4,840 matches
-
parteneruluiă. 6.2. EXERCIȚII CORECTIVE PENTRU LORDOZĂ Obiectivele urmărite sunt: - Tonifiere în regim de scurtare a musculaturii abdominale;Tonifiere în regim de alungire a musculaturii din regiunea lombosacrată; - Corectarea poziției bazinului; - Prevenirea instalării unei curburi cifotice compensatorii la nivel dorsal;Imprimarea reflexuluin de atitudine carectă; Exercițiile folosite sunt: - Izometrice, sub formă de poziții corecte și hipercorective, care pot fi atât poziții inițiale de lucru sau special menținute; - Exerciții dinamice; a) exerciții de trunchi sub formă de flexie, înclinare, aplecare, îndoire, răsucire
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
fără modificări de structură și cu respectarea programului. Pentru respectarea acestui deziderat, nu-i suficientă, însă, numai preocupoarea profesorilor de educație fizică și a institutorilor. Este nevoie de conjugarea eforturilor tuturor cadrelor didactice, care, fiecare în parte, pote contribui la imprimarea reflexului de atitudine corectă a corpului, pe parcursul orelor de predare în clasă.
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
degetele și cu o cât mai mare suprafață a palmei și atunci când se efectuează aruncarea, degetele se vor desprinde concomitent, axa transversală a palmei va rămâne perpendiculară pe linia zborului. Această mișcare a mâinii și a degetelor, dă jucătorului posibilitatea imprimării traiectoriei mingii în direcția dorită. Pasa fiind principalul mijloc de realizare a acțiunilor între jucători, impune precizie, siguranță și viteză în execuție. Enumerăm câțiva factori care influențează executarea corectă a unei pase și alegerea procedeelor de pasare: — poziția fiecăruia dintre
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în părți capabile de a se deplasa unele în raport cu celelalte. e.13.Transformarea obiectului sau elementului fix în unul mobil sau asigurarea deplasării elementului în obiect și invers. e.14.Transformarea elementelor deplasabile în elemente fixe și invers. e.17.Imprimarea obiectului sau elementului a unei mișcări analoage mișcării organelor omului sau animalelor. f.Modificarea materialului obiectului sau elementelor sale f.3.Trecerea de la materiale omogene la materiale compozite și invers. f.5. Divizarea obiectului și elementului în părți astfel încât fiecare
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
de început. Este un abecedar necesar învățării corecte a alfabetului din acest gen de artă vizuală. Consider că marele public, observator sau colecționar, merită să cunoască corect terminologia, pentru a nu a mai face confuzii în descrierea ori descifrarea unei imprimări sau a unui proces tehnologic care derivă din aceasta. Acum, când totul în artele vizuale se poate imita cu ajutorul computerului care generează imagini, îmi pare cu atât mai oportună cunoașterea adevăratelor tehnici tradiționale, a asemănărilor și deosebirilor de multe ori
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ilustrații (Fig. 2). Tot așa se explică de ce aceste clișee, săpate cu o remarcabilă măiestrie, cu o disciplinată manualitate și simț artistic, sunt în egală măsură și gravuri. Ca gen artistic al Graficii, imaginea produsă de gravură se obține prin imprimare după o placă pe a cărei suprafață a fost trasat, incizat, corodat desenul. În ceea ce privește nivelul fizic al existenței și exprimării sale, acesta a fost în relief, în adâncime sau plan. Pe parcursul a șase secole, cu prezențe din ce în ce mai proeminente, gravura a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ei dedicați în întregime practicării ei. De la începuturile ei până în Renașterea târzie, gravura a slujit în integralitate tiparul, înlocuindu-l, orice operațiune de multiplicare a unui text și mai cu seamă a unei imagini însemnând TIPAR. În egală măsură, orice imprimare cu rost de multiplicare însemna gravură. Dificultățile generate de pretențiile tot mai ridicate ale domeniului multiplicării imaginilor, precum și competențele de vârf ale ramurilor sale explică de ce unele gravuri din secolele trecute aveau două sau chiar trei semnături, respectiv ale artistului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ceea ce urma să fie tradus prin semne grafice, linie, punct, pată, de gravorul specializat în această operație. Imprimeurul avea obligația să mențină un tiraj cât mai egal, cu imagini identice, printr-o dozare bine știută a cantității de cerneală necesară imprimării finale... Nu este de neglijat însă faptul că, pe lângă interesul de a multiplica operele pictate sau sculptate - scumpe și unice - ale unor mari artiști, în exemplare - ieftine și multe -, a mai apărut și interesul declarat al unor pictori și sculptori
