2,126 matches
-
și la creație. Dimpotrivă, clasele populare trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături și de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sprijin, în ceea ce privește munca, transmiterea familială, posibilittea de a-și construi un viitor... Corpul său este singura legătură și singurul său bun, pe care îl supune la efort, căruia îi oferă plăcere și pe care îl distruge într-o explozie de individualism absolut" [Castel, 1995, p. 468-469]. Absența colectivului este aici și absența posibilității de a trăi în comun. Problemele de coabitare în imobilele de locuințe sociale sunt cu atât mai mari, cu cât legăturile sunt mai slabe, iar aceste legături sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
într-un câmp de electroni liberi, în care fiecare îl izbește pe celălalt? Manifestațiile de violență urbană nu pot fi interpretate ca expresia unor noi forme de luptă, dat fiind că ele nu sunt decât consecințe, împinse la paroxism, ale individualismului negativ, ale cărui agregări efemere în bande de stradă nu ar putea include construcția de proiecte alternative. Clasele sociale sunt foarte inegal definitivate, după locul spațiului social luat în considerare. Efortul depus pentru a le construi, tenace și hotărât în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cazul burgheziei, este mult mai puțin prezent în cazul claselor medii și cunoaște, de câteva decenii, un reflux semnificativ în cadrul claselor populare. În mediul muncitoresc, reculul de influență a organizațiilor care depun eforturi pentru mobilizarea clasei se traduce prin acest individualism negativ care lasă prea puțin loc formelor colective. Această diminuare a efortului colectiv de afirmare a clasei contribuie de altfel la diminuarea existenței sale reale. O categorie precum cea a "exclușilor" confirmă această dezagregare de clasă și trimite la solitudinea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
negativ care lasă prea puțin loc formelor colective. Această diminuare a efortului colectiv de afirmare a clasei contribuie de altfel la diminuarea existenței sale reale. O categorie precum cea a "exclușilor" confirmă această dezagregare de clasă și trimite la solitudinea individualismului negativ. În timp ce, pe de altă parte, burghezul se manifestă, mai clar ca niciodată, în calitatea sa de clasă dominantă. În aceste schițe de analiză a evoluției raporturilor de clasă în societatea franceză transpare nevoia de a lua în considerare în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sociabilitate cultivată, 125 Sociabilitatea mondenă 127 Locul femeii, 128 Sporturile, 129 Text inserat: Sportul, o veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism și colectivism 142 Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie, 142 Clasele mijlocii: triumful individualismului, 143 Individualismul negativ al claselor populare, 144 Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale 147 Clasa burgheză astăzi 155
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mondenă 127 Locul femeii, 128 Sporturile, 129 Text inserat: Sportul, o veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism și colectivism 142 Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie, 142 Clasele mijlocii: triumful individualismului, 143 Individualismul negativ al claselor populare, 144 Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale 147 Clasa burgheză astăzi 155 Repere bibliografice 155 CLUBUL
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism și colectivism 142 Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie, 142 Clasele mijlocii: triumful individualismului, 143 Individualismul negativ al claselor populare, 144 Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale 147 Clasa burgheză astăzi 155 Repere bibliografice 155 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism și colectivism 142 Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie, 142 Clasele mijlocii: triumful individualismului, 143 Individualismul negativ al claselor populare, 144 Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale 147 Clasa burgheză astăzi 155 Repere bibliografice 155 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în mare măsură (fără 2% care sunt declarați fără religie) sunt mai dedicați din punct de vedere religios, pot să pună un accent mai mare pe valorile asociate cu evitarea riscului și pot să valorizeze mai puțin valorile asociate cu individualism și realizarea sinelui, de exemplu, libertatea în gândire și acțiune (Roccas, 2005). "În februarie 2007, a avut loc, la Sibiu, o întâlnire a investigatorilor principali a EVS din fiecare țară europeană. Unul dintre sociologii olandezi prezenți a remarcat cu surprindere
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Sociologie, Ed. ALL, București. 67. Giddens, A. (1985), The Nation-state and Violence, vol. 2 din A contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed. Polirom, Iași. 69. Gavreliuc, A. (2011), Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Ed. Universității de Vest, Timișoara. 70. Gavreliuc, A. (2012), Cercetări asupra tiparelor valorice și atitudinale, în Rotariu, T.; Voineagu, V. (coord.), Inerție și schimbare / Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Ed. Polirom, Iași
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Krol (1992) numesc "netichetă" (netiquette) codul etic al cyberspațiului, care include bunele maniere online și utilizarea corectă a cyber-jargonului. Cele două principii etice care fundamentează comunicarea și interacțiunile din spațiul virtual sunt, în opinia lui Krol (1992, p. 35): a. Individualismul este valorizat și protejat; b. Rețeaua este bună și trebuie protejată. Comportamentul etic în cadrul comunităților virtuale presupune respectul față de ceilalți, față de identitatea și produsele lor intelectuale, dar și utilizarea mijloacelor tehnice disponibile într-un mod corespunzător, având în vedere buna
