4,930 matches
-
BNR nu este indiferență față de numirea unui nou director general al FMI și preferă că funcția să fie preluată tot de un european, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Dominique Strauss-Kahn a demisionat joi din funcția de director general al FMI, după ce a
BNR preferă un european la conducerea FMI () [Corola-journal/Journalistic/53067_a_54392]
-
imprudent și inteligent. Imprudent, pentru că descurajează publicul de poezie. (Destul de puritan, astăzi, și de calofil.) Inteligent, pentru că, în realitate, nu-l interesează câtuși de puțin publicul. De nici un fel. Vara peroni poate fi citită ca o mărturie sarcastică a acestei indiferențe: „mie îmi apăruse cartea (îmi dorisem asta așa de tare îmi făcusem atâtea scenarii)/ cred că vorbeam foarte multă literatură/ pe atunci/ tatăl meu acceptase că nu mai are loc de vorbit în casă/ eu și fratele meu preluaserăm frâiele
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
printre tinerii din zilele noastre. (Făcând această afirmație, Borges era, de bună seamă, complet anacronic: Pessoa n-ar fi putut să știe de Manguel, care avea să se nască douăzeci de ani mai târziu. Dar, fie din tact, fie din indiferență, a acceptat explicația cu aceeași grație visătoare care-i marcase întreaga atitudine de la bun început.) După aceea, Borges s-a lansat într-un exaltat elogiu al măiestriei lui Stevenson, care - fiind, grosso modo și parțial, identic cu ce avea să
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
și la ei înșiși - nu ți-ai domolit elanul negru al destrucției. Ai riscat fără încetare, ai aruncat în criză categorii, precepte și habitudini critice, ai călcat în picioare interdicții, ai ultragiat și blasfemiat, și ai pășit cu o sumbră indiferență peste mormanele de gunoi ale bunului-simț estetic: „Și peste toate acestea trăiesc eu/ Aprinsă, rănită, mereu”. Acest fel de a înțelege fapta poetică și însăși lumea bizară ieșită din uterul tău însângerat nu au fost omologate ușor într-o literatură
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
al doilea al Jurnalului (2005) n-a adus noutăți semnificative. Aceleași marote cronicărești vehiculate inițial au fost reactivate, cu frenezie, la distanță de patru ani. La noi, lumea uită repede. Pistelor vechi (continua și nejustificata nemulțumire de sine a scriitorului, indiferența la problemele cetății, abundența de vise) li s-au adăugat altele, mai de actualitate (problema crizei bărbatului ajuns la patruzeci de ani, dorința de expatriere, divorțul). Fără însă ca rezultanta să se schimbe. În continuare, Jurnalul lui Mircea Cărtărescu a
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
teribilei sale trilogii. Și ca simplu exercițiu de stil, tot e greu. A-l pune însă în practică presupune, înainte de orice, o structură interioară incasabilă. La un moment dat, în cuprinsul acestui al treilea volum, Cărtărescu se arată mirat de indiferența cu care a tratat John Lennon o melodie emoționantă (e vorba de Dear Friend) compusă de Paul McCartney în numele trecutei lor prietenii. Probabil, încearcă să-și explice el, avea inima din rocă de cuarț. Dar câtă forță îți trebuie să
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
fost programat la Sala Palatului în cadrul seriei de concerte ale recentului Festival enescian, momentul la care mă refer s-ar fi bucurat de o sală arhiplină. Așezat în seria obișnuită a concertelor de stagiune, marele public a reacționat cu anume indiferență. Cu indiferență față de marea muzică! Unde s-au ascuns cei care covârșeau lungul șir al concertelor din luna septembrie? Care au fost motivațiile reale pentru care au intrat atunci în sala de concert? De această dată, în Studioul de Concerte
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
la Sala Palatului în cadrul seriei de concerte ale recentului Festival enescian, momentul la care mă refer s-ar fi bucurat de o sală arhiplină. Așezat în seria obișnuită a concertelor de stagiune, marele public a reacționat cu anume indiferență. Cu indiferență față de marea muzică! Unde s-au ascuns cei care covârșeau lungul șir al concertelor din luna septembrie? Care au fost motivațiile reale pentru care au intrat atunci în sala de concert? De această dată, în Studioul de Concerte Radio, melomanii
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
Eu mănânc unt, T margarină. „Să-ți dau, cum să-i zic, era să zic agripina.” Și chiar nu-mi aminteam. Aveam în minte că seamănă cu Agrippina, dar altfel nu-mi aminteam. Surzenia mea devine mentală. Mă înfundă în indiferență ca în vată. În afară de cine și ce mă interesează, nu mă mai interesează nimeni și nimic. Câtă deosebire între șmecherii autentici, care s-au ajuns fără să sacrifice ceva, fără ca altfel să fi fost ceva, și cei care se ajung
