KorAP: Find »[drukola/base=implementare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...6358 >

158,945 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855

colectiv de specialiști reputați, coordonat de Tudorel Postolache (economist, membru al Academiei Române). Aceștia au elaborat „Schița pentru strategia înfăptuirii economiei de piață în România”, lucrare a cărei esență constă în ideea realizării tranziției prin urmărirea consecventă a două obiective fundamentale: - implementarea fundamentelor economiei de piață; - modernizarea structurilor economiei de piață. În ciuda valorii sale științifice și practice, lucrarea nu a fost valorificată, rămânând nefolosită și cvasi- necunoscută. Astăzi, după 20 ani, când condițiile s-au schimbat semnificativ, un astfel de efort teoretic

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
singura poziție viabilă fiind unitatea de interes dintre patroni și salariați. Având în vedere faptul că în economia mondială contemporană nu numai comerțul dar și producția au cunoscut un fenomen de globalizare, utilizarea investițiilor străine ca sursă de finanțare și implementare a politicilor economice naționale a dobândit o largă răspândire. Utilizarea investițiilor străine în scopul menționat cunoaște o mare diversitate de forme. La nivelul cel mai simplu, este vorba de acordarea, prin lege, a posibilității efectuării investiției străine. Investitorului străin, persoană

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
opera pe piața valutară ca brokeri și ca dealeri. 2.3 Politicile vamale Ca o componentă primordială a politicii comerciale a fiecărui stat, politica vamală cuprinde toate prevederile legale privind intrarea /ieșirea în /din țară a mărfurilor. Principalul instrument de implementare a politicilor vamale este tariful vamal, cuprinzând taxele vamale, în funcție de nivelul acestora putându-se aprecia înscrierea politicii vamale a unui stat pe o anumită direcție. Taxele vamale reprezintă impozite indirecte pe care statul le percepe pentru mărfurile care tranzitează granițele

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
număr cât mai mare de investiții străine ar trebui să fie o preocupare deosebită a liderilor oricărei economii. În acest domeniu statul este cel care poate dezvolta și implementa strategii de dezvoltare economică proprii, dar care să fie benefice pentru implementarea investițiilor străine, după cum poate dezvolta strategii destinate în mod special atragerii de capital străin în economie. Acest lucru se poate realiza prin adoptarea unui cadru legislativ eficace și stabil și prin acordarea de facilități acelora care pot aduce capital, indiferent

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
de facilități acelora care pot aduce capital, indiferent dacă este vorba de capital străin sau de capital autohton care ar trebui investit și rulat. Atragerea de investiții străine nu trebuie să devină un scop în sine, ci, prin elaborarea și implementarea unor strategii capabile, să facă dintr-o economie națională un magnet pentru investitori, indiferent de unde provin ei. Realizarea de obiective prin investiții străine are loc pe baza unor strategii economice, financiare și sociale ale investitorului și ale beneficiarului investiției respective

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
îmbunătățirii tuturor căilor de transport. SAPARD - Programul special de Pre - Aderare pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală - este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini țările candidate în reformarea sectorului agricol și al dezvoltării rurale, precum și în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună și a legislației aferente. În perioada 2000 - 2010 România trebuia să primească 150 milioane de euro anual, fiind astfel al doilea mare beneficiar după Polonia. La această sumă se adaugă contribuția de 50

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
România trebuia să primească 150 milioane de euro anual, fiind astfel al doilea mare beneficiar după Polonia. La această sumă se adaugă contribuția de 50 milioane euro a Guvernului României. Obiectivele generale ale programului SAPARD pentru România au fost: a) implementarea acquis-ului comunitar privind politica Agricolă comuna și politicile conexe, politica mediului și politicile din domeniul alimentației și protecției consumatorului, sănătatea publică și sănătatea animalelor și plantelor; b) protecția mediului, în acest sens avându-se în vedere adoptarea unor directive europene

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
la programele comunitare s-a suportat de la bugetul național și din fonduri PHARE, în procent stabilit de comun acord de țara noastră și Comisia Europeană. 4.2 Deficiențe românești în absorbția fondurilor structurale Conform Raportului statistic național pe 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune elaborat de autoritățile române și transmis Comisiei Europene, „deși România a fost printre primele state membre ale căror programe operaționale au fost aprobate de CE demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin Cadrul Strategic Național de