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unor prestigioși artiști consacrați să lase posterității opere de artă în gravură, precum Dürer (Fig. 6), Mantegna (Fig. 7), Goya (Fig. 8). Interesul lor pentru a produce opere proprii și chiar a urmări întreg procesul tehnic, între proiect, gravare și imprimare, a permis chiar și inventarea unor noi genuri de gravură, eminamente artistice, prea puțin interesate de tipar: maniera neagră, maniera creion, maniera punctată, maniera zahărului, etc. Perfecționarea continuă și spectaculoasă a tehnicilor ei specifice de figurare, dar mai cu seamă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unor noi genuri de gravură, eminamente artistice, prea puțin interesate de tipar: maniera neagră, maniera creion, maniera punctată, maniera zahărului, etc. Perfecționarea continuă și spectaculoasă a tehnicilor ei specifice de figurare, dar mai cu seamă a tehnicilor de gravare și imprimare a tehnologizat tipurile fundamentale de tipar către rosturi atât de bine definite și maturizate, încât au permis apariția tiparului industrial. Astfel, tipurile fundamentale de gravură, în înălțime, în adâncime și plană, au devenit tot atâtea tipuri de tipar industrial, în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de tipar industrial, în care principiile de activare și de neutralizare ale unor porțiuni din placa de gravat sunt riguros identice, diferențele fiind remarcabile la performanțele unor materiale mai noi și mai rezistente la tiraje imense și viteze mari de imprimare. În zilele noastre, după apariția clișeografiei, gravura, eliberată de obligațiile tipografice, a trezit un interes tot mai viu între artiștii plastici și a determinat impunerea ei ca un gen distinct, cu o mare personalitate, un gen de artă majoră. Gravorul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
marile centre artistice europene, trei erau surorile nobile ale artelor plastice: pictura, sculptura și gravura... Mulți dintre gravorii de azi au devenit maeștri care își încredințează placa de gravat unor meșteri (Fig. 9) cu priceperi valoroase, pentru delicata operațiune de imprimare. Artiștii gravori ai epocii moderne și au ridicat specializarea către domenii foarte stricte, precum gravor în lemn, gravor în metal etc. Reperele istorice ale domeniului pot fi astfel marcate, în ciuda tuturor dificultăților provocate de condiția incertă a gravurii față de meșteșugul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
incizii erau la început doar un mijloc tehnic de rezolvare a unui traseu prin care imaginea, cu ajutorul culorilor din pigmenți naturali, era figurată pentru a servi scopurilor magice, ulterior, odată cu apariția hârtiei în China în anul 105, a fost posibilă imprimarea, iar aceste incizii au devenit mijlocul prin care suprafața unui material devenea în același timp activă și pasivă, putând să preia un pigment și să facă posibilă multiplicarea în mai multe exemplare a imaginii trasate, incizate. Chiar dacă la început hârtia
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
hârtia sau pânza, ca să poată fi imprimate, trebuiau să fie presate manual, putem afirma cu certitudine că acesta este momentul în care gravura se identifică cu viitorul tipar, având doar rostul de mijloc tehnic de multiplicare. Toate aceste forme de imprimare le regăsim în sigiliile pe pietrele prețioase, în perioada antică, sau la ștampilele pentru cărămizi. Acest procedeu este cunoscut în literatura de specialitate ca tehnica ștampilei, iar apariția sa este confundată cu apariția hârtiei. Dacă la începuturile ei tehnica ștampilei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în perioada antică, sau la ștampilele pentru cărămizi. Acest procedeu este cunoscut în literatura de specialitate ca tehnica ștampilei, iar apariția sa este confundată cu apariția hârtiei. Dacă la începuturile ei tehnica ștampilei era rezolvată cu ajutorul suporturilor din piatră, iar imprimarea se făcea pe pânză sau bambus, ulterior folosirea lemnului ca suport a făcut trecerea către tehnicile xilogravurii. Xilogravura este prima tehnică de gravură, precedând gravura în metal. Blocurile de lemn săpate de egipteni și de chinezi pentru imprimarea textilelor sunt
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
piatră, iar imprimarea se făcea pe pânză sau bambus, ulterior folosirea lemnului ca suport a făcut trecerea către tehnicile xilogravurii. Xilogravura este prima tehnică de gravură, precedând gravura în metal. Blocurile de lemn săpate de egipteni și de chinezi pentru imprimarea textilelor sunt cele mai timpurii exemple, identificate din secolele Vși VI e.n. Tot din aceeași perioadă apar primele xilogravuri pe hârtie făcute în China, țara de origine a acestui material. Etapele răspândirii gravurii în lemn în Europa sunt greu de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Vși VI e.n. Tot din aceeași perioadă apar primele xilogravuri pe hârtie făcute în China, țara de origine a acestui material. Etapele răspândirii gravurii în lemn în Europa sunt greu de definit. Folosirea ei în secolele XIII-XIV era limitată la imprimarea stofelor. Se crede că țesăturile astfel decorate au fost importate odată cu procedeul de fabricare. Celebrul clișeu de lemn „Protat” (Fig. 3), descoperit în Franța în 1900, datează de pe la 1370 și a servit la o imprimare de acest gen. Localizarea și