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5121_a_6446]
-
mediu de dificultate. Să mai încercăm unul: „Asemeni dragonului/ de Komodo/ otrăvești aerul/ pe care-l respirăm/ apa pe care o bem/ cuvintele pe care/ mi le șoptești la telefon// Gelozia ta azi/ elicopterele/ -ncărcate cu napalm ieri/ coborând/ cu indiferență tehnologică/ peste jungle și orezării” (p. 31) Titlul, Collapsed in Love, e caracteristic pentru prima parte a poemului și deconcertant dacă o avem în vedere pe cea de-a doua. Jumătate lamento, jumătate reportaj flower power din Vietnam. Aici, imagismul
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
a ales să sară câteva episoade fără nicio explicație. Singur element dramatic, frugal este popasul pe care-l face Luca la barul hotelului refuzând oportunitatea de a o revedea pe Veli. Este aici puțină tristețe mascată de același comportament macho? Indiferență? O pedeapsă pe care i-o aplică instinctiv tocmai pentru că a cedat în loc să-l lase să se descurce singur? Nu știm. Fantele și-a reluat masca de don Juan impenetrabil, indiferent, călare pe motocicletă ca un haiduc pe calul lui
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
numi fiii lor: limba românească”. Convingerea în trăinicia națiunii române e exprimată plastic: „Românul ca națiune e un copac îndoit, dar nu rupt!... De român ca națiune zic, nu de român ca individ”. Pentru asemenea „indivizi”, Cipariu manifestă disprețul și indiferența ce trebuie să le ai pentru cantitățile neglijabile: „că dacă au fost împrejurări când câte un biet român, au de foame, au de golătate, au de oarecare ambițiune, au de vreun alt calcul s-au depărtat de trupina națiunii sale
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
regional -, elogiate în expoziții stradale prin marile orașe și înlocuite, la fața locului, de „casele făloase”. Sau de „bisericile făloase”, am adăuga, construite rapid cu fast și cu sclipici în vreme ce „bisericile de lemn se dărîmă sub povara timpului și în indiferența totală a preoților și enoriașilor.” Despre patosul Bucureștiului interbelic ce să mai spunem: cu cât furia imobiliară lovește mai fără discernământ și fără lege, cu atât proliferează expozițiile, albumele, rememorările, make-over-urile, concertele și toată gama „parastaselor” culturale, desfășurate într-un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
Brooks din gesticulația comediantului. Însă ceea ce conferă luminozitate clasicei crime story cu o vendetă scrisă după rețetă este apariția lui Irene (Carey Mulligan), de care șoferul se îndrăgostește. Convenția macistă întreținută cu grijă de alura de supremă dignitate, impenetrabilă până la indiferență a lui Ryan Goslin, cu scobitoare atârnată în colțul buzelor, se dizolvă aici pentru a da un alt chip eroului, luminat de o emoție autentică și în același timp - îl invoc din nou pe Gatsby -, de o perfectă inocență. Zâmbetul
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]
-
International și filialele sale naționale își pot revitaliza activitatea. Intenții bune, argumente proaste De câteva zile bune, Prima TV a pus în circulație un clip publicitar cel puțin năucitor sub raportul cacofoniei dintre intenții și efecte. Derulat sub deviza „Stop indiferenței! Acești copii trebuie educați”, clipul pare să pledeze pentru integrarea copiilor romi în sistemul educațional, dar, prin argumentele pe care le pune în joc, e ușor de imaginat că efectele vor fi cu totul contrare. Mai întâi, făcând un calcul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
aici”, scria el pe coperta a patra.) Or, lirism elementar, în accepție stilistică, Marius Ianuș a făcut dintotdeauna. Recitit astăzi, Manifestul anarhist (2000) surprinde tocmai prin dezinteresul sincer față de limbaj. Nu e vorba despre anticalofilie. E mai mult decât atât. Indiferență sadea. Fundamentală pentru Ianuș rămâne notarea riguroasă a crizei. Pur și simplu, poemele de aici (și din volumele următoare) nu se pretează analizei de text. Par scrise din prima. Fără reveniri. Fără adaosuri și tăieturi. Dovadă și puținătatea versurilor memorabile
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
din cauza riscului crescut ca țara să părăsească Uniunea Monetară Europeană, bancherii de la Citi spun că în acest moment există șanse de 50-75% ca Grecia să iasă din uniune, economiștii presează pentru o înlăturare a Greciei, chiar și politicienii arată o indiferență surprinzătoare la o retragere a Greciei din spațiul european, scrie capital.ro Prin urmare, specialiștii încep să facă scenarii, iar acestea nu deloc plăcute.
