3,001 matches
-
confirmă, că influența culturală greacă a devenit treptat, în această perioadă și mai ales în Moldova, până în deceniile cinci-șase (și nu după 1860, cum susținea reputata elenistă Cornelia Papacostea-Danielopolu), una pasivă, o mișcare fără putere, ce ține mai mult de inerții și chiar de tabieturi culturale, fiind tot mai clar și pronunțat izolată în comunitățile grecești din centrele comerciale ori în mediul ecleziastic, în numeroasele mănăstiri închinate. CE OCCIDENT ALEGEM? DE CE ORIENTALIZARE? DIN ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ A DOMNILOR FANARIOȚI Andrei Pippidi Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însele un veritabil mit amplificat în timp de criza anilor ’30 și de apariția regimurilor de tip fascist (a fascismului și național socialismului). Observând persistența mitului, Michael Howard 43 o pune pe seama mai multor factori: teroarea și speranța, corupția și inerția, și, în cele din urmă, probabil, mândria. Îndrăznim să alăturăm acestor factori și propaganda 44. Aceasta a contribuit la conturarea speranței într-o ordine mondială socialistă pașnică, încă un motiv al creșterii atractivității comunismului. Victoria propagandei se concretizează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene în România, colonelul Berindei, colonelul Culău și colonelul Mihoc 8. Controlul efectuat de Securitate asupra comerțului exterior în vremea lui Ceaușescu a oferit ofițerilor săi o poziție privilegiată în România postrevoluționară. Inerția guvernelor române de după 1989 a permis ofițerilor de Securitate, ce aveau cunoștințele necesare, legături în străinătate și o influență în cadrul Ministerului Comerțului Exterior, să creeze o adevărată mafie economică. Acești ofițeri au înființat companii particulare de import-export și, exploatând pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
concepția imposibilității de a construi o țară pe un ideal de împrumut“ (modelul liberal occidental) și a condus la teama de modernitate, ce caracterizează „unul din elementele complexului (românesc) de inferioritate“. Revolta împotriva destinului românesc și atmosfera de „decrepitudine și inerție“ • Ibidem, p. 22-23. l-au condus pe tânărul Cioran, în mod paradoxal, la fascinația revoluției bolșevice, în care descoperea semnele unui destin major, caracterizat prin „frenezia industrializării“, mistica lumii urbane, măreția absolută a unui salt istoric și „discontinuitatea ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale cărei elemente componente par a fi Husserl și Croce, cărora li se asociază câteodată ecouri din Spengler. Adunarea laolaltă a textelor risipite în reviste și a celor rămase în manuscris ar dovedi fără echivoc superficialitatea caracterizării pe care, în virtutea inerției, o mai fac unii lui F. - aceea de „spirit oral”, evitând efortul scrisului. O susținută activitate de traducător din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană și engleză dă sens concret unei mari disponibilități intelectuale: de la Cervantes și Shakespeare până la Thackeray și
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Traduceri: Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Iași, 1999. Repere bibliografice: Adrian Anghelescu, „Geamul dinspre drum”, „Scânteia”, 1965, 6712; Toma Pavel, „Geamul dinspre drum”, LCF, 1965, 15; Nicolae Manolescu, Doi tineri debutanți, CNT, 1965, 18; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Magdalena Popescu, „Singurătatea lucrurilor”, GL, 1968, 29; Alex. Ștefănescu, „Dincolo de aproape”, LCF, 1971, 24; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 131-135; Mircea Micu, Costică ot Snagov, LCF, 1993, 21. D.Gr.