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
secolele XIII-XIV era limitată la imprimarea stofelor. Se crede că țesăturile astfel decorate au fost importate odată cu procedeul de fabricare. Celebrul clișeu de lemn „Protat” (Fig. 3), descoperit în Franța în 1900, datează de pe la 1370 și a servit la o imprimare de acest gen. Localizarea și cronologia primelor imprimări xilografice europene pe hârtie sunt incerte. Cele mai vechi provin din ultimii ani ai secolului al XIV-lea și au fost lucrate în Germania și Italia. Explicația acestei întârzieri poate fi aflată
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
crede că țesăturile astfel decorate au fost importate odată cu procedeul de fabricare. Celebrul clișeu de lemn „Protat” (Fig. 3), descoperit în Franța în 1900, datează de pe la 1370 și a servit la o imprimare de acest gen. Localizarea și cronologia primelor imprimări xilografice europene pe hârtie sunt incerte. Cele mai vechi provin din ultimii ani ai secolului al XIV-lea și au fost lucrate în Germania și Italia. Explicația acestei întârzieri poate fi aflată în istoria fabricării hârtiei. Xilogravura nu a avut
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
un gen artistic modest, o artă minoră. Devine importantă după 1490, când tipografii și au dat seama că puteau confecționa cărți ale căror ilustrații erau imprimate simultan cu textul, la același teasc, în timp ce gravura pe metal în adâncime cerea o imprimare separată de text, la o altă presă. Descoperirea a avut loc la Nűrnberg, unde, în 1493, s-a publicat prima carte amplu ilustrată, Weltchronik, cu imagini de Michael Wolgemut. Albrecht Dürer, ucenic la această remarcabilă întreprindere, a explorat resursele xilografiei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
norvegianul Munch. Lucrările lor au inspirat mai târziu compozițiile artiștilor din grupul Die Brucke, format la Dresda, în 1905: Ernst Ludwig Kirchner (Fig. 24), Erich Heckel, Karld Schmidt-Rottluff și Emil Nolde. Odată cu reluarea acestei tradiții putem observa că tehnica de imprimare este aceeași, dar elaborarea lucrării, de cele mai multe ori, neagă procedeul clasic de execuție. Fibra lemnului este tăiată și în plan transversal, textura lemnului devine un mijloc de expresie nou, accidentele materialului se transformă în semne grafice personalizând fiecare autor și
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Preluată de la armurieri, tehnica în aquaforte a fost experimentată de o serie de pictori germani, ca Daniel Hopfer, Albrecht și Erhard Altdorfer, precum și de italienii Marcantonio Raimondi și Francesco Mazzola Parmigianino, olandezul Lucas van Leyden (Fig. 33) etc. Cea dintâi imprimare în aquaforte este atribuită lui Urs Graf, în anul 1513 (Fig. 32). Epoca de aur a acestui procedeu s-a situat însă în secolul al XVII lea. Francezul Jacques Callot (1592-1635) (Fig. 34) a fost primul maestru al suitelor în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pastel”. În 1769 pictorul francez Jean-Baptiste Le Prince (Fig. 56) a expus la Salonul de Artă, fără prea mult ecou, primele stampe în maniera-laviu. Reintrodusă mai târziu în Franța, aquatinta a dobândit strălucire prin Eugène Delacroix O altă tehnică de imprimare, care a apărut din necesitatea de a răspunde la cerința din ce în ce mai mare a societății, a fost litografia, tehnică inventată de Aloys Seneffelder (1772-1834) (Fig. 58), care a expus-o într-o lucrare în 1818. La puțin timp după descoperire și
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
impresioniști și mai apoi de către artiștii de marcă ai secolului XX, în lucrările independente și eliberate de servituțiile tiparului. Litografia a dezvoltat noi tehnici de tipar, precum metalografia sau offsetul, acesta fiind practic părintele tiparului modern. Serigrafia Este tehnica de imprimare care abia pe la jumătatea secolului XX și-a găsit locul printre celelalte tehnici ale gravurii tradiționale, ca gen artistic în sine. Impusă odată cu apariția umbrelor mâinilor figurate, prin tufuire sau stropire cu culoare pe pereții peșterilor preistorice. Putem spune că
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pe pânză. Acest procedeu a mai fost folosit și de William Morris (Fig. 68, 69, 70) în Anglia, iar în Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1914), de către John Pilsworth. În timpul primului război mondial, în S.U.A. serigrafia a fost folosită pentru imprimări industriale, steaguri, bannere, semne pentru uniformele militare etc. Odată cu trecerea timpului, procesul serigrafic și-a căutat propriile materiale, cum sunt hârtia, sitele și culorile pentru imprimare. Un alt moment important îl reprezintă apariția tehnologiei fotografice din anii ’80 bazată pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]