1,896 matches
-
pronunț Împotriva unei mentalități hegemonice sau imperialiste de planificare, ce exclude rolul necesar al cunoștințelor și competențelor de la nivel local. De-a lungul acestei lucrări, voi Încerca să arăt că, În fața impredictibilului, rolul cunoștințelor practice, al proceselor informale și al improvizației este unul esențial. În capitolele 4 și 5, voi prezenta viziunile și practicile extrem-moderniste ale urbaniștilor și revoluționarilor În contrast cu viziunile critice ce pun accentul pe proces, complexitate și adaptare permanentă. Utopiștii sunt Le Corbuseir și Lenin, iar criticii lor formidabili
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
formulele artificiale ale socialismului utopic. Crearea socialismului era un „teritoriu necunoscut, ce pune o mie de probleme, iar numai experiența poate corecta și deschide noi drumuri. Numai viață efervescentă și neobstrucționată capătă mii de noi forme și face mii de improvizații, scoate la lumină forța creatoare și corectează În mod natural toate Încercările eșuate”. Decretele și teroarea lui Lenin, precum și ceea ce Rosa Luxemburg numea „forța dictatorială a supraveghetorului fabricii”, privau revoluția de această forță creativă și de experiența populară. Dacă clasa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prin practicarea, vreme Îndelungată, a unor activități similare, dar rareori identice, care necesită o adaptare constantă la circumstanțe În schimbare. La acest tip de cunoaștere se referea Luxemburg atunci când compara construirea socialismului cu un „teritoriu necunoscut” ce are nevoie de „improvizație” și „creativitate”, dar și Kollontai, atunci când insista asupra faptului că liderii de partid nu sunt infailibili, că le este necesară „experiența cotidianului” și „munca practică a colectivelor de la bază”, formate din cei „care realizează și organizează producția În același timp
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
servit vreme de aproape șaizeci de ani drept mecanism de apropriere și control, cu prețul enorm al stagnării, risipei, demoralizării și daunelor ecologice. Agricultura colectivizată, care a subzistat șase decenii, a fost un tribut adus nu atât planului statului, cât improvizațiilor, piețelor gri, trocurilor și creativității care, În parte, au compensat eșecurile suferite. Așa cum „Brasília neoficială”, care nu avea un loc legitim În planurile regimului, a ajuns să facă orașul viabil, la fel, o serie de practici informale din afara economiei centralizate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru apropriere de la sfârșitul anilor '20 nici nu prea ar fi putut avea altă urmare, În condițiile hotărârii de a trece la o industrializare forțată. Credința extrem-modernistă a partidului În marile proiecte de colectivizare a supraviețuit Încă mult timp după improvizațiile disperate de la Începutul anilor '30. Acest crez, ce se pretindea a fi atât estetic, cât și științific, este evident În visul extrem-modernist nutrit mult după aceea: proiectul lui Hrușciov cu privire la terenurile virgine, lansat la mulți ani după moartea lui Stalin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
centru, la Addis Abeba, participarea locală fiind minimă sau inexistentă. Tehnicienii cadastrali și funcționarii din administrația locală aveau ordin să respecte un șablon strict. Planul era reprodus atent În fiecare nouă locație, deoarece regimul etiopian nu era dispus să tolereze improvizațiile locale. „Însă recruții locali și-au făcut bine temele, fiindcă satele și unitățile lor componente a câte 1 000 de metri pătrați, atent marcate cu țăruși și snopi de iarbă cosită, urmau planul geometric prevăzut. Însă unele sate au fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
preștiințifică”. „Orașul științific” planificat, organizat după un număr mic de principii raționale, a fost, din punctul de vedere al locuitorilor săi, o experiență socială eșuată. Paradoxal, acest fiasco a fost adesea atenuat - cum s-a Întâmplat În cazul Brasíliei - de improvizații practice și acțiuni ilegale absolut deloc menționate În plan. Așa cum logica minimalistă a pădurii științifice nu a fost rețeta potrivită pentru a avea o pădure sănătoasă și „de succes”, nici proiectele urbanistice ale lui Le Corbusier nu au constituit soluția
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bolșevic erau, la rândul lor, Îndreptățite să exagereze rolul central și omniscient al partidului În realizarea schimbării. și totuși știm - și știau acest lucru și Lenin, și Rosa Luxemburg - că revoluția a fost o mișcare riscantă, mai degrabă alcătuită din improvizațiile, pașii greșiți și momentele norocoase pe care le descrie Tolstoi În Război și pace, decât desfășurată cu o precizie de paradă militară. Simplificările superficiale pe care le-au presupus colectivizarea agricolă și producția centralizată au cunoscut o soartă similară, fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Într-un ritm foarte lent. Lucrătorii obțin astfel efectul practic al unei ieșiri În stradă, rămânând la serviciu și urmând litera instrucțiunilor primite. De asemenea, acțiunea lor demonstrează clar că procesele de muncă reale depind mai mult de Înțelegerile și improvizațiile informale decât de regulile de lucru formale. În cursul grevei de zel de la Caterpillar, o importantă companie de producție de utilaje, lucrătorii au Început să respecte procedurile ineficiente elaborate de ingineri, știind că acest lucru va aduce firmei pierderi În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
caz deosebit și ilustrativ. Înainte de Războiul din Golf din 1990, aceasta era singura echipă cu experiență „clinică” bogată, astfel că Adair putea cere ce preț voia. Fiecare incendiu punea probleme noi și stingerea lui necesita o combinație de experiență și improvizație. Ni-i putem imagina, situați aproape la poli opuși, pe Adair, pe de o parte, și pe un mic funcționar care urmează mereu aceleași etape repetitive, pe de altă parte. Slujba primului nu poate fi, prin Însăși definiția ei, redusă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
irelevantă pe termen lung. O pădure cu arbori de aceeași specie și vârstă, curățată de toate uscăturile, se dovedește În timp a fi un dezastru ecologic. Nici o fabrică de tip taylorist nu poate continua producția o perioadă mai Îndelungată, În lipsa improvizațiilor unor lucrători cu experiență. Brasília planificată depinde În mii de privințe de Brasília neplanificată. Fără un strop din diversitatea definită de Jacobs, un cartier de locuințe minimalist (cum ar fi Pruitt-Igoe În Saint Louis sau Cabrini Green În Chicago) va
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rezistența, cei rămași În viață nu prea mai aveau ce face decât să se supună formal. Nu puteau să asigure reușita economiei rurale centralizate, Însă puteau asigura cotele de producție minime și propria supraviețuire economică. Un indiciu cu privire la tipurile de improvizații atât tolerate, cât și necesare ne oferă un interesant studiu de caz, referitor la două fabrici din Germania de Est de dinainte de căderea zidului Berlinului În 1989. Fiecare dintre acestea trebuia neapărat să Îndeplinească normele de producție - de aceasta depinzând
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
neglijează inevitabil anumite elemente esențiale funcționării lor. Dacă o fabrică ar fi silită să activeze numai În limitele rolurilor și funcțiilor specificate Într-un plan simplificat, atunci ea ar da repede faliment. Economiile planificate colectivizate de pretutindeni datorează deseori enorm improvizațiilor disperate pe care le face o economie informală, situată complet În afara cadrului oficial. Cu alte cuvinte, toate sistemele de ordine formală create prin inginerie socială sunt, de fapt, subsisteme ale unui cadru mai vast, de care depind sau pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi o parte integrantă a respectivei ordini formale. Am putea spune că, În mare parte, este vorba de un „mētis de salvare”, deși, din perspectiva celor prinși În capcana proiectelor autoritare de inginerie socială ce amenință să Îi strivească, asemenea improvizații poartă amprenta arbitrarului și a disperării. Multe orașe moderne - și nu doar din lumea a treia - funcționează și supraviețuiesc grație mahalalelor și cartierelor mizere ai căror locuitori prestează serviciile esențiale. După cum am văzut, economia planificată formală depinde de comerțul mărunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și sociale deosebit de complexe. Scoase din sisteme ale căror interacțiuni erau imposibil de Înregistrat În totalitate, un număr redus de elemente au devenit apoi baza unei ordini impuse. În cel mai bun caz, aceasta era fragilă, vulnerabilă și susținută de improvizații ce nu fuseseră prevăzute de planificatori. În cel mai rău caz, avea drept consecință vieți distruse, ecosisteme devastate, societăți dezbinate sau sărăcite. Această condamnare destul de generalizată trebuie totuși moderată, mai ales În cazul sistemelor sociale, din cel puțin patru motive
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ci mai degrabă un set de reguli de adaptare continuă a unor principii generale la circumstanțe noi. În sfârșit, instituția umană cea mai definitorie, limba, este modelul perfect: o structură de sens și continuitate niciodată statică și mereu receptivă la improvizațiile tuturor vorbitorilor. SURSA ILUSTRAȚIILOR Figura 1. Fotografie din colecția P. Mark S. Ashton, folosită prin bunăvoința proprietarului Figura 2. Fotografie de Angelo Lomeo. Mulțumesc Bullaty Lomeo Photographers. Figurile 3-6. Din George Yaney, The Urge to Mobilize: Agrarian Reform in Russia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o simplă fată care alege să se căsătorească în repetate rânduri, ca metodă de a supune viața, Carlo Gozzi și Carlo Goldoni - în disputa pentru supremație artistică de la mijlocul secolului al XVIII-lea, din Italia, desfășurată între teatrul bazat pe improvizație gestuală și convenționalism, de tip commedia dell’arte, și teatrul cu text, denotând imaginație, creativitate). Ținând seama și de numărul deloc neglijabil al scenariilor pentru televiziune și radio - Drumul spre lună (1965), Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor (1980
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
al cărei comitet de redacție este membru), „Universul”, „Viitorul” ș.a. În 1899-1900 a scos săptămânalul „Stindardul” (Ploiești), iar în 1908-1909, împreună cu D. Karnabatt, revista „Opinii”. Debutează editorial în 1896, cu volumul Epigrame, aici semnând pentru prima oară cu pseudonimul Quintus. Improvizația reușită și expresia vie își găsesc în epigramele sale genul potrivit. Tematicii nu-i lipsește varietatea, dar de o atenție deosebită în ochii epigramistului pare să se bucure portretizarea, în manieră ușor caustică, a femeii. Un alt volum, Cazuri și
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
o clădească? Să zică numai: iată, în varul acesta, în cărămida aceasta se află totul...” Pot fi făcute trimiteri la programul textualiștilor, dar referința cea mai rezonabilă este I.L. Caragiale, cu Telegrame, Proces-verbal sau Urgent... Experimental este și Impromptu (1986), improvizație romanescă întemeiată pe punerea în relație a unui număr de personaje scriptice (inclusiv un autor și un redactor care comentează pe marginea textelor rezultate), căreia i se inventează mai multe finaluri posibile; romanul se abandonează astfel unei vocații euristice, desigur
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea. Precum în epica populară, hiperbolizarea creează un climat adecvat fabulosului. O improvizație satirică, Simbolism, din Caleidoscopul lui A. Mirea (I-II, 1908-1910), denotă o atitudine antisimbolistă; de amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel), care își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
artei scrisului. Personajul e credibil, dar contradictoriu: Maria Popescu are vocația sacrificiului, e exponenta unei etici inflexibile, atitudine care o îndepărtează de semeni, dar nu aplică aceleași principii când se judecă pe sine, fiind dispusă la autojustificări degradante și la improvizații în propria existență. Grotescul unor scene e salvat de finețea descrierii și a portretizării. Scrierea jurnalului (publicat în a doua parte a romanului) trebuia să însemne o revanșă pentru nereușita în viață a eroinei. Ea distruge, astfel, mental și virtual
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
și a neștiutorilor și a persoanelor cu spirit critic redus care erau interesate de miraculos, astfel încât, din această perspectivă, opera lui Cosma își găsește o justificare. Și, oricum, și la Cosma găsim elementele unei atitudini serioase, nu doar ale unor improvizații de moment: el se bizuie mai ales pe exegeții antiohieni atunci când discută, cu competența pe care i-o permite formația sa, probleme de istorie biblică sau de interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a istoriei și a mitologiei istorice a românilor. Publică mai întâi zece poezii populare prelucrate în revistele „Vestnik Evropî” (1830), „Teleskop” (1833) și „Molva” (1835). Dintr-o devoțiune romantică față de spiritualitatea populară, tinde să amplifice valoarea textelor, punând la contribuție improvizația și fantezia mistificatoare. Interesul pentru individualitatea spirituală a unui popor este prezent și în comentariile asupra ideilor filosofului ucrainean G.S. Skovoroda. Influența lui Skovoroda, definit ca un geniu socratic, este sesizabilă în mai multe studii publicate în presa rusă, H.
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
discută bogata activitate polemică și îi subliniază meritele în încurajarea tinerelor talente. Deși s-a disociat de Paul Zarifopol în problema autonomiei esteticului, s-a lăsat sedus de inteligența lui ascuțită, de necruțătorul lui spirit critic, care denunța gustul comun, improvizația snoabă, miticismul, imitația servilă și grimasa. Ca mai toți criticii importanți ai epocii, și R. s-a entuziasmat de Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, în care a văzut o capodoperă a genului, ca și de Istoria literaturii române
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită frecvent din republicări, considerate mai utile decât un text oarecare, fie el nou. Sporadic, Livescu inserează piese de teatru, improvizații literare ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.). Cu proză colaborează I. A. Bassarabescu, N. G. Rădulescu-Niger, I. T. Florescu ș.a., autori întâmpinați cu prea
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]