5,412 matches
-
o știință demnă de acest nume, are obligatoriu un fundament ontologic. Dacă nu, ea s-ar reduce la "un proces-verbal întocmit la contactul cu succesiunea faptelor"16. Ontologica lupasciană are consecințe deosebit de importante în înțelegerea spațiului și a timpului. Terțul inclus induce discontinuitatea spațiului și timpului. Lupasco întîlnește astfel una din concluziile inițiale majore ale mecanicii cuantice, dar care nu a fost urmată de efecte în teoria ulterioară, fizicienii mulțumindu-se, cu cîteva excepții, să adauge mecanicii cuantice spațiul-timp continuu al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a treia materii, al fenomenelor cuantice, estetice și psihice 17. Ca un cercetător adevărat, Lupasco consideră însă că lucrarea sa nu constituie decît "prolegomene la o știință a contradicției"18. Așa se încheie Principiul antagonismului și logica energiei. Logica terțului inclus nu este doar o metaforă pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului inclus este o logică a complexității și chiar, poate, logica sa privilegiată în măsura în care permite traversarea, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la o știință a contradicției"18. Așa se încheie Principiul antagonismului și logica energiei. Logica terțului inclus nu este doar o metaforă pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului inclus este o logică a complexității și chiar, poate, logica sa privilegiată în măsura în care permite traversarea, într-o manieră coerentă, a diferitelor domenii de cunoaștere. Logica terțului inclus nu abolește logica terțului exclus: ea îi restrînge doar domeniul de validitate. Logica terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului inclus este o logică a complexității și chiar, poate, logica sa privilegiată în măsura în care permite traversarea, într-o manieră coerentă, a diferitelor domenii de cunoaștere. Logica terțului inclus nu abolește logica terțului exclus: ea îi restrînge doar domeniul de validitate. Logica terțului exclus este clar validată de situații relativ simple, cum ar fi, de exemplu, circulația mașinilor pe o autostradă: nimeni nu-și imaginează că ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o autostradă, un al treilea sens în raport cu sensul permis și cu sensul interzis. În schimb, logica terțului exclus este nocivă, în cazurile complexe, cum ar fi domeniul social sau politic. Mă aventurez în a prezice că, în deceniul viitor, terțul inclus își va face intrarea în viața de zi cu zi, prin construirea calculatoarelor cuantice, care vor marca unificarea dintre revoluția cuantică și revoluția informațională. Consecințele acestei unificări sunt incalculabile. CRIPTOGRAFIA CUANTICĂ, TELEPORTAREA, CALCULATOARELE CUANTICE ȘI TERȚUL INCLUS Ideile și formalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
transdisciplinare, un anumit număr de niveluri. Considerațiile ce urmează nu depind de faptul că acest număr este finit sau infinit. Pentru claritatea terminologică a expunerii, vom presupune că acest număr este infinit. Două niveluri adiacente sunt legate prin logica terțului inclus, în sensul că starea T prezentă la un anumit nivel este legată de un cuplu de contradictorii (A, non-A) de la nivelul imediat următor. Starea T operează unificarea contradictoriilor A și non-A, dar această unifi-care se operează la un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
non-contradicție absolută, implicînd toate nivelurile de realitate: cunoașterea este mereu deschisă. Considerațiile precedente permit să răspundem în mod riguros foarte interesantei între-bări formulate recent de logicianul Petru Ioan10 : de ce să ne limităm la terțul inclus ? De ce să nu introducem "cuartul inclus", "cvinta inclusă" etc.? În lumina schemei care tocmai a fost descrisă, cuartul inclus, de exemplu, ar trebui să unifice A, non-A și T. Or, tocmai termenul T' e cel care realizează această unificare! Termenul T' este atunci un "cuart
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
implicînd toate nivelurile de realitate: cunoașterea este mereu deschisă. Considerațiile precedente permit să răspundem în mod riguros foarte interesantei între-bări formulate recent de logicianul Petru Ioan10 : de ce să ne limităm la terțul inclus ? De ce să nu introducem "cuartul inclus", "cvinta inclusă" etc.? În lumina schemei care tocmai a fost descrisă, cuartul inclus, de exemplu, ar trebui să unifice A, non-A și T. Or, tocmai termenul T' e cel care realizează această unificare! Termenul T' este atunci un "cuart inclus"? Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
permit să răspundem în mod riguros foarte interesantei între-bări formulate recent de logicianul Petru Ioan10 : de ce să ne limităm la terțul inclus ? De ce să nu introducem "cuartul inclus", "cvinta inclusă" etc.? În lumina schemei care tocmai a fost descrisă, cuartul inclus, de exemplu, ar trebui să unifice A, non-A și T. Or, tocmai termenul T' e cel care realizează această unificare! Termenul T' este atunci un "cuart inclus"? Cu siguranță nu, pentru că este, la rîndul său, terțul unificator al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cvinta inclusă" etc.? În lumina schemei care tocmai a fost descrisă, cuartul inclus, de exemplu, ar trebui să unifice A, non-A și T. Or, tocmai termenul T' e cel care realizează această unificare! Termenul T' este atunci un "cuart inclus"? Cu siguranță nu, pentru că este, la rîndul său, terțul unificator al lui A' și non-A', acești doi termeni din urmă apărînd la același nivel de realitate cu T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Termenul T' este atunci un "cuart inclus"? Cu siguranță nu, pentru că este, la rîndul său, terțul unificator al lui A' și non-A', acești doi termeni din urmă apărînd la același nivel de realitate cu T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