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
fundamentale, translatio imperii ștransfer - sau: trop, metaforă - al puteriiț. „Transferurile”, funcțiile metaforice joacă Încă o dată un rol esențial aici. ș...ț Cu cât se adâncește criza legitimării, cu atât se accentuează recursul la metafore retorice - istoria nu se naște din inerție, ci mai degrabă din greutatea cu care Îndeplinim caracteristicile pe care le desemnăm subiectului istoric 1. Alternativa lui Blumenberg la imperativul poststructuralist against interpretation (Sontag) este teza reocupării: Întrebările medievale despre „cele mari și cele extraordinar de mari”2, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formă. Horea Poenar: Orice altceva! Corin Braga: Încât atunci când am aflat despre Cornel că este pe cale de a scrie un text șocant - așa circulau zvonurile -, un text care va veni să spargă ritualul, să strice schemele, să ne scoată din inerție, am avut o tresărire de fericire și curiozitate. Din păcate, În luna aprilie sau În mai, pe când Cornel era, se pare, În această dispoziție iconoclastă, n-am putut ține decât o ședință și a trebuit să amânăm dezbaterea propusă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de confirmare și de schimb pentru stabilirea legăturilor etc. A existat o asemenea normalitate. Ruxandra Cesereanu: Da! Dar la nivelul majorității poporului reeducarea a reușit. Ștefan Borbély: Firește. Nu trebuie să mergem neapărat la București. Este suficient Mănășturul clujean. Egalitarismul, inerțiile din societatea românească sunt un rezultat al acestei educări evidente. Mai bine mor de foame, dar oamenii aceștia, care nu mai au un loc de muncă, nu mai au un rost precis la oraș, deși l-ar putea avea acasă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precis la oraș, deși l-ar putea avea acasă, nu pleacă Înapoi la țară fiindcă se tem de o declasare simbolică. Se tem de zâmbetele celorlalți sau de eventuala rușine cu care ar putea fi primiți: lipsa de flexibilitate existențială, inerția românească sunt rezultatul educării. Dar nu este numai asta. Sunt și alte foarte multe lucruri. Societatea românească a fost un mediu experimental superb pentru dictatură: nicicând oamenii nu au fost mai fericiți, fiindcă statul gândea În locul lor și tot statul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sistem diferit de cel În care am fost, pentru că asta implică niște revoluții complexe, niște modificări sociale, pe care noi nu le-am efectuat. Generațiile care vin se vor mișca mai degrabă - și tinerii de azi o dovedesc - Într-o inerție comodă și resemnată. Doar o violență istorică i-ar mai putea mișca - dar din interior nu se va schimba nimic fundamental pentru mulți ani. Marius Jucan: Există, cred, un mit al interiorității culturale, cum există și un mit al interiorității
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reale continuități instituționale de promovare după licență - universități și institute de 3 ani, redacții, centre de creație, institutele de cercetare ale Academiei etc. - , la care optzeciștii nici măcar n-au mai Îndrăznit să viseze! Acestora li se adaugă, În mod firesc, inerțiile cutumiare ale vieții noastre literare, relativ osificate deja În momentul În care optzeciștii ajung să se „bată” pentru câte un loc modest la masa cu trufandale a celor mari. Dacă privim evoluția literaturii noastre postbelice din acest punct particular de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care Împrumutăm triada metodologică a relației dintre doric, ionic și corintic? Concluzia la care ajung din ce În ce mai des, meditând pe marginea unor asemenea defazări, este că inerția, endemică, intrinsecă, adică aceea din interiorul literaturii române, a fost mai mare, la noi, decât presiunile exercitate de către partid, ideologie discreționară sau de către cenzură. Șaizeciștii au „ritualizat” autosuficient literatura română, blocând-o și la nivelul vieții literare, prin construirea unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Prin acest contractualism pieziș, partidul se pune la adăpost, dându-le scriitorilor și oamenilor de cultură un cal de bătaie. Consecința este că generația ’60, marcată de prudență adaptativă, nu s-a războit cu sistemul ca atare, ci doar cu inerțiile și sechelele marginale ale acestuia: ea a trăit „aventura” care i s-a Îngăduit să o trăiască, nu a trecut mai departe, spre angajare opozitivă sau eroism. Privilegierea complicității În defavoarea eroismului a fost moștenită, cu minime excepții, și de către reprezentanții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stea din Carul Mare, unde, într-un decor de amprentă sadoveniană, un june trăiește emoțiile învălmășite ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt semnificativ, și-a spus și Dorul - fiind un prozator ce compensează insuficiențele epicului prin
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
