2,253 matches
-
de îmbunătățire a metodei pe care-l putem da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este tenebros, este să-i descurajăm." Iar Daniel Halévy, imediat după Primul Război Mondial, face următoarea constatare: "sociologia lui Durkheim a rămas într-un impas în care tineretul studios a fost regretabil împins." Care tineret, împăcat cu soarta sa, nu a nimerit-o tocmai rău. E prea devreme să ghicim ce va face din mediologie secolul următor. Contrar glorioasei sale înaintașe și a ceea ce susțin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
18 august, a fost unul liniștit comparativ cu Consiliul Național din luna anterioară. Între timp însă, se petrecuseră câteva lucruri semnificative. Mai întâi, contestatarii alianței cu formațiunea condusă de Teodor Meleșcanu nu mai aveau obiect. Negocierile cu ApR ajunseseră în impas datorită refuzului aperiștilor de a renunța la candidatura prezidențială a liderului lor, o alianță-fuziune fiind practic exclusă pentru alegerile din toamna lui 2000. Totodată, Theodor Stolojan, era deja, de la începutul lunii august, candidatul liberalilor pentru alegerile prezidențiale. Apoi, era limpede
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
plecare din PNL, arată mai degrabă un Stoica pragmatic care și-a calculat cu minuțiozitate lovitura știind că riscul de a pierde era minim. Oricum, "sforărie" sau nu, soluția Stolojan va fi, în final, cea care va scoate partidul din impas, iar Valeriu Stoica, cu sau fără voia lui, va părăsi fotoliul de lider PNL cu fruntea sus. Să vedem cum au decurs lucrurile. Anunțul lui Stoica a făcut din Theodor Stolojan, care oricum avea o foarte mare cotă de popularitate
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare a principalelor teorii sociologice ale schimbării sociale atât cele tributare ideii de dezvoltare, cât și cele ce contrazic această idee -precum și a principalilor factori și mecanisme ale acesteia, capitolul de față trece la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
impact vital asupra depășirii crizei. Valoarea adăugată a propriei viziuni de abordare prin intermediul acestui studiu constă În lărgirea imaginii crizei și introducerea variabilei „om”, cu valorile, potențialul și aspirațiile sale, ca alternativă indirectă, dar poate mai eficientă, de ieșire din impas. 2.3. Ecoknowledgence (ecognosgența) Timpul schimbării! Perioada de criză, modul extensiv de exploatare a naturii, rata scăzută de convergență, iată doar câteva dintre cele mai problematice aspecte ale actualului model de dezvoltare. Acest subcapitol descrie conceptul de ecoknowledgence (ecognosgență), văzută
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a-i determina pe specialiștii În cunoaștere să Împărtășească din acumulările lor În domeniul cunoașterii. 3.4. Împărtășirea cunoașterii Situația alarmantă generată de slaba rată de absorbție a fondurilor europene determină găsirea unor instrumente reale și eficiente de ieșire din impas. Astfel, Managementul Cunoașterii aduce o metodologie redutabilă, abordată În acest subcapitol În trei pași: Împărtășirea cunoașterii și crearea learning organization, crearea cunoașterii și Modelul SECI, iar apoi, spațiul propice cunoașterii și Programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
într-una dintre numeroasele piedici care îi apar în față pe drumul atât de întortocheat al cunoașterii, pentru a nu se bloca și rămâne pe loc, ea evadează elaborând un mit. Producția mitică este cea care salvează gândirea dintr-un impas ce pare fără ieșire printr-un expedient care, în fond, este o poveste, o fabulă, care invită, mai mult, chiar obligă, să extragem din ea o învățătură, de cele mai multe ori, de factură morală. Datorită avântului mitic primit, gândirea platoniciană poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
precis și univoc, această determinație nu este una semnificativă. Prin urmare, intenția e clară: modelul trebuie să fie descriptiv și prescriptiv, să poată fi folosit și pentru a construi, nu doar a identifica un bun om politic. Pentru a depăși impasul, Platon recurge la un procedeu educativ preferat: mitul. Mitul generației de aur sau al mișcării ciclice retrograde este, probabil, unul dintre cele mai puțin platonice (a fost și unicul motiv pentru care dialogul a fost considerat, pentru scurt timp, inautentic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cele care dau cazurile particulare ale fiecărei guvernări în parte. Platon merge cât de departe poate în rezolvarea acestei ecuații menținând acele necunoscute implicite, rezultatul fiind o ecuație simplificată cu celelalte variabile nedeterminate. Iar atunci când