1,579 matches
-
inteligent autori ca H. Wölfflin, W. Worringer, G.-R. Hocke, Matila C. Ghyka, Eugenio d’Ors, Henri Focillon, Edgar Papu, Al. Ciorănescu și mulți alții. Eseurile nu sunt lecturi „complete” ale textelor literare avute în vedere, ci prezintă spectacolul intelectual incitant al urmăririi temei teoretice alese, fundamentată în capitolele ori secțiunile introductive și generale. În Trupul neîndoielnic, supratema vizată e corporalitatea, senzualitatea textului, primordialitatea imaginii, a palpabilului și vizibilului în elaborarea textului literar, iar scriitorii ale căror opere alimentează reflecția eseistei
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
cum e Ștefan Andrei, alții Însemnau, pentru publicul larg, mai mult niște figuri fără identitate, zărite la tribuna oficială. Ilie Văduva, Ioan Totu, Ion Stoian, Maria Groza și alții capătă acum chip În portrete realizate cu destulă precizie. Cu adevărat incitantă e menționarea unor aspecte aparent minore, care exprimă bine atît modul În care Înțelegeau românii să trateze relațiile externe, cît și degradarea situației din țară. De pildă, vizita unui Înalt oficial american, ambasadorul SUA la ONU, Vernon Walters, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sînt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli de marcă precum cele promovate de Adrian Neculau sau Elisabeta Stănciulescu. Dar acest curajos verdict, coroziv și incitant, al echipei coordonate de Adrian Miroiu ar merita reiterat, Între altele pentru a demonstra și o reală desprindere de partizanatul politic, prea des invocat pînă acum. Studiul depășește, ca pertinență, un simplu act de campanie electorală, promițînd, În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
activități. Aurul cenușiu dezbate relația dintre efortul rațional și societate, abordează problema cuprinderii globale a realității și a operării eficiente asupra ei. Gândirii moderne i se descoperă unsprezece atribute: practică, globală, probabilistă, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară, prospectivă, laică, optimistă, educabilă, economică. Incitante sunt și glosele despre esența inteligenței umane și modelarea ei în funcție de interesele unei lumi complexe ori reflecțiile asupra limitelor și corectivelor inteligenței în raportul creier-mașină, în situația extinderii utilizării calculatorului și a limbajului matematic, a interpunerii câtorva ecrane între om
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
vitale: pace, război, creștere economică, relațiile est-vest, oferindu-se și o viziune asupra evoluției istoriei în viitorul apropiat sau mai depărtat. Discursul aparține omului de știință temeinic informat și credibil în demonstrații, dar eseistul iese la rampă provocând cu întrebări incitante, în vreme ce politologul nuanțează constant în favoarea conlucrării, a cooperării, a consensului. Împătimit de cunoașterea științifică, autorul taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă opinii din toate timpurile și din diferite culturi înainte de a-și expune propriile opinii, nu întotdeauna articulate fără cusur, uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
casa sa. A luat parte la numeroase șezători literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de frunte, precum Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Ion Minulescu, I. C. Popescu-Polyclet, cu unii dintre ei purtând incitante dueluri epigramatice. Și-a adunat catrenele din periodice - „România”, „Flacăra”, „Societatea de mâine”, „Dacia”, „Graiul românesc”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vestul”, „Vremea”, „Unirea română” ș.a., unde semnează și Dion Mardan, Mugur Mardan - în trei volume: Drăcovenii (1933), Epigrame(1935) și Epigrame (1939
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Economic Studies, iunie 1962, pp. 45-73. Charles E. Lindblom, „The Science of Muddling Through”, Public Administration Review 19 (primăvară, 1959), 79-88. La douăzeci de ani de la apariția acestui articol, Lindblom a dezvoltat argumentația Într-o nouă lucrare, cu un titlu incitant: „Still Muddling, Not Yet Through”. Vezi Lindblom, Democracy and the Market System, Norwegian University Press, Oslo, 1988, pp. 237-259. Lindblom, „Still Muddling, Not Yet Through”. Albert O. Hirschman, „The Search for Paradigms as a Hindrance to Understanding”, World Politics 22
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Maxim Gorki, Heinrich Mann, John Galsworthy, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu. Studiile din Dialectică și estetică iau în discuție „impuritatea” artei, temă predilectă a preocupărilor estetice viitoare - aici doar intuiție -, în măsura în care joncțiunea esteticului cu eticul, cu filosofia îi apărea autorului ca incitantă și verificabilă prin sublim. „Monumentalistului” din cartea de debut, exuberant și oarecum agresiv, îi ia locul cercetătorul discret și subtil al sublimului, schițând și premisele alunecării de mai târziu dinspre estetică înspre etică, înspre descrierea „moralităților” umane, plurale și ele