SCENARIU DE GROAZĂ: Ce se va întâmpla dacă Grecia părăseşte zona euro () [Corola-journal/Journalistic/52191_a_53516]
-
deveneau brusc necomunicativi. - Ați auzit noutatea?, strigă Ioannopolski intrând la comitetul sindical. Transparentului i-a venit în fine mintea la cap! Când e întrebat, nu răspunde! - Ei, și ce-i cu asta?, întrebă moale președintele comitetului sindical. Ioannopolski, revoltat de indiferența lucrătorului sindical, numai că nu sări în sus. - Două etaje sunt în pragul nebuniei, și dumnealui mă întreabă ce-i cu asta! Cu asta e că pentru Transparent nu mai există acum secrete. Uite, să zicem că dumneata îi povestești
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
Răzvan Voncu Cartofilia - adică pasiunea pentru colecționarea de ilustrate și cărți poștale - nu reprezintă o preocupare din cale-afară de răspândită în cultura noastră. Ceea ce nu înseamnă că pasiunea și rigoarea unor colecționari nu pot surmonta indiferența publică, adunând piese de mare valoare, în colecții reprezentative. Iar atunci când acest interes cartofil este îmbinat cu pasiunea pentru istorie și cu o bună cultură generală, rezultatele pot fi remarcabile. Istoriografia propriu-zisă, istoria mentalităților, dar și istoria literară pot extrage
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
o nevroză și alta radiată de meningele ultrasensibil, dar acordăm prea puțină atenție celor care țes diafana plasă de susținere. Mă disperă faptul că un poet precum Adrian Bodnaru, care a confirmat și a reconfirmat, are o carte blocată de indiferența și blazarea editorilor, de calculele contondente ale contabililor și de apatia care a coborât peste privirile unor profesioniști de mare forță. Firește că o carte amânată nu e o carte pierdută. Dar franjurile indiferenței pot să fie, pentru firea sensibilă
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
reconfirmat, are o carte blocată de indiferența și blazarea editorilor, de calculele contondente ale contabililor și de apatia care a coborât peste privirile unor profesioniști de mare forță. Firește că o carte amânată nu e o carte pierdută. Dar franjurile indiferenței pot să fie, pentru firea sensibilă a poetului, la fel de dureroase ca o ghilotină căzută la ceasul înserării. Mă gândesc și la Marian Oprea, la poeziile lui născute din dorința de a cuceri, de a se ști inventatorul unei singurătăți cu
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
departe, portretul se desenează la fel de fulgurant-simpatetic: "Eugen Ionescu e pe alocuri înțelept. Se torturează singur. Nu din nevoia de a-și căuta un înțeles, dar din ireverențiozitate. El pricepe că trebuința noastră de chin poate fi și o prejudecată (...), că indiferența noastră pentru lucruri poate să fie și o altă față a lucrurilor. Lumea lui e puțină și nesigură. Fiecare valoare trebuie să-și recunoască, aici, o durată. Fiecare emoție trebuie să anticipeze un compromis. Din acest amestec, Eugen Ionescu se
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
avea calitatea de șef (centurion sau ofițer inferior asimilat acestuia). Slaba prezență a militarilor romani în garda de execuție arată că orice pericol de dezordini și agresivitate din partea mulțimii dispăruse, toți erau mulțumiți de compromisul la care se ajunsese, iar indiferența se generalizase. Să nu uităm, de altfel, că partizanii lui Iisus se aflau mai ales în mediul rural, în Galileea nu în Iudeea, iar apropiindu-se ajunul Pesahului toată lumea era ocupată cu pregătirile aferente celebrării evenimentului. În aceste condiții, condamnatul
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
alipi cu ușurință una „rece“, măcar la fel de probantă, ale cărei trăsături aparțin icoanei postmodernismului, așa cum o acceptă exegetul: „rescriere ironică a celor mai diverse «texte» preexistente, parodia, preluarea a tot soiul de coduri culturale și limbaje funcționale și alăturarea lor, indiferența, dacă nu scepticismul vizavi de o reală comunicare, plăcerea spectacolului - literar - în sine etc.“. Cine răspunde în definitiv cu mai deplină fidelitate unei asemenea caracterizări decît grupul regent, al optzeciștilor, Cărtărescu, Iaru, Stratan etc.? O calificare n-o exclude pe
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
răspuns empatic și înțelegător dar, vai, la fel de lipsit de putere, pe care-l dă Corneliu Lupeș (cititor vechi al memoriei bucureștene, în cărămidă, ca și în spirit) indignării lui Romulus Rusan. Indignare - nu singulară - față de demolări și morți încete, față de indiferență și interese, altele decât ale culturii. Este un aici înșelător cel din titlu, fiindcă un întreg periplu, reconstituit minuțios, cu sprijinul, recunoscut, al lui Niculae Gheran, editorul lui Rebreanu, e povestit, cu aplecare spre anecdotă, în luarea de poziție, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6507_a_7832]