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Conform Raportului statistic național pe 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune elaborat de autoritățile române și transmis Comisiei Europene, „deși România a fost printre primele state membre ale căror programe operaționale au fost aprobate de CE demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și programele operaționale nu a fost facilă”, înregistrându-se probleme multiple și complexe atât în procesul de demarare a implementării programelor operaționale, cât și a proiectelor. În anul 2007, specialiștii care

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
ale căror programe operaționale au fost aprobate de CE demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și programele operaționale nu a fost facilă”, înregistrându-se probleme multiple și complexe atât în procesul de demarare a implementării programelor operaționale, cât și a proiectelor. În anul 2007, specialiștii care au elaborat majoritatea ghidurilor de finanțare susțineau că dezvoltarea regională - prin Programul Operațional Regional (POR) - poate constitui primul pas în implementarea cu succes a Programelor Operaționale. La acea dată

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
și complexe atât în procesul de demarare a implementării programelor operaționale, cât și a proiectelor. În anul 2007, specialiștii care au elaborat majoritatea ghidurilor de finanțare susțineau că dezvoltarea regională - prin Programul Operațional Regional (POR) - poate constitui primul pas în implementarea cu succes a Programelor Operaționale. La acea dată mulți specialiști erau convinși că dacă POR va avea grad de absorbție mare, bazele implementării de proiecte la nivel național vor deveni mai ușor realizabile, datorită procesului de sinergie și complementaritate. Ultimele

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
ghidurilor de finanțare susțineau că dezvoltarea regională - prin Programul Operațional Regional (POR) - poate constitui primul pas în implementarea cu succes a Programelor Operaționale. La acea dată mulți specialiști erau convinși că dacă POR va avea grad de absorbție mare, bazele implementării de proiecte la nivel național vor deveni mai ușor realizabile, datorită procesului de sinergie și complementaritate. Ultimele statistici arată, conform situației prezentate de ACIS, că Programul Operațional cu cel mai mare grad de absorbție este POR cu 15,14% și

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
a faptului că s-au importat cu precădere bunuri cu valoare adăugată mare și s-au exportat, în cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scăzut. Această evoluție nefavorabilă s-a datorat și unor cauze legate de implementarea investițiilor străine, orientarea preponderentă către comerț și lipsa capacităților autohtone necesare dinamizării avantajelor competitive prin investiții străine directe. Investițiile străine directe au reprezentat o sursă importantă de finanțare a deficitului de cont curent, în special începând cu anul 1997 când

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
plăți și prin efectele generate de proiectele de investiții în timp, cum ar fi: - în prima fază (realizarea investiției)intrările de capital se înregistrează în contul financiar, constituind un mijloc de echilibrare a balanței de plăți. - în faza a doua (implementarea investiției) datorită importurilor masive realizate de firmele străine - echipamente, utilaje, materii prime etc. - se înregistrează un efect negativ asupra balanței comerciale. - în faza a treia (maturitatea investiției) efectele asupra balanței de plăți, respectiv balanței comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
pozitive cât și negative. În esență, specialiștii consideră că într-o primă fază impactul asupra bugetului este negativ pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea activităților și crearea de noi locuri de muncă, acesta să devină pozitiv. Contribuții negative - în faza inițială de implementare a investiției: - reducerea veniturilor bugetare datorită facilităților fiscale acordate investitorilor străini - politica de stimulare fiscală; - cheltuieli suplimentare la buget, de natură socială datorită creșterii numărului șomerilor ca urmare a privatizării și restructurării întreprinderilor de stat. În faza de maturitate a

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens, societăților transnaționale. Din punctul de vedere al țării receptoare, transferul tehnologic prin investiții străine directe prezintă o multitudine de avantaje dintre care cele mai importante sunt: - utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților muncitorilor; - difuzia de tehnologie, cunoștințe și capabilități se repercutează pozitiv și asupra agenților economici cu care societățile transnaționale intră în relații de afaceri furnizori, subcontractori, firme concurentereflectându-se asupra costurilor și calității bunurilor și serviciilor furnizate

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819

oferi un tablou complet al patternurilor specifice României în ceea ce privește managerierea resurselor. Acest tablou ar contribui esențial la identificarea unor aranjamente instituționale de guver nare a sistemelor de resurse care să se plieze pe condițiile specifice țării noastre, astfel încât rezistența la implementarea măsurilor identificate să fie minimă, iar perpetuarea respectivului aranjament instituțional să se facă de la sine, prin internalizarea lui de către cei implicați. Referințe bibliografice