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fi un indicator al unei preocupări mai intense pentru delimitarea comunității proprii de cele care urmează alte orientări religioase. Interesul mai scăzut pentru unitatea comunității din care fac parte autorii mesajelor analizate poate fi o marcă a unei tendințe spre individualism în demersurile religioase. Tabel 5. Frecvența termenilor referitori la organizații religioase Termen Frecvență observată Frecvență procentuală din totalul termenilor Frecvență procentuală din totalul termenilor religioși Biserică 1 289 0,76 2,61 Sanctuar / templu 168 0,01 0,03 Unitate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cunoștințe în legi științifice; - Selecția științifică a muncitorilor și perfecționarea calităților și cunoștințelor; Punerea în aplicare a studiului muncii de către muncitori științific antrenați; - Repartizarea aproape egală a muncii executate în întreprindere între muncitori și manageri; - Realizarea cooperării între oameni, în locul individualismului haotic. Taylor propune renunțarea la sistemul liniar de organizare și constituirea unor colective specializate, care să ajute managerii în exercitarea funcțiilor managementului. Aceste colective se transformă mai târziu în ceea ce astăzi se cunosc sub denumirea de compartimente funcționale, care în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cunoștințe în legi științifice; - Selecția științifică a muncitorilor și perfecționarea calităților și cunoștințelor; Punerea în aplicare a studiului muncii de către muncitori științific antrenați; - Repartizarea aproape egală a muncii executate în întreprindere între muncitori și manageri; - Realizarea cooperării între oameni, în locul individualismului haotic. Taylor propune renunțarea la sistemul liniar de organizare și constituirea unor colective specializate, care să ajute managerii în exercitarea funcțiilor managementului. Aceste colective se transformă mai târziu în ceea ce astăzi se cunosc sub denumirea de compartimente funcționale, care în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
creștină. Aceste curente și-au pus amprenta asupra temelor de bază care vor fi cristalizate în secolul al XX-lea. În ceea ce privește originile democrației creștine nu trebuie exclus curentul tradiționalist și contrarevoluționar care prin antiliberalismul și antisocialismul său a militat împotriva individualismului, pentru o monarhie de drept divin, o economie agrară, o Europă creștină cu un Papă puternic, dar a pus și baza unei gândiri politice bazate pe credință și pe angajarea laicilor în societate. Un alt curent care apare în prima
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fost favorizate de activitatea papei Leon al XIII-lea (1878-1903). Principala sa enciclică dintr-un lung șir de texte însemnate a fost Rerum novarum, în 1891, prin care recunoștea democrația și deschidea astfel drumul creștin-democrației. Generația sa accepta patru refuzuri: individualismul, liberalismul, secularizarea și socialismul. Ideile acestea se concretizau datorită faptului că Vaticanul considera acum acțiunea politică a laicilor din organizațiile creștine sau chiar și a preoților ca necesară pentru a se feri de o legislație contrară. Totuși, Leon al XIII
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
O dată cu apariția acestui nou curent de gîndire, creștin-democrații păreau să aibă puține puncte comune. În realitate, punctele de convergență există: disprețul față de Statul modern, centralizator, ostil sau indiferent față de religie, neacceptarea economiei liberale care respinge poporul în numele profitului și al individualismului; găsim de asemeni atașamentul față de Papă, dorința de a readuce la viață asociațiile și grupurile intermediare și o serie de preocupări sociale puternice. Creștin-democrații au putut deci găsi în tradiționalism ocazii pentru a-și aprofunda propria gîndire. Ei au putut
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pontifical. Exemple privind aceste inițiative sînt activitățile desfășurate de părintele Léon Dehon 14 și de abatele Antoine Pottier. Democrația creștină, afirmă Jean-Marie Mayeur 15, se construiește plecînd de la "refuzul total al societății născute în urma Renașterii, Reformei și Revoluției, dominată de individualism și raționalism, de secularizarea statului, de știință și gîndire". Se schițează astfel, în mod clar, legătura cu catolicismul intransigent, contrarevoluționar și ultramontan, alimentat de magisteriul pontifical. Pretutindeni, în Franța și în Germania, în Belgia și în Italia, programul era asemănător
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a oferit, prin Rerum Novarum, un text care a pus bazele democrației creștine, "marea cartă a acțiunii social-creștine", cum o numea papa Pius al XII-lea5. Acest magisteriu cu care s-au identificat catolicii intransigenți, caracterizat de un refuz cvadruplu al individualismului, al liberalismului, al secularizării (laicizării) și al socialismului definește generația Leon al XIII-lea, a preoților "oameni ai poporului" și a laicilor angajați în diferite organizații și autonomi într-o oarecare măsură față de reprezentanții superiori ai Bisericii. Această generație a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1931 de Denis de Rougemont și cîțiva prieteni, dintre care îl amintim pe Alexandre Marc, și care au înființat un cerc de studii religioase, filozofice și sociale. Protestant barthian, el a publicat în 1934 Politique de la personne; găsim aici denunțarea individualismului care, necunoscînd bine omul, l-a zdrobit sub greutatea egoismului. Arnaud Dandieu, care în 1932 publicase Décadende de la nation française împreună cu Robert Aron, a devenit unul dintre inițiatorii mișcării "Noua Ordine" pînă la moartea sa, în 1933. Cartea sa, La
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
său a rămas străin de cel al partidelor din democrația creștină cărora le reproșa compromisul. În 1934, îi scria lui Paul Archambault, filosof, discipol al lui Blondel, teoretician al Partidului Democrat Popular, autor, în 1913, al unui Essai sur l'individualisme, în care îl studia pe Laberthonnière: "Multora dintre creștini-democrați le reproșăm faptul de a nu fi căutat (...) cu destulă măreție îndrăzneața tradiție care i-ar fi împins spre anvangardă, în loc să îi paralizeze în fluctuațiile moderate pînă la transformarea, prea deasă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să prindă și să facă clar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale În procesul Învățării; indivizii nu Învață nici aceleași lucruri și nici În același timp. Din punct de vedere sociologic, studii și cercetări recente Întăresc ideea că omenirea intră Într-o eră a individualității, dar nu este vorba de un individualism "al fiecăruia pentru sine", ci de o folosofie morală, de o etică prin care individul este Înălțat la un nivel global; cultivarea personalității devine o cerință contrară tendințelor de omogenizare. Activitatea individuală În clasa școlară este susținuta psihopedagogic deoarece, În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
s-a metamorfozat brusc. Și-au trecut în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]