2,209 matches
-
pune în noua poetică a autenticității mai multă ironie intelectuală decât alții și o artă de a combina tehnicile epice care spulberă completamente coerența și ritmurile narațiunii clasice. Povestirea începe prin a parodia un stil epic, să zicem stilul obiectiv, impersonal, apoi trece la metoda stenografică și, când povestirea pare a-și fi găsit ritmul și stilul, prozatorul introduce fragmente dintr-un jurnal intim sau o pagină pur eseistică despre ultima carte pe care a citit-o. Justificarea acestor procedee ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
repezit și nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A fost una după altă, din rău în mai rău. Asta a fost soarta. C. I.: Nu, domnule Ralea, n-a fost soarta! N-a fost o chestiune impersonală, obiectivă, precum o ploaie sau vreun cutremur, ci a fost cineva, o persoană sau mai multe, din regimul comunist care au luat hotărârea ca familiile care dețin mai mult de 50 de hectare să fie expropriate total și deportate. Alți
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Este o regulă a interviurilor pe care le fac: cu fiecare fost deținut politic cu care am discutat am cerut nume pornind de la ideea că năpasta asta căzută, venită asupra lor și asupra dumneavoastră n-a fost o calamitate naturală, impersonală, ci a venit prin chipurile cu nume și prenume ale unor oameni în carne și oase. D.V.: Da! Exact. Dar vreau să vă mai spun ceva: știți că poate cel puțin 50%, chiar mai mult, dintre foștii deținuți politici și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
târziu nu ar mai fi fost el. Cel fericit nu va mai exista, pur și simplu. Totuși, cei mai mulți oameni nu ar reacționa intuitiv așa, ci i-ar recomanda mamei să amâne momentul concepției. De aici rezultă că moralitatea este concepută impersonal, în raport cu un bine și un rău care nu sunt atașate unor entități actuale. În mod asemănător procedăm și în cazul generațiilor viitoare 37. Dacă luăm în considerare două politici diferite, una de consum al resurselor și alta de conservare a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de mijloacele de care și-a propus să se despartă, ceea ce ar face contradictoriu întregul demers. Alternativa ecologiei profunde la raționalizarea excesivă a procedurii de transcendere ar fi recursul la sensibilitatea bazată pe iubire, dar și în acest caz iubirea impersonală față de cosmos sau natură ca întreg este un concept riscant, în primul rând pentru că nu poate fi gândită altfel decât pornind de la modelul iubirii personale, adică o iubire care presupune individualizare și distincție între persoana iubită și alte persoane. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a IIIa gramaticală - și timpul prezent al verbelor); lexicul specializat este marcat de termeni științifici specifici domeniului; - organizarea textuală este caracterizată prin coerență în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Forme ale discursului oral: comunicări în cadrul unor colocvii/sesiuni științifice (disertație, prelegere, expunere, susținere de proiect etc.), dezbateri științifice, intervenții, prezentări și demonstrații tehnice etc. CARACTERISTICI: - textele științifice sunt nonliterare, ilustrând toate calitățile generale ale stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt cele demonstrative, explicative și argumentative, informative și ex plicative, asertive, polemice etc.; - dezvoltarea componentei informative se realizează prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul critic de tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat, cu elemente subiective. 4.3. Stilul publicistic Stilul publicistic are ca sferă de utilizare mass media, îndeplinind funcția informativă și funcția persuasivă. Scopurile comunicării pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv (de observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul balzacian Enigma Otiliei de G.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cărei prezență nu este vizibilă în text. Tipul de discurs care reliefează un asemenea narator este alcătuit din enunțurile la persoana a IIIa, obiective, neutre din punct de vedere afectiv. E asociat ipostazei de narator obiectiv, al cărui discurs este impersonal. Un exemplu poate fi romanul obiectiv Ion de Liviu Rebreanu. Naratorul reprezentabil este subiectiv, exprimând direct sau indirect aserțiuni ale autorului concret. El interpretează, califică sau comentează evenimentele sau personajele, dintro perspectivă personalizată. Își asumă explicit o atitudine participativă, semnalată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exemplu), ale modernismului (Blaga, Arghezi, Emil Botta etc.), ale neomodernismului (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Lirica rolurilor se apropie astfel de expresia dramatică, devenind „un lirism repre zentabil, o poezie teatrală“ (G. Călinescu). Este prezentă în idilele lui Coșbuc, în poeme barbiene precum Domnișoara Hus ori în cele soresciene din volumul La lilieci etc. - Lirismul impersonal reprezintă o altă formă de obiectivare a stării lirice, în care discursul este formulat la persoana a IIIa, fără a desemna o prezență intermediară, un „personaj“, ca în lirica măștilor ori a rolurilor. Cultivat mai ales de poeții parnasieni, acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
faptul că această rețea te matică polarizată prin antiteză este susținută prin structurarea semnificativă a discursu lui poetic. În primul rând, viziunea eminesciană originală asupra menirii artistului se concretizează într un discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și rimă împerecheată), în opoziție cu unicitatea poetului nepereche
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
solut“. În opinia mea, poezia Timbru ilustrează perfect această formulă modernistă, în care „versul se dovedește a fi rigoare și fervoare“ (Ion Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a sistemului -, dar și prăbușirea lui. Inventarea activiștilor (apparatciki) și a nomenclaturii Sociologul german Max Weber a fost primul teoretician al acestui fenomen care a luat o mare amploare la începutul secolului XX. Pentru el, birocrația modernă trimite la exercițiul impersonal al religiilor considerate aceeași pentru toți cei care-i sunt subordonați, funcționarii ei fiind de domeniul regulii, dar pentru că este instrumentul dominației grupului conducător* comunist, ea devine câmpul de exercițiu al unor funcționari care trebuie, înainte de toate, să facă dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a nu-și asuma responsabilitatea cuvintelor proprii și de a se ascunde îndărătul unui limbaj codificat, prin negarea libertății celui care vorbește și a celor cărora le este adresat discursul respectiv. Ea prezintă de asemenea o predilecție pentru formele impersonale - „s-a decis” -, precum și recurgerea repetată la stereotipii. Limba de lemn este limba ortodoxiei*, controlul limbii permițând controlarea gândirii. Ea se învață încă din școala primară, iar mai apoi la cursurile de marxism-leninism* care jalonează parcusul școlar și universitar. în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
plecare, nu scopul: ea hrănește tabloul de coșmar și determină simbolica anihilării individului într-un spațiu al captivității fără ieșire. Cutremurul sufletului încercat de prăpastia dintre aspirația la viața „îngerească” și josnicia mediului monahal, aneantizarea insului, provocată de cruda și impersonala funcționare a mecanismului punitiv, trec în prim-plan. Oroarea demolează mituri, rescrie portrete, creează atmosfera de dominare a unor forțe potrivnice omului. Scatologicul, care trădează întinarea, metamorfozele animaliere, dezvăluind răul adânc, transformarea credinței în „comică și spurcată tragedie titubantă”, teroarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]