ori (din cauza volumului mare de informații) să le proceseze. De exemplu, mesajele comerciale nu sunt de obicei codificate, deși o parte din acestea ar putea constitui subiecte de interes pentru un potențial adversar. În sfârșit, nu trebuie să subestimăm virtutea inerției: de exemplu, Statele Unite au reacționat tardiv după ce s-a descoperit că apelurile telefonice, efectuate la distanțe mari, transmise prin piloni cu microunde, era interceptat de alte țări din locații diplomatice amplasate pe teritoriul lor65. În plus, printr-o tehnică cunoscută
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă, „Avionul de
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
schimbării posibile În viitor a societății sale de origine”. Acest proiect este la originea unei logici latențe, adesea insesizabile, pornind de la care anumiți scriitori exilați dezvolta un gen literar personal și un spațiu literar autonom. „Exilul este dezechilibrul perfect dintre inerția dinăuntru (le poids du dedans) și chemarea libertății dinafară, este distanțarea extremă”. Pentru Le Huu Khoa, conceptul de „filiație literară” este operațional În analiza traiectoriilor convergente ale scriitorilor exilați: În epoci diferite, din cauze, motivații divergențe, exilul recrează un loc
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pretinde apolitic sau uneori chiar liberal sau pro-occidental. Punctele lor de Întâlnire se situează În reprezentarea istoriei și În exploatarea resurselor istorice comune. Nu este surprinzător că antisemitismul ocupă o poziție centrală În teoriile complotului care au proliferat după 1989. Inerția modelelor culturale tradiționale i-a favorizat fără Îndoială reproducerea, iar conjunctură post-revoluționară a stimulat reflexele reacționare. În antisemitismul de astăzi există o bună parte din moștenirea naționalismului de dinainte de război. Dacă această moștenire a făcut deja obiectul mai multor cercetări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
raporturilor stabilite Între structurile sociale și structurile psihologice (Elias), sau Între poziții și dispoziții (Bourdieu) drept urmare a schimbării modului de dominare (democratizarea vieții publice). Mobilitatea socială accelerată, situațiile numeroase de conversie și reconversie, politice, religioase sau profesionale, se află În contrast cu inerția acuzată a comportamentului și a «mentalităților», manifestate printr-o varietate de forme de rezistență la schimbare. Această problemă este adesea formulată printr-un soi de sociologie spontană fatalista care consideră schimbarea imposibilă altfel decât prin reînnoirea generațiilor. Fără a putea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Primele iubiri. Și-a văzut poeziile tipărite în cele mai importante reviste de cultură ale vremii. În 1956 îi sunt editate două cărți de versuri - Primele iubiri și Puiul de cerb -, singurele antume. Pregătește și a treia carte, Lupta cu inerția, care va apărea după moartea lui, în 1958. În noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956 este victima unui accident de tramvai și se stinge după aproape două săptămâni de agonie. Pe patul de spital a dictat poezia Pasărea cu
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
cu stele [...] în creștet” și a „dracilor blajini”, a „tristeților sensibile” și a „uriașelor bucurii”, o lume „compusă din lumini și umbre”. „Moartea căprioarei” și distrugerea „liliacului timpuriu” sunt metaforele inocenței sacrificate, așa cum va fi „albatrosul ucis” în Lupta cu inerția: „Când dintre pomi spre mare se răsucise vântul / Și-n catifeaua umbrei nisipul amorțea / L-a scos un val afară cu grijă așezându-l / Pe-un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
închinate Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut literar) se constată o schimbare esențială, o adevărată mutație în poezia românească postbelică, scoțând discursul din inerția versificației plate și reabilitând totodată egotismul liric. Versurile lui L. sunt un demers major de recuperare a tradiției și de înnoire a poeziei. Lumea satului, viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate proaspătă, zguduită de convulsiile
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate proaspătă, zguduită de convulsiile unei istorii agresive, care perturbă o ordine străveche, firească. Această atmosferă generală se regăsește în ciclurile Confesiuni, Destinderi, Oda soarelui, Intima comedie din Lupta cu inerția, volum care preia texte apărute în periodice sau găsite în arhiva poetului de Savin Bratu, Aurel Covaci, Eugen Mandric și Lucian Raicu. Se confruntă aici din nou demersul creator energic, înnoitor, și modelul restrictiv al liricii angajate, spiritul vizionar și
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
numit-o chiar „generația Labiș”, și care s-a impus prin valori incontestabile (unele dintre ele, cum este Nichita Stănescu, între timp clasicizate), probând remarcabila capacitate de regenerare a poeziei românești, proces declanșat în bună măsură de autorul Luptei cu inerția. Posteritatea a lucrat pentru L. și în vederea recuperării unei cantități impresionante de versuri din paginile revistelor și din laboratorul lui de creație. E ceea ce a făcut în primul rând Gheorghe Tomozei. Noutățile nu schimbă esențial imaginea poetului, dar o întregesc
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]