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
în mod repetat „impudoare” expresivă, valorizantă și capabilă să sintetizeze epoci din perspectiva unui personaj confruntat cu sine. Scrisul lui M. Blecher, al lui Mihail Sebastian, al lui Radu Cosașu reprezintă doar câteva dintre „subiectivitățile” producătoare de panorame obiective și incitante, cărora le pot fi alăturate confesiunile lui I., „fișe de caz”, cum le numește el însuși, ale unui loc și ale unui timp. Personalitatea cărturarului I. impune contemporanilor, care, omagiindu-l, recunosc în pariul său „pe idei simple, dar fundamentale
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
și literare, proză și versuri. Ca eseist din ultima promoție gândiristă, I. s-a bucurat de oarecare apreciere. Dintre lucrările care i-au apărut în volum se remarcă, prin ecoul ei, Ontologia umană și cunoașterea (1939; Premiul Fundațiilor Regale), o incitantă disertație filosofică pe tema destinului creștin al omenirii. În 1936 publică, sub pseudonimul Sergiu Vladimir, Jurnalul unui om inutil, iar un an mai târziu, un volum de versuri intitulat Mirele de Miazănoapte. Confesiunile din Jurnalul unui om inutil rețin atât
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
căsuțele vide din tabelul lui Mendeleev, fără a pune în discuție validitatea tabloului-ramă. Meritul esențial al unei astfel de lucrări rămâne capacitatea autorului de a reconstrui plauzibil și convingător profilul unui Ionescu puțin cunoscut atunci. I. a publicat și un incitant volum de memorii Copacul din câmpie (2003; Premiul ASPRO). SCRIERI: Romanul lecturii, București, 1976; Orizontul traducerii, București, 1981; Les Débuts littéraires roumains d’Eugène Ionesco (1926-1940), tr. Mirella Nedelco-Patureau, Heidelberg, 1989; ed. (Anatomia unei negații), București, 1991; Copacul din câmpie
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
de George Mihail Zamfirescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Ifigenia în Aulida de Euripide), arta filmului (Cuvântul în film, Pulverizarea „noului val”, Filme de serie, Cultură și divertisment, Peisaj cinematografic. 1944-1947) - dă seamă încă o dată de mobilitatea discursului analitic, întotdeauna incitant și temeinic elaborat. SCRIERI: Oameni și cărți, București, 1946; Alexandru Vlahuță, București, 1949; Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu, București, 1949; Caragiale, București, 1951; Oameni deosebiți, București, 1954; Probleme și opere contemporane, București, 1954; Eroi și conflicte în dramaturgia noastră actuală
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
cărora le-a consacrat întreaga atenție sunt Mircea Eliade, necunoscut până la el Spaniei în ipostaza de prozator, și Emil Cioran, a cărui operă de început, redactată în românește, era de asemeni necunoscută. Traducerile sunt însoțite de scurte, dar competente și incitante prezentări ale autorilor și ale operelor respective, iar volumul Diario íntimo de la India (1997) beneficiază de note și comentarii informate. Eseuri și articole de Mircea Eliade și Emil Cioran, în special cele dedicate fenomenului cultural spaniol, a publicat în revista
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
-și facă observațiile și comentariile pe marginea subiectului. Dezbaterile au devenit un fel de ședințe de brainstorming, În care textul de plecare a fost de multe ori Îmbogățit, corectat, pus În perspective prismatice, depășit sau amplificat. Au fost discuții foarte incitante și adeseori iluminatoare, care ne-au ajutat pe fiecare să ne Înțelegem mai bine punctele slabe și nucleele de originalitate ale propriilor demersuri. Mai mult, alături de funcția teoretică constructivă, dezbaterile pot fi privite și ca experiențe intelectuale și de comunicare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și la nivelul studenților). Degeaba Încercăm noi să venim cu o nouă imagine, fiindcă imediat câțiva oameni - chiar și studenți - vor spune că lucrăm dublu, că subminăm aulicul intangibil, sacrosanct al catedrei. După mine, dacă ar fi să dezbatem teme incitante, ar trebui neapărat să alegem o temă plauzibilă, la care să aibă acces fiecare dintre noi, și mulți alții din jur, dar care să nu iradieze o impresie inhibitivă de tehnicitate. Ce s-ar putea discuta? Putem lansa un proiect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cele Zece studii de arhetipologie apăreau niște elemente - unele le-ai și amintit În textul tău - care anunțau aproximarea