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167

care poate fi utilizat pentru mai multe plăți, efectuate prin disponibilități sau printr-o linie de credit pusă la dispoziție de banca emitentă. Dematerializarea - prin tranziția de la moneda scripturală și la moneda electronică - desprinderea treptată de metalul prețios, personalizarea și implementarea tehnologiilor avansate (electronică și comunicații) sunt principalele direcții în care au evoluat instrumentele de plată. Circuitele de plăți asigură transmiterea instrucțiunilor de plată între instituțiile implicate, sub diverse forme (transmiterea unui mesaj electronic, remiterea fizică a instrumentului de plată) precum și

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
clienții ei până la cele care îin de evidențele interne: salarizare, contabilitate, previzionări, rapoarte, etc. 1.2.2 Câteva din tehnologiile moderne finaciar- bancare 1.2.2.1 Plățile cu card Acest gen de plăți cunosc o varietate largă de implementări, de la simpla retragere a unei sume în numerar până la inițierea unor plăți de mare valoare. Principiile și regulile 17 de efectuare a transferului de fonduri și decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate în țara noastră de Regulamentul nr. 6

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
există o mare varietate de sisteme informatice, utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici moderne este înca într-un stadiu incipient. Acest lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bun început soluțiile optime verificate de practica bancară internațională. Implementarea metodelor moderne în activitatea bancară românească necesită nu doar eforturi financiare deosebite. Trebuie depășite mentalități care încă mai persistă atât la nivelul factorilor decizionali, cât și la nivelul consumatorului de servicii bancare. Din păcate, încă sunt înființate sedii noi de

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
fost introduse în Cooperativa de Credit „Siretul” Pașcani, drumul spre o unitate bancară competitivă este la început, iar unitățile bancare, în special cele cu capital străin, pe lângă faptul că au un avans mare stabilesc un tempou destul de ridicat în implementarea de produse care folosesc noile tehnologii. Direcții de dezvoltare ulterioară a unității studiate ar fi, în primul rând introducerea operațiunilor în valută (ar crește în primul rând clienții pentru operațiunile Western Union), iar în al doilea rând încheierea de contracte

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

către „binele public” sau „binele cetățeanului” (binele subiectului politică, concepute tocmai pentru a răspunde unor cerințe punctuale ale societății. Astfel, politicile publice produc în genere servicii destinate cetățenilor, utilizând resurse alocate potrivit unei anumite strategii de progres social, a cărei implementare satisface obiective majore ale națiunii. Subiectul politic al regimului comunist nu a fost, însă, nici măcar dintr-o perspectivă teoretică, cetățeanul, ci mai degrabă „clasa muncitoare” sau, în cazul comunismului național românesc, „poporul”. Mai mult, în virtutea principiului ideologic că partidul este

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

freatic potabil în maxim șase luni de la punerea în funcțiune a sistemului de alimentare cu apă s-a constatat că apa subterană s-a poluat considerabil datorită lipsei rețelelor de canalizare. Din numărul total de locuitori în prima fază de implementare a unui proiect de alimentare cu apă nu toți locuitorii de la sate (din condiții financiare sau de educațieă se racordează la sistem, motiv pentru care ei rămân credincioși fântânilor satului, fântâni care se poluează întru-un interval scurt datorită lipsei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețele de canalizare existente în practica curentă, materializate în cartea "Rețele de canalizare exemple de calcul". Autorii INTRODUCERE Dacă până în anul 1989, regimul comunist a reușit să execute multe stații de tratare a apelor în scop potabil sau uzat, prin implementarea unor proiecte tip care nu au dat rezultatele dorite, datorită diversităților și complexității apei, după 1989 și până în anul 2000, datorită lipsei finanțărilor, unitățile de apă / canal au încercat să mențină în stare de funcționare sistemele. După anul 2000, o

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de mediu din țara noastră nu este în conformitate cu prevederile directivelor europene din domeniu. Directivele UE privind calitatea apei destinate consumului uman și epurarea apelor uzate orășenești au fost transpuse integral în legislația românească și în prezent sunt în curs de implementare. În anul 2007, analiza globală a calității râurilor, pe o lungime de 26.374 km, pe baza activității de monitorizare în 778 de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]