și sloganuri politice pro-sovietice ori Îndemnuri de un patriotism artificial și grobian, să stea smirnă În careu pe platoul școlii În timp ce la catarg se ridicau cele două steaguri și se intonau cele două imnuri de stat. Tătucul Stalin murise de curând, poporul român l-a plâns Îndelung, pe alocuri au fost și lacrimi, cei mai mulți afișau o tristețe falsă, de circumstanță și abia spre casă dădeau frâu liber adevăratelor sentimente! În iarna aceea, venise din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: „Sub razele plăcute, / La Piatra, Săvinești, / Pământuri renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare, / Ce n-au fost pân-acum.“ (Petru Boroianu, poezie datată 1979, dar inclusă într-un volum apărut recent) Așa cum există autori care, după 1989
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și contemplă Moldova. Iar ceea ce vede îl încântă: ‹ „Sub razele plăcute, / La Piatra, Săvinești, / Pământuri renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui grădini, / E plin de veselie, / De muncă în uzini. // Bârladul și Galațul / Ne cântă imnuri noi, / Mărăștii-ntinde brațul / Cu bravii lui eroi. /... / Pe Trotuș e amploare / Șosele, sonde, fum, / Termocentrală, soare, / Ce n-au fost pân-acum.“ (Cântare Moldovei) În 1981, el își imaginează ce simte un transfug care, după ce lucrează ca gunoier în Occident
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
clapele atinse de soli cerești picurau cele mai fascinante sunete. Azaria era o frumusețe neverosimilă, era strălucirea artei, subjugarea muzicii, chiar sufletul oferit sub nelumeasca stare de muzică.“ Bărbații care fac dragoste cu Azaria cad în extaz și îi înalță imnuri de slavă: „— Doamne, cum ai îngăduit acestei femei să existe! Sânii ei de miere, trupul învățând să audă cămașa amurgului, furtuna ascunselor înfiorări. Visele ei împinse de vuietul mării, departe înspre cel mai frumos gând, oferind spre dimineață noi bucurii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
întârziere de peste un deceniu acestei solicitări. Ea procedează ca și cum n-ar ști că în România s-a terminat cu comunismul (cel puțin oficial). Volumul său de versuri, Patetica (reportaj în mineritul Văii Jiului, Focus, Petroșani, 2002), este un fel de imn înălțat industriei de extracție a cărbunelui din Valea Jiului. Sunt menționate, cu o conștiinciozitate naivă, și localitățile luate în considerare: 1. Petroșani Dâlja, 2. Livezeni, 3. Petrila, 4. Lonea, 5. Cimpa, 6. Jieț, 7. Iscroni, 8. Aninoasa, 9. Vulcan, 10. Paroșeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]