câtorva concepte (Între care și acesta, de anarhetip) ce vertebrează propunerea de discuție. Citită cu creionul În mână, prezentarea este incitantă și ridică mai multe semne de Întrebare... Din punctul meu de vedere, așa, ca o deschidere, dacă vreți, atunci când studiezi un segment cultural (În ordine temporală), Întotdeauna am observat că există o viață pulsatorie a culturii și a meditației, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la ce să se aștepte. A scrie mystory Înseamnă așadar a scrie romanul propriei lecturi a lumii, un roman rețelar, dar și un roman al invenției de lumi posibile. Ca și cum am crede În Resurecția lui Dionysos, Mihai Spăriosu Întreprinde o incitantă analiză a „jocului” ca figură a discursului estetic și filosofic actual. În secțiunea a treia a cărții, dedicată discursului științific, Spăriosu deschide istoria unei mutații estetice În fizică printr-o analiză a teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o a treia fază, este un discurs al cunoașterii. Neavând sub ochi textul-mamă, pentru a vedea cum se argumentează acest triplu salt, nu pot să mă refer decât la aceste câteva pagini care, foarte bine scrise, sunt de asemenea foarte incitante. Găsesc deosebit de interesantă ideea de reprezentare a auctorialității și, În această privință, sunt convins că subiectul este, ca să zic așa, În revenire, ca aspect al intenționalității, cel puțin. Deschid un sertar aici pentru a aminti diferența Între imaginar și imaginal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o singură observație majoră În privința acestui text, pe care aș vrea să o coagulez Într-o singură Întrebare. L-am citit fără să fiu atent la argumentele sale tari și la firul roșu al demonstrației. Mi s-a părut extrem de incitantă ultima parte și am avut senzația că exact În momentul În care textul Începea să aibă niște deschideri cu adevărat provocatoare, el s-a oprit. Și anume, era partea aceea finală despre experiența personală a lecturii, văzută aici prin aspectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pe de altă parte, exprimarea opțiunilor politice nu așteaptă Împlinirea celui mai Înalt nivel de educație. Revenind, mi se pare că modelul Blaga și modelul Ralea, sau cele două răspunsuri la viziunea unui posibil model cultural, au fost cele mai incitante, deoarece au rezistat mai mult decât alte proiecții. Într-un fel, cele două modele se completează reciproc, venind din surse diferite și având, desigur, mesaje diferite. Ambele Încearcă să explice individul, tentând să absolutizeze trăsăturile imuabile ale acestuia. Modelul Blaga
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
confruntare pe terenul ideilor, uneori foarte tăioasă, care nu excludea, însă, respectul pentru persoana adversarului; dimpotrivă, preopinentul trebuia convins, convertit. Tonul e volubil, degajat și ironic, expunerea, adesea prolixă, plină de digresiuni, pilde și analogii. Pasiunea ideilor, vioiciunea argumentării, verva incitantă a polemistului dau articolelor efervescență intelectuală. Cele dintâi articole de critică literară propriu-zisă publicate de D.-G. au caracter polemic, respingând producții literare fără valoare, imagini falsificate ale realității, ca, de pildă, nuvela lui I. Brociner Sanda (în D-l
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cum ar fi, de pildă, o prelucrare a lui D. Anghel după Lermontov). Cele mai interesante ediții ale sale sunt cele care decurg dintr-o opțiune proprie: Scrieri despre teatru de Ion Anestin și, mai ales, De ce scrieți?, amplă și incitantă culegere de anchete literare din prima parte a secolului al XX-lea, proiectată și întocmită împreună cu Gh. Hrimiuc-Toporaș. Și ca traducător, D. demonstrează că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza spectrală a
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra mizeriei, Individ și cultură), Eugen Ionescu (Tudor Arghezi. Preludiu sau pamflet, unde sunt trecute în revistă, în cheie sarcastică, popasurile receptării critice a poetului), Ovidiu Papadima (Bacovia). Aceste studii și articole se constituie
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
și articole se constituie în teren de dezbatere, remarcându-se prin prospețime, nonconformism, temeritate intelectuală (ce cade uneori - din păcate - în injurie gratuită, cum e cazul lui Sandu Tudor atunci când îl etichetează pe Adrian Maniu drept „borfaș de rând”). Articole incitante mai semnează Al. Sahia (Răspuns tovarășului Panait Istrati, replică la publicarea cărții Spovedanie pentru învinși), Paul Costin Deleanu (Răspuns la „Eonul dogmatic”), Camil Petrescu (Ad rem, răspuns la un articol al lui Șerban Cioculescu din „Vremea”, privind ideea de „frumos
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]