rîndul său, terțul unificator al lui A' și non-A', acești doi termeni din urmă apărînd la același nivel de realitate cu T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nivel de realitate cu T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate fi analizată în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate fi analizată în termeni de triade, dar o triadă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît de lupasciene. Structura gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate, asociată cu logica terțului inclus, implică imposibilitatea construirii unei teorii complete pentru a descrie trecerea de la un nivel la altul și, a fortiori, pentru a descrie ansamblul nivelurilor de realitate. Unitatea care leagă toate nivelurile de realitate, dacă există, trebuie neapărat să fie o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
subiectului transdisciplinar și a obiectului transdisciplinar. Ea permite și solicită interacțiunea între subiect și obiect. Există o mare diferență între terțul ascuns și terțul inclus: terțul ascuns este alogic, căci este în întregime situat în zona de non-rezistență, în vreme ce terțul inclus este logic, căci se referă la contradictoriile A și non-A, situate în zona de rezistență. Dar există și o similitudine. Ambii unesc contradictorii: A și non-A în cazul terțului inclus, și subiect și obiect în cazul terțului ascuns
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
întregime situat în zona de non-rezistență, în vreme ce terțul inclus este logic, căci se referă la contradictoriile A și non-A, situate în zona de rezistență. Dar există și o similitudine. Ambii unesc contradictorii: A și non-A în cazul terțului inclus, și subiect și obiect în cazul terțului ascuns. Subiectul și obiectul sunt contradictoriile supreme: ele traversează nu doar zona de rezistență, ci și zona de non-rezistență. Înțelegem astfel de ce pentru anumiți gînditori creștini, precum Jakob Boehme 18, cînd Dumnezeu decide
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
El pune contradicția la baza lumii. Înțelegem și de ce terțul ascuns e cel care dă sens terțului inclus, căci, pentru a uni contradictoriile A și non-A, situate în zona de rezistență, el trebuie să traverseze zona de non-rezistență: terțul inclus este efectiv un "terț-fără-nume". Tocmai în asta rezidă marea dificultate de a formula o adevărată logică a terțului inclus, care trebuie neapărat să integreze saltul discontinuu între nivelurile de realitate. Această nouă logică va fi una trans-categorială. Dacă compatibilitatea între
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în asta rezidă marea dificultate de a formula o adevărată logică a terțului inclus, care trebuie neapărat să integreze saltul discontinuu între nivelurile de realitate. Această nouă logică va fi una trans-categorială. Dacă compatibilitatea între nivelurile de realitate și terțul inclus este neîndoielnică, în schimb reunirea lor într-o logică nu se va putea realiza în tiparele logicilor cunoscute. În ciuda eforturilor făcute pînă acum19, problema rămîne deschisă. Rolul terțului ascuns și al terțului inclus în abordarea transdisciplinară a Realității nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pe care îl putem numi "nivel psihic". De fapt, concepțiile despre Realitate ale lui Jung și Pauli sunt, ambele, compatibile cu abordarea transdisciplinară. NOI PERSPECTIVE ÎN DEZBATEREA TERNAR-CUATERNAR Este evident că un ternar sau o triadă nu implică neapărat terțul inclus. De exemplu, triada (tată, mamă, copil) se poate descompune, în succesiunea ei în timp, în două binare: (tată, mamă) și (mamă, copil). La fel, triada hegeliană (teză, antiteză, sinteză) se descompune, la rîndul ei, în două binare: (teză, antiteză) și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tată, mamă, copil) se poate descompune, în succesiunea ei în timp, în două binare: (tată, mamă) și (mamă, copil). La fel, triada hegeliană (teză, antiteză, sinteză) se descompune, la rîndul ei, în două binare: (teză, antiteză) și (antiteză, sinteză). Terțul inclus are un caracter necesarmente paradoxal în măsura în care implică unificarea cuplului de contradictorii reciproc excluzive (A, non-A). Jung a pus bine în evidență acest caracter paradoxal cînd a descris rolul Duhului Sfînt în Trinitate: "În calitate de "tertium", Sfîntul Duh trebuie deci neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
treia fază a vieții omului, Jung scrie: "Pasaje de acest gen au în general un ca-racter numinos e vorba de convertiri, iluminări, zguduiri, încremeniri ale destinului, experiențe religioase, adică mistice sau analoage"18. Dacă terțul este inclus, e neapărat tainic inclus, în măsura în care apare la un nivel de realitate diferit de al nostru. Trecerea de la un nivel de realitate la un altul este extrem de dificilă, percepută chiar ca imposibilă. Noi suntem cumva în situația acelor locuitori din "Flatland" lume bidimensională, pusă deodată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este deci, cel puțin în cadrul modelului pe care îl propunem, o rațiune delirantă, irațională și chiar periculoasă. Așa cum o vedem, în prezența mai multor niveluri de realitate, iraționalul își schimbă locul. Există, oare, o opoziție între ternar, care implică terțul inclus, și cuaternar? Ternarul poate fi conceput, așa cum am văzut, ca instrument de tranziție de la un nivel de realitate la un altul. Există două sensuri posibile ale acestei tranziții, căci există două niveluri imediat vecine cu un nivel de realitate bine
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
identitate (A = A) este adevărat la acest nivel. Influența unui alt nivel de realitate, pusă în evidență de teoria și experiența științifice, se manifestă, la nivelul considerat, prin fenomene contradictorii reciproc ex-cluzive. Două niveluri adiacente sunt legate de logica terțului inclus, în sensul că starea T prezentă la un anumit nivel este legată de un cuplu de contradictorii (A, non-A) al nivelului imediat vecin. La fiecare etapă, implicînd două niveluri vecine de Realitate, axioma non-contra-dicției este respectată. Structura repetitivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]