1,035 matches
-
că nu sunt fixe sau naturale. Păstrându-se în ontologia constituirii reciproce dintre structură și agent, abordările constructiviste văd identitățile ca fiind relații sociale care se schimbă cu timpul și în funcție de context. Întrucât identitățile sunt relații, acestea nu reprezintă caracteristici imuabile ale indivizilor sau ale grupurilor; oamenii le produc și le reproduc, mai puțin se nasc cu ele. 235 Constructiviștii sunt interesați să explice și să arate cum actorii politici își dobândesc identitățile și felul în care aceste identități generează interesele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
posibile fundamentări pentru identitatea colectivă.236 Aceste observații i-au determinat pe specialiști să repete un set de propoziții importante și adevărate, în mare parte neexaminate: identitățile sunt relaționale, construite, multiple, se suprapun, sunt în flux, nu corespund unor categorii imuabile sau limitate, sunt contestabile, au ca fundament percepția umană și evoluează constant ca răspuns la circumstanțele schimbătoare. La ora actuală sunt puține studiile cu referire la identitate în relațiile internaționale care să nu semnaleze că se pornește de la o înțelegere
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip propoziție nominală: Vorba lungă, sărăcia omului. Prin însăși fixarea lor ca structuri imuabile, expresiile idiomatice condensate corespund, pe planul sintactic mai larg al enunțului, cuvintelor lexicalizate rezultate prin condensare. Deosebirea față de condensarea lexico-semantică este că rezultatul omisiunii este o unitate frazeologică sau un enunț de tip nominal (chiar dacă acesta poate fi constituit dintr-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
includerea în rândul cuvintelor și a uneltelor gramaticale, precum și afirmarea ideii conform căreia un cuvânt poate fi reprezentat de mai multe forme flexionare pe care acesta le adoptă în cursul întrebuințării sale133. Cele trei laturi ale cuvântului nu sunt însă imuabile; fiecare dintre ele este susceptibilă să se modifice, prin evoluții interne datorate unor cauze diferite, în cursul transpunerii lor într-o altă limbă sau în cadrul a ceea ce se numește formarea cuvintelor. În toate situațiile, comparate cu complexul lexico-gramatical inițial, cuvintele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tendința de a încetățeni ideea unei autodezvăluiri (a unei auto-revelări a ceva constitutiv, deci în fond deja dat, preexistent intrării sale în actualitate). Dacă adepții existențialismului înțelegeau destinalul de la înălțimea unei eterne fatalități de tip descriptiv (ca drum al esenței imuabile în variate chipuri de manifestare), personalismul și filosofia reflexivității îngăduie libertatea fundamentală a procesului de auto-determinare și concep edificarea de sine în termenii unicității și ai originalității absolute. Aici comerțul cu esența este de tip constructiv, iar sarcina zidirii propriei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o tendință naturală către stabilitate (un fel de pas dialectic prevăzut și de sinteza conceptuală hegeliană: "căci conștiința [schimbătoare] nu are ca fiind esența dacât conștiința opusului ei și a propriei sale nimicnicii... în ridicarea din aceasta ea merge către imuabil"42). De aceea, mișcarea către opus ("orice schimbare se face de la un contrariu la altul"43) caracterizează partea cea mai importantă a raportării celor două definiții structurale (cea pre- schimbare și cea post-schimbare), nucleul ei formal. Pentru ca această mișcare spre
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
deopotrivă caracteristici determinate și orizont conceptual universal. El aparține de aceste formule-definiție atâta timp cât depinde de fluxul cogitațiilor de esență pragmatică, adică atâta timp cât capătă permanent o dimensiune intelectuală subsumativă, care nu guvernează doar sectorul motivațiilor, ci și forul decizional punctual. Esența imuabilă trebuie coborâtă, în deplin context de raționalitate, la nivelul unei deveniri inteligibile, la nivelul unei curgeri evolutive purtătoare de semnificație ontică, în sfera coagulantă de înțelesuri reciproc autonome a unei determinări vitale. Precizia practică a unei asemenea strângeri laolaltă de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
umană este "aspirată" din multiplele sale risipiri existențiale (către nucleul spiritual) de către propria conștiință de sine, în manieră lucidă și asumată (și nu în virtutea unei intenționalități condiționale fatale). Sub-structurile existențiale oferă și ele un tip de coeziune, cea a permanenței imuabile de tip întemeietor. Unitatea subiectului nu este garantată, însă, și în chip nemijlocit la îndemână. Ea nu poate aștepta revelarea eliberatoare a unor realități condiționale eterne pentru a se putea institui. Ea presupune efort și inițiativă personale, experiență proprie și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de personalitate dominator, controlat, virtuoz al propriilor mecanisme cenzoriale. Omul este definit în plan filosofic și pornind de la statutul său ontic. De aceea este nevoie de profilul implicărilor sale existențiale pentru a decanta semnificații personale care să tindă către suprastructuri imuabile. Structura cristalizată poate însemna pe de o parte exercițiu insistent și în acest fel stabilizat, dar poate să însemne și concluzie formalizată a unei cursivități cu aspect de unicitate. Totul depinde de natura situației și de înclinația personalității care se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cele din urmă animalele, înlănțuire în timp absolut necesară, pentru că viața la scara animală superioară este de neconceput fără existența etapelor intermediare. Dar această evoluție privește viața în ansamblul ei, fără ca ea să depășească cadrul strict al speciei care este imuabilă și imutabilă, așa cum o demonstrează faptele de observație, genetica și logica științifică. Ceea ce se reproșează tendențios creaționismului științific ar fi, în opinia lui Raven și Johnson, următoarele: - Nu ar fi susținut de nici-o observație empirică. Ori creaționismul demonstrează clar că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în altă parte oile înălbesc dealul "ca un covor de floricele". Sunt mici găselnițe de stil și expresii fericite care ar încânta un poet profesionist. Personajele nu variază prea mult, ca în vechile spectacole de marionete cu tipuri legendare și imuabile. Îi găsim întotdeauna pe același țăran sărac, pe fiica sălciilor, cumplitul haiduc, împăratul bătrân a cărui prezență este un omagiu adus amintirii lui Traian, frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
valori operative, cu o probabilitate ridicată de a genera un comportament manifest, și valori intenționale, care au probabilitate mică de a fi transformate în reacții comportamentale manifeste. Valorile sunt cumulative și transmisibile de la o epocă la alta, dar nu sunt imuabile. Dar, valorile au și o dimensiune prospectivă; ele ne apar ca stări posibile, viitoare, scopuri și idealuri care înflăcărează conștiințele și mobilizează energiile agenților acțiunilor sociale. „A cerceta valorile nu înseamnă a cerceta cum este omul și cum este munca
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
a activităților afective și cognitive. Fiecare explicație recentă a agresivității subliniază importanța analizei comportamentului agresiv la un anumit nivel fără însă a le ignora pe celelalte. Modelul biologic analizează comportamentul la un nivel de organizare în care mecanismele sunt considerate imuabile, insistând asupra faptului că nimic nu este predeterminat. Modelele socio-cognitive, în schimb, realizează analiza la un nivel la care individul este în legătură permanentă cu mediul său înconjurător pentru a crea, organiza și reorganiza strategii comportamentale susceptibile de a fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trezit din somnul ignoranței și care, pe căi absolut originale, a devenit un „iluminat”; așadar „iluminarea” este un fel de „trezire”, care duce la Nirvana. Buddha propovăduiește schimbările permanente din viața omului și din natură, afirmând că: nimic nu este imuabil deoarece corpurile putrezesc, iar universul fizic se transformă în fiecare clipă și devine altfel. În Lantau în 1906 trei călugări budiști au construit Big Hut (Marea colibă), redenumită în 1924 Mănăstirea Po Lin sau Regatul Budist de Sud, din Satul
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
celălalt pol se situează imaginea apei clare, senine, izvorul, unda, iezerul, roua, lacrima. Teatrul lui Lucian Blaga este un teatru tragic. Un adevărat autor de teatru, afirmă Vasile Lovinescu, „imită demersul Demiurgului, imită Natura naturans cum spuneau alchimiștii, solicită vocile imuabilului din el” . Ori, modelul demiurgiei în tragedie este Dionysos, zeu al Vieții și al Morții, cel situat de antici în centrul lumii teatrului, iar, spațial, în mijlocul semicercului format de treptele amfiteatrului, între lume (spectatori) și scenă (actori), dominând spectacolul lumii
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Nu vom considera totuși încrederea instituțională drept o componentă a capitalului social, ci doar o variabilă asociată. Newton (2001) pune în lumină problemele pe care le înregistrăm atunci când dorim să măsurăm încrederea. Încrederea pare mai puțin o trăsătură internă, consolidată, imuabilă a personalității cuiva decât o evaluare a mediului social. Doar așa am putea explica variația bruscă a nivelului încrederii, ca răspuns la variațiile condițiilor exterioare. Răspunsul la întrebare ne spune mai puțin despre dispoziția generală a oamenilor de a avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu una creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de un reprezentant de seamă al acestui loc și al acestei perioade, cu numele de Philon. Despre Dumnezeul lui Philon se spunea că a fost unul imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există pe Pământ și sub Soare. De la acest punct de plecare a fost edificată o concepție nouă, necunoscută în Antichitate, cu luarea în considerare a transcendenței peste generații a experienței sociale. Era vorba
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa. Despre acest Dumnezeu Philon spunea că este imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există. Dacă nu îl vedem, el ne vede, soarele strălucește prin el, prin el ochii văd lumea, el face ca lucrurile să se întâmple așa cum se întâmplă. Lui Dumnezeu, Philon i-a atribuit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
față de problema păcatului originar. Psihologia sa a făcut referire repetată la acest fenomen. În paginile Confesiunilor, entuziast (cf. Mueller), el se întreabă asupra facultăților mentale proprii ale omului, asupra "frumuseții corpurilor, fie cerești, fie terestre", dincolo de care se află adevărul, imuabilul. El a evidențiat eforturile necesare pentru a depăși seducțiile exercitate asupra organelor de simț, necesitatea de a ajunge de la existența simplă la cea inteligibilă, de înălțare, de la cunoașterea lumii la cea a lui Dumnezeu. Conștiința omului, la origine, are, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrarea lui Darwin, însă în contextul teoriei lui aceste idei au fost reformulate și așezate la locul lor. Desigur, cu mult înainte de Darwin se ajunsese la opinia că unele caractere comportamentale sunt moștenite, inclusiv faptul că unele funcții psihice sunt imuabile, pe când altele se schimbă în cursul vieții, se dezvoltă. Mărturie în acest sens sunt o serie de contribuții ale gânditorilor asociaționiști din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea (vezi capitolul anterior), când s-a demonstrat posibilitatea de compunere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
campagnes dans l'Occident médiéval, Paris, Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive. Urmează apoi partea principală a actului, hotărîrea. Carta, care este autentificată cu o pecete, se termină aici cu elementele datării. Nu avem originalul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națiunii, din care unii îndrăznesc să facă un corp separat de monarh, sînt necesarmente unite cu ale mele și stau numai în mîinile mele. Sînt convins că ofițerii curților mele nu vor pierde niciodată din vedere aceste maxime sfinte și imuabile care sînt gravate în inima oricărui supus fidel". După Dechappe, L'Histoire par les textes. De la Renaissance à la Révolution, Paris, 1939, p. 358 Cu mai puțin de 25 de ani înainte de Revoluție, acest discurs este o reafirmare solemnă și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oricărui supus fidel". După Dechappe, L'Histoire par les textes. De la Renaissance à la Révolution, Paris, 1939, p. 358 Cu mai puțin de 25 de ani înainte de Revoluție, acest discurs este o reafirmare solemnă și explicită a "maximelor sfinte și imuabile" care sînt chiar fundamentele monarhiei absolute de drept divin: regele deține toate puterile și, dacă le deleagă, nu le împarte cu nici unul dintre supușii săi, nici individual, nici în comun; el se identifică total cu națiunea, care nu se poate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd ieșim din participarea la bine ; mai buni, cînd, din nou, ne schimbăm [subl. n.] în sensul binelui suprem. Redusă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]