nedeterminarea unor condiții pune în impas exercițiul, Platon recurge la mit. Mitul generației de aur sau mitul țesătorului au, paradoxal, o funcție regulativă. Ele au grijă ca variabilele care pot atenta la universalitatea definiției să nu rămână niște nedeterminabile și nici să nu fie particularizate. Acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este adevărat dacă ne gândim la nivelul creativității inovatoare și la cel al creativității emergente. Distingându-se mai multe trepte calitative în creație și observând cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată în impas, astăzi nu se mai face o separare netă între omul obișnuit și cel creator. Orice om normal poate realiza o îmbunătățire în munca sa, o mică inovație sau invenție. Ca dovadă că, în multe țări, numărul inventatorilor cu brevet e
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei în conștiință. Și cum de obicei prima sugestie nu e cea bună, ne aflăm în impas. Când imaginația trece printr-un moment de efervescență, să lăsăm ideile să curgă Ă doar să le notăm. Numai după ce acest izvor de inspirație seacă, să trecem la examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu „brainstorming”, ceea ce în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
n-ar mai fi utilizată în întreprinderi și institute. Desigur, nu orice problemă poate fi abordată în felul arătat, mai ales cele care solicită scrisul (ca în cazul celor matematice) și, de asemenea, nu în orice fază, ci doar atunci când impasul este bine precizat. b. O altă metodă asociativă este și sinectica creată de W. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei și deci de rolul hotărâtor al inconștientului. Cum, după această doctrină, inconștientul se exprimă, apare în conștient indirect, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bine ca ele să fie prezentate sistematic drept instrumente ale demonstrațiilor, să nu lăsăm găsirea lor pe seama „intuiției”, ci să-i obișnuim cu folosirea lor în mod conștient și sistematic. Atunci când ne dăm seama că majoritatea școlarilor se află în impas față de o problemă grea, se recomandă să intervenim cu câte o sugestie, fie în relație cu datele la care ar trebui să recurgă, fie privind operatorii ce ar putea fi utili. Folosirea unor scheme logico-grafice prezentate pe tablă poate fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o scurtă expunere în care actualizează acele „concepte-ancoră”, esențiale pentru abordarea temei. Uneori el va realiza o schemă logico-grafică pentru a dirija investigația. În timp ce lucrează copiii, va trece pe la fiecare grup sau elev și va observa când intră într-un impas mai îndelung și atunci trebuie să intervină, discutând, aducând unele sugestii, pentru a evita descurajările și a favoriza găsirea soluției. Psihologia contemporană a întreprins numeroase cercetări, scoțând în evidență avantajele lucrului în grup. Mai întâi s-a constatat că lucrând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiecți cu aptitudini medii ar putea permite înțelegerea nivelurilor înalte de creativitate. S-a creat, astfel, o anumită incertitudine care continuă să planeze asupra metodei testelor de creativitate de tip „creion și hârtie”. Cel puțin, unii psihologi au eludat acest impas de evaluare pentru a se dedica temelor de cercetare mai puțin controversate. Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea cognitivistă a creativității își propune să înlesnească înțelegerea reprezentărilor și a proceselor ce stau la baza gândirii creative. În această direcție, există
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de a recunoște că există o infinitate de lucruri care o depășesc.” (B. Pascal) Cum sînt, de exemplu, revelațiile instantanee și imprevizibile ale „inimii”, care ne permit să accedem direct la esența unei trăiri sufletești, la soluționarea unei stări de impas, Într-un cuvînt la „ceea ce este unic și deci imprevizibil.” (H. Bergson) Același B. Pascal a fixat, de altfel, limitele rațiunii, În binecunoscutul aforism: „Inima Își are rațiunile ei pe care rațiunea nu le cunoaște”. Simbolurile și capacitatea de reprezentare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sale pe care pretinde să le impună ca fiind oneste. * „Nu este nimic mai inconsecvent, decît cea mai mare consecvență.” (J.W. Goethe) O „consecvență” Încăpățînată, care nu ține cont de cerințele noilor Împrejurări apărute, creează situații nefirești sau de impas, care impun apoi adoptarea unor atitudini opuse celor susținute cu consecvență. * „De cîte ori n-a murit ceea ce trăiește În tine! Și te mai temi de moarte!” (N. Iorga) Într-adevăr, de cîte ori nu ne omorîm În noi Înșine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Eseuri? Pentru că Montaigne încearcă atât de mult încât nu găsește. A încerca înseamnă a căuta, a meșteri, a ispiti, a îndrăzni, a înainta și a da înapoi, a-și mărturisi îndoielile, a descoperi niște certitudini admirabile sau a ajunge în impas. Această formă se potrivește bine cuvântului în mișcare, niciodată oprit în loc, înțepenit în mod artificial și eronat. Vocea curge, numai ea contează. Urma acestei voci înseamnă deja ceva mai puțin decât ea... încă o vorbă despre oralitatea lui Michel de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
doar dacă va fi restructurată astfel încât să devină compatibilă cu el. În perspectiva aplicării conceptului la realitățile secolului al XXI-lea au fost elaborate două studii: „Planul B 2.0 - Salvarea unei planete sub presiune și a unei civilizații în impas” și „Planul B 3.0 - Mobilizarea generală pentru salvarea planetei”. Ambele studii completează Planul A sau scenariul în care nu se schimbă nimic în societatea noastră și se ajunge, inevitabil, la creșterea neliniștii, a fluxului de refugiați, la creșterea numărului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ți le laudă, ca să te simți cât mai bine cu ele: „Palma primită de la prieten e mai grea decât cea de la dușman”.) Nu există prieten decât la vreme de restriște. (Calitatea sufletească a prietenului se probează, bineînțeles, În situații de impas: „Când Îmi merge bine,/ Toți Îs cu mine;/ Când Îmi merge rău,/ Rămân numai eu”.) Mai presus decât prietenia nu poate fi decât adevărul. De aceea, celui care este gata să-și sacrifice prietenia, pentru a apăra și impune adevărul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ În aprecierea comună, calitatea de psiholog este dată, paradoxal, nu atât de capacitățile intuitive sau de flerul cuiva, cât mai ales de un anumit tip de mentalitate, respectiv de acea convingere a celui În cauză că orice situație de impas existențial poate fi Înțeleasă și depășită. Μ Ești atât de tânăr sau de bătrân pe cât te simți. Μ Întrebările, dar mai ales Îndoielile cu privire la sine sunt expresia existenței unei vieți a conștiinței proprii. Μ Adevărul este că societatea omenească se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proprie ar putea fi Împărțită cu ceilalți, pe când sistemul de valori al altora Îi face să nu poată resimți starea de fericire decât atunci când o știu rezultată dintr-un sacrificiu de efort propriu, făcut În beneficiul unui semen aflat În impas. Μ Este curios că și un psihopat care a realizat, de exemplu, o crimă abominabilă se poate simți mulțumit, chiar fericit În forul său interior! De unde rezultă că, la unii oameni, imaginea de sine și criteriile proprii de evaluare sunt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de aici că „omenia” Înseamnă promovarea fără discernământ a unor porniri subiective și emoționale; dar dacă sufletul nostru nu este pregătit să respingă atitudinile indiferente sau detașate pe care unii le adoptă În raport cu un semen aflat Într-o situație de impas, atunci cum am putea Îndrăzni să pretindem un răspuns afectiv din partea unui semen când noi Înșine am fi Într-un impas? Înțelepciunea populară a surprins foarte bine condițiile psihologice ale obținerii feedbackului afectiv În relațiile dintre oameni, În proverbul: „Ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să respingă atitudinile indiferente sau detașate pe care unii le adoptă În raport cu un semen aflat Într-o situație de impas, atunci cum am putea Îndrăzni să pretindem un răspuns afectiv din partea unui semen când noi Înșine am fi Într-un impas? Înțelepciunea populară a surprins foarte bine condițiile psihologice ale obținerii feedbackului afectiv În relațiile dintre oameni, În proverbul: „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face!”; de asemenea, Învățătura creștină, prin cuvintele lui Iisus, avertizează: „Precum voiți să vă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
antrenare, deși managerii achiziționau o serie de cunoștințe și abilități manageriale, transferul lor în contextul organizațional nu se producea și se înregistrau frecvent o serie de manifestări nedorite (conflicte de rol, încapsularea competențelor antrenate etc.). Pentru a ieși din acest impas am recurs la o evaluare a transferului competențelor achiziționate, la trei luni după programul de antrenare, care a sugerat că, exceptând dimensiunea „orientarea către clienți” (scorul CF), transferul abilităților antrenate (comunicare, comportament etic, managementul sarcinilor, managementul oamenilor, eficiență interpersonală